Proverbe 9, textul
- 1Înțelepciunea și-a zidit casa și-a tăiat cei șapte stâlpi.
- 2Și-a junghiat vitele, și-a amestecat vinul, și-a pus masa.
- 3Și-a trimis slujnicele și strigă de pe vârful înălțimilor cetății:
- 4„Cine este prost să vină încoace!” Celor lipsiți de pricepere le zice:
- 5„Veniți de mâncați din pâinea mea și beți din vinul pe care l-am amestecat!
- 6Lăsați prostia, și veți trăi și umblați pe calea priceperii!”
- 7Cel ce mustră pe un batjocoritor își trage dispreț și cel ce caută să îndrepte pe cel rău se alege cu ocara.
- 8Nu mustra pe cel batjocoritor, ca să nu te urască; mustră pe cel înțelept, și el te va iubi!
- 9Dă înțeleptului, și se va face și mai înțelept; învață pe cel neprihănit, și va învăța și mai mult!
- 10Începutul înțelepciunii este frica de Domnul și știința sfinților este priceperea.
- 11Prin mine ți se vor înmulți zilele și ți se vor mări anii vieții tale.
- 12Dacă ești înțelept, pentru tine ești înțelept; dacă ești batjocoritor, tu singur vei suferi.
- 13Nebunia este o femeie gălăgioasă, proastă și care nu știe nimic.
- 14Ea șade totuși la ușa casei sale, pe un scaun, pe înălțimile cetății,
- 15ca să strige la trecătorii care merg pe calea cea dreaptă:
- 16„Cine este prost să vină aici!” Iar celui fără minte îi zice:
- 17„Apele furate sunt dulci și pâinea luată pe ascuns este plăcută!”
- 18El nu știe că acolo sunt morții și că oaspeții ei sunt în văile Locuinței morților.