Iov 36

Iov 36, textul

1. 1PredicaElihu a urmat și a zis:
2. 2„Așteaptă puțin și voi urma, căci mai am încă de vorbit pentru Dumnezeu.
3. 3Îmi voi lua temeiurile de departe și voi dovedi dreptatea Ziditorului meu.
4. 4Fii încredințat, cuvântările mele nu sunt minciuni, ci ai de-a face cu un om cu simțăminte curate.
5. 5Dumnezeu este puternic, dar nu leapădă pe nimeni și este puternic prin tăria priceperii Lui.
6. 6El nu lasă pe cel rău să trăiască și face dreptate celui nenorocit.
7. 7Nu-Și întoarce ochii de la cei fără prihană și-i pune pe scaunul de domnie cu împărații, îi așază pentru totdeauna ca să domnească.
8. 8Se întâmplă să cadă în lanțuri și să fie prinși în legăturile nenorocirii?
9. 9Le pune înainte faptele lor, fărădelegile lor, mândria lor.
10. 10Îi înștiințează ca să se îndrepte, îi îndeamnă să se întoarcă de la nelegiuire.
11. 11Dacă ascultă și se supun, își sfârșesc zilele în fericire și anii în bucurie.
12. 12Dacă n-ascultă, pier uciși de sabie, mor în orbirea lor.
13. 13Nelegiuiții se mânie, nu strigă către Dumnezeu când îi înlănțuie;
14. 14își pierd viața în tinerețe, mor ca cei desfrânați.
15. 15Dar Dumnezeu scapă pe cel nenorocit prin nenorocirea lui și prin suferință îl înștiințează.
16. 16Și pe tine te va scoate din strâmtoare, ca să te pună la loc larg, în slobozenie deplină, și masa ta va fi încărcată cu bucate gustoase.
17. 17Dar, dacă-ți aperi pricina ca un nelegiuit, pedeapsa este nedezlipită de pricina ta.
18. 18Supărarea să nu te împingă la batjocură și mărimea prețului răscumpărării să nu te ducă în rătăcire!
19. 19Oare ar ajunge strigătele tale să te scoată din necaz și chiar toate puterile pe care le-ai putea desfășura?
20. 20Nu suspina după noapte, care ia popoarele din locul lor.
21. 21Ferește-te să faci rău, căci suferința te îndeamnă la rău.
22. 22Dumnezeu este mare în puterea Lui; cine ar putea să învețe pe alții ca El?
23. 23Cine Îi cere socoteală de căile Lui și cine îndrăznește să-I spună: ‘Faci rău’?
24. 24Nu uita să lauzi faptele Lui, pe care toți oamenii trebuie să le mărească!
25. 25Orice om le privește, fiecare muritor le vede de departe.
26. 26Iată ce mare e Dumnezeu! Dar noi nu-L putem pricepe, numărul anilor Lui nimeni nu l-a pătruns.
27. 27Căci El trage la El picăturile de apă, le preface în abur și dă ploaia,
28. 28pe care norii o strecoară și o picură peste mulțimea oamenilor.
29. 29Și cine poate pricepe ruperea norului și bubuitul cortului Său?
30. 30Iată, El Își întinde lumina în jurul Lui și acoperă adâncimile mării.
31. 31Prin aceste mijloace, El judecă popoarele și dă belșug de hrană.
32. 32Ia fulgerul în mână și-l aruncă asupra potrivnicilor Lui.
33. 33Dă de veste că e de față printr-un bubuit și până și turmele Îi simt apropierea.