Judecători 5, textul
- 1În ziua aceea, Debora a cântat această cântare cu Barac, fiul lui Abinoam:
- 2„Niște căpetenii s-au pus în fruntea poporului în Israel, Și poporul s-a arătat gata de luptă: Binecuvântați pe Domnul!
- 3Ascultați, împărați! Luați aminte, domnitori! Voi cânta, da, voi cânta Domnului, Voi cânta din alăută Domnului, Dumnezeului lui Israel.
- 4Doamne, când ai ieșit din Seir, Când ai plecat din câmpiile Edomului, Pământul s-a cutremurat, cerurile au picurat Și norii au turnat ape cu găleata;
- 5Munții s-au clătinat înaintea Domnului, Sinaiul acela s-a clătinat înaintea Domnului, Dumnezeului lui Israel.
- 6Pe vremea lui Șamgar, fiul lui Anat, Pe vremea Iaelei, drumurile erau părăsite, Și călătorii apucau pe căi strâmbe.
- 7Căpeteniile erau fără putere în Israel, fără putere, Până când m-am sculat eu, Debora, Până când m-am ridicat eu ca o mamă în Israel.
- 8El își alesese noi dumnezei. Atunci, războiul era la porți, Dar nu vedeai nici scut, nici suliță La patruzeci de mii în Israel.
- 9Inima mea se îndreaptă spre căpeteniile lui Israel, Spre aceia din popor care s-au arătat gata să lupte. Binecuvântați pe Domnul!
- 10Voi, care călăriți pe măgărițe albe, Voi, care ședeți pe covoare, Și voi, care umblați pe drum, cântați!
- 11Arcașii din mijlocul adăpătoarelor Să laude cu glasul lor binefacerile Domnului, Binefacerile cârmuirii Sale în Israel! Atunci, poporul Domnului s-a pogorât la porți:
- 12Trezește-te, trezește-te, Debora! Trezește-te, trezește-te și zi o cântare! Scoală-te, Barac, Și adu-ți robii de război, Fiul lui Abinoam!
- 13Atunci, o rămășiță din popor a biruit pe cei puternici, Domnul mi-a dat biruința asupra celor viteji.
- 14Din Efraim au venit locuitorii lui Amalec. După tine a mers Beniamin în oștirea ta. Din Machir au venit căpeteniile Și din Zabulon, cârmuitorii.
- 15Mai-marii lui Isahar au fost cu Debora, Și Isahar a venit după Barac, A fost trimis pe urma lui în vale. La pâraiele lui Ruben, Au fost mari hotărâri!
- 16Pentru ce ai rămas în mijlocul staulelor Să asculți behăitul turmelor? La pâraiele lui Ruben Mari au fost sfaturile!
- 17Galaadul de dincolo de Iordan nu și-a părăsit locuința. Pentru ce a stat Dan pe corăbii? Așer a stat pe malul mării Și s-a odihnit în limanurile lui.
- 18Zabulon este un popor care a înfruntat moartea Și Neftali la fel, pe înălțimile din câmpie.
- 19Împărații au venit, s-au luptat; Atunci au luptat împărații Canaanului, La Tanaac, la apele Meghido; N-au luat nici o pradă, nici argint.
- 20Din ceruri se luptau, De pe cărările lor, stelele se luptau împotriva lui Sisera,
- 21Pârâul Chison i-a luat, Pârâul din vremile străvechi, pârâul Chison! Suflete, calcă-n picioare pe viteji!
- 22Atunci, copitele cailor au răsunat De goana, de goana năbădăioasă a războinicilor lor.
- 23Blestemați pe Meroza, a zis Îngerul Domnului, Blestemați, blestemați pe locuitorii lui, Căci n-au venit în ajutorul Domnului, În ajutorul Domnului, printre oamenii viteji!
- 24Binecuvântată să fie între femei Iael, Nevasta lui Heber, Chenitul! Binecuvântată să fie ea între femeile care locuiesc în corturi!
- 25El a cerut apă, și ea i-a dat lapte; În pahar împărătesc i-a adus unt.
- 26Cu o mână a luat țărușul Și cu dreapta, ciocanul lucrătorilor, A lovit pe Sisera, i-a despicat capul, I-a sfărâmat și străpuns tâmpla.
- 27El s-a ghemuit: a căzut și s-a culcat la picioarele ei; S-a ghemuit și a căzut la picioarele ei; Acolo unde s-a ghemuit, acolo a căzut fără viață.
- 28Pe fereastră, prin zăbrele, Se uită mama lui Sisera și strigă: ‘Pentru ce zăbovește carul lui să vină? Pentru ce vin carele lui așa de încet?’
- 29Cele mai înțelepte dintre femeile ei îi răspund Și ea își răspunde singură:
- 30‘Negreșit, au găsit pradă! Și-o împart: O fată, două fete de fiecare om; Pradă de haine vopsite pentru Sisera; Pradă de haine vopsite, cusute la gherghef, Două haine vopsite și cusute la gherghef, De pus pe grumazul biruitorului!’
- 31Așa să piară toți vrăjmașii Tăi, Doamne! Dar cei ce-L iubesc sunt ca soarele când se arată în puterea lui”. Țara a avut odihnă patruzeci de ani.