La Dumnezeu toate sunt cu putință

0:00Întâmpinăm cuvântul Domnului cu reverență. Citim din Marcu, capitolul 10, începând cu versetul 17. Mesajul zilei de astăzi e așezat sub acest cuvânt care î vom găsi în text. La Dumnezeu toate sunt cu putință. Binecuvântat să fie numele lui. Tocmai când era gata să pornească la drum, a alergat la el un om care a îngenuncheat înaintea lui și l a întrebat: "Bunule învățător, ce să fac ca să moștenesc viața veșnică?" "Pentru ce mă numești bun?" i a zis Iisus. Nimeni nu este bun decât unul singur, Dumnezeu. Dar este interesant că asta o spune chiar Dumnezeu. Cunoști poruncile. Să nu prea curvești, să nu ucizi, să nu furi, să nu faci o mărturisire mincinoasă, să nu înșeli, să cinstești pe tatăl tău și pe mama ta. El i a răspuns: Învățătorule, toate aceste lucruri le am păzit cu grijă din tinerețea mea. Iisus s a uitat țintă la el, l a iubit și i a zis: "Că să știi că întotdeauna când Domnul îți vorbește e pentru că te iubește.

1:10Îți lipsește un lucru. Am stat și trebuie să mă mai opresc din când în când, că eu așa și cât citesc acasă, eu vorbesc de unul singur." Ce ar fi să zică Domnul că ți lipsește un lucru? Ar fi extraordinar când nouă ne lipsesc 100. Du te de vin de tot ce ai, dă la săraci și vei avea o comoară în cer. Apoi vino, ia ți crucea și urmează mă. Mâhnit de aceste cuvinte, omul a plecat întristat de tot, căci avea, comentează Duhul Sfânt, a căci avea multe abuții. Iisus s a uitat împrejurul lui și a zis ucenicilor: "Câtea nevoie vor intra în împărăția lui Dumnezeu cei ce au avut." Ucenicii au rămas uimiți de cuvintele lui și vă rog aici să subliniați. Ucenicii au rămas uimiți de cuvintele Domnului care a spus că cei ce au avuții vor intra a nevoi în împărăția cerurilor pentru că în Israel se considera că cel bogat e binecuvântat de Dumnezeu.

2:12Și continuăm. Mai lesne este să treacă o cămilă prin urechea unui ac decât să intre un om bogat în împărăția lui Dumnezeu. Ucenicii au rămas și mai uimiți și au zis unii către alții:„Cine poate atunci să fie mântuit?" Iisus s a uitat țintă la ei și le a zis:l acesta este cu neputință la oameni, dar nu la Dumnezeu. Și acum împreună, pentru că toate lucrurile sunt cu putință. Amin. Doamne, călăuzește ne în tot adevărul, sfințește buzele celui care vorbește, dar și urechile celor ce aud și dă ne un cuvânt potrivit cu starea noastră, dar și cu voința ta. Vorbește, Doamne Dumnezeul meu, inimii noastre, dar te rog, Doamne Dumnezeul meu, arată ne tu cea care este dorința inimii Tale și ce vrei tu de la poporul acesta.

3:06Binecuvântează ne, Doamne, cu mic, cu mare. Stăm la picioarele Tale și ascultăm cuvântul tău. Vorbește, Doamne, căci robii tăi ascultă. Amin. Vă invit respect să ocupați locurile. Preaiubiții Domnului, aș vrea să vă spun că sunt trei evangheliști care ă prezintă această întâmplare a tânărului bogat și aproape în fiecare Evanghelie există câte o adăugire sau există câte o specif un specific care te ajută să înțelegi mai bine. Într o Evanghelie se spune că era tânăr, într o Evanghelie se spune că era bogat. Într o altă evanghelie se spune că era fruntaș, adică un om care conducea sinagoga locală. Deci, cu alte cuvinte, era un om tânăr, era un om bogat și era și fruntaș al unei sinagogi.

3:57Un lucru care este de reținut pentru că omul acesta contrar poate gândului comun, gândului obișnuit și anume că omul vine la biserică doar când este praf, doar când este la pământ. Omul acesta care era în floarea tinereții, omul acesta care avea o vârstă nespecifică necazurilor sau nespecifică cel puțin bolii. Omul acesta care era și avut, avea și bogății, care era și stimat și respectat de oameni, vine la Domnul Iisus Hristos să i pună o întrebare de o mare importanță și anume ce să fac ca să fiu mântuit. De aceea vă rog să înțelegeți că textul acesta ca și temă centrală, ca și idee de bază are această întrebare. Acest text se învârte în jurul acestei întrebări. Ce trebuie să facă omul ca să fie mântuit?

4:48Aș vrea din toată inima să spunem în

01Textul gravitează în jurul întrebării despre mântuire

4:50aceste momente: Doamne, binecuvântează tinerii casei tale, binecuvântează pe cei ce sunt în floarea vârstei, să n aibă numai preocupări de realizare pământească, să nu se îngrijească doar de lucrurile pământului acestuia, ci trezește în tineretul tău dorința de spiritualitate. trezește dorința aceasta de a fi un om duhovnicesc și te rog vorbește și mai marilor zilelor zilelor noastre celor care sunt înălțați în dregătorii și care ne am dorit din toată inima să continue să vină la biserică și după alegeri să caute biserica pentru că ei au înțeles că fără Dumnezeu nu poți stăpâni. Iată cum un exemplu pe care ni l dă Biblia arată că și cel mare în ochii oamenilor, din punct de vedere al poziției sale politice, dar și cel care este avut și are bogății, precum și cel ce este tânăr în floarea vârstei, are interes să cunoască care este calea spre veșnicie și ce trebuie să facă un om ca să fie mântuit. Binecuvântat să fie numele lui Dumnezeu. Acum, preaiubiților, Biblia spune un lucru și anume că acest tânăr, din toate punctele de vedere, face o notă aparte. În primul rând, el este un tânăr care aleargă, spune cuvântul lui Dumnezeu, spre Domnul Dumnezeu și are o dorință rară pentru vârsta lui. Câți dintre tineri la vârsta tinereții au această întrebare: Ce să fac, Doamne, ca să fiu mântuit? Ce să fac, Doamne, ca să am o casă? Ce să fac, Doamne, ca să am o familie? Ce să fac să am o slujbă? Ce să fac să meargă bine? Ce să fac să am banii necesari ca să pot să trăiesc? Nu sunt întrebări specifice tinereții.

6:27Acuma mă rog din toată inima Dumnezeu să ne binecuvânteze să n așteptăm până ne cad dinții din gură să l întrebăm pe Dumnezeu ce să fac ca să fiu mântuit. Biblia spune în cartea Ecleziastul: "Să n așteptăm vremea când găleata nu mai coboară la fântână, când mâinile nu ne mai sprijinesc, când ochii nu mai pot privi, ci să venim la Domnul cât încă mai avem ceva de oferit." Preaiubiților, ne bucurăm din toată inima că încă mai avem putere să l slujim, că încă mai avem putere să ne ridicăm și să alergăm pentru el. Și mulțumim lui Dumnezeu că Dumnezeu ne a binecuvântat să mai avem ceva ani buni din viață pe care vrem să i punem la picioarele lui și oricine este însuflețit de gândul acesta să spună împreună cu mine amin. Ajută mă, Doamne. Preaiubiților, aș vrea din toată inima să vă mai spun încă un lucru. Timpul nostru este din ce în ce mai puțin preocupat de lucrurile spirituale.

7:18Da, oamenii sunt preocupați de tot soiul de prostii. Oamenii sunt preocupați de horoscop. Oamenii sunt preocupați de ghicirea viitorului. Oamenii sunt preocupați de să dea în cărți, să dea în bobi, să facă farmece, să aducă acasă iubitul care a plecat. Oamenii sunt interesați de lucrurile oculte, sunt interesați de lucrurile mistice, dar nu sunt interesați de lucrurile duhovnicești. Și îi doresc din toată inima să facem împreună o rugăciune către Domnul și să spunem: „Doamne, cercetează, Doamne, tineretul, cercetează, Doamne, poporul tău." Pentru că, dragii mei, un om preocupat de spiritualitate este un om care va lăsa o urmă, este un om care poate să facă o diferență. Apoi, Biblia spune că tânărul îngenunchează. Lucrul ăsta e și mai rar, că zici la un moment dat că tinerii au ceva probleme cu coloana. dumneavoastră știți și nu i un lucru care să vi l ascund pentru că a fost sub ochii noștri. Am cumpănit duminică seara, am stat între două gânduri, m am rugat înaintea lui Dumnezeu pentru că am văzut doi tineri care aveau o poziție nerespectuoasă în casa lui Dumnezeu și m am gândit că poate ei nu sunt familiarizați cu ceea ce înseamnă casa lui Dumnezeu și le am atras atenția în mod public. Sigur că m am tot gândit în timp ce pregăteam cuvintele acestea, ce reacții vor avea. M am așteptat ca tinerii să se ridice și să plece, lucru pe care l au și făcut, nu imediat, ci l au făcut mai târziu. Și la un moment dat, plecând spre casă, am stat eu așa cu mine însumi și am spus: „Doamne, nu cumva am greșit că i am atenționat public că ținuta lor este una necorespunzătoare. Fata stătea cu capul

8:53pe umărul băiatului și noi când spuneam tatăl nostru, ei rămăseseră așezați și stătea unul în brațele altuia. Lucrul acesta am considerat că este nepotrivit, că nu este de ajutor nici pentru ei, dar este și o mărturie proastă pentru cei din jur. Și atunci când stăteam în mașină și mă frământam, eu am făcut, Doamne, oare bine că am spus că m am gândit că poate ar fi fost bine să mă duc să le spun lor personal, dar cum să cobori de la A învon, cum să te duci, un pic mai greu îmi este. Și la un moment dat am simțit o liniște care a venit de la Domnul Dumnezeu și care mi a spus așa: La timpul potrivit, când viața lor va ajunge pe minus, când vor înțelege că fără Dumnezeu nu se poate, vor găsi calea spre biserică și nu vor mai avea atitudinea aceasta, ci vor avea altă atitudine. Și m am liniștit în mâna lui Dumnezeu. Acuma, pe de altă parte, preaiubiții Domnului, aș vrea să vă mărturisesc un lucru. Domnul să ne ajute. Câți dintre dumneavoastră vor în mod real ca Domnul să i ajute?

9:47Bun. M am așteptat la această reacție, vă spun sincer, dar atunce cumva să spunem și cumva dacă dumneavoastră ați înțeles lucrul acesta, spuneți l altora și poate că la rândul nostru dumneavoastră cei care sunt online vor ști să spună lucrul acesta mai departe. Astăzi, în timp ce stăteam cu Biblia și eu obișnuiesc să scriu fiecare gând, pentru că Domnul Dumnezeu când te vizitează și îți dă o inspirație te așteaptă ca tu să fii un om serios. Nu, tu te gândești că o să țin. Eu m am obișnuit cu acest lucru. Eu nu țin minte când vine o revelație. Mă apuc imediat s o scriu pentru că tot ce i scump înaintea lui Dumnezeu trebuie pus deoparte imediat. Acum, preaiubiților, trebuie să vă mărturisesc un lucru. Mestecând gumă, uitându te în telefon, cu privirea spânzurată în stânga și în dreapta, dovedești o neseriozitate care nu l va determina pe Dumnezeu să se ocupe de viața ta. Câtă vreme conduita noastră este o conduită total neserioasă, nici Dumnezeu nu ne va băga în seamă. Aproape că pot să spun, cine nu l ia în serios pe Dumnezeu, nici Dumnezeu n o să l ia în serios pe el.

10:52Sunt oameni care, deși vin la biserică, te uiți de departe și îți dai seama că n au cum. Nu poate Dumnezeu să vorbească în timp ce tu stai plictisit, în timp ce tu stai și vorbești cu cel din stânga și din dreapta și l întrebi oare ce crezi că face steaua diseară? Tânărul acesta a alergat. tânărul acesta a îngenuncheat un lucru nespecific. A îngenuncheat. A îngenunchiat. Gândiți vă că un fruntaș al sinagogii era expus unei critice. Critici. Dumneavoastră știți că Domnul Iisus Hristos nu era binevenit, nu era bine privit. Ă înaintașii înaintașii, cei ce erau puși în dregătorii, cei care erau fruntașii sinagogilor, cărturarii, bătrânii, preoții de la templu, mereu căutau de vină. Știți că până și Iair, care era un fruntaș al sinagogii, motivul pentru care probabil că a venit în ultimul ceas la Dumnezeu, la Domnul Iisus, pardon, să i spună, că nu știa că i Dumnezeu, a venit la Domnul Iisus să i spună de necazul fetiței lui. Era probabil presiunea celor din jur. Probabil că el se gândea în felul următor: M aș duce, dar mă iau ăștia și după aceea mă mă o să o să mă o să mă cheme la ordine, o să mă vorbească, o să etc. Dar când nevoia a ajuns atât de mare, nu i a mai păsat.

12:03Când fetița stă să moară, nu mai contează că ești șef, director, că ai bani sau n ai. Acuma mă întorc la cuvântul lui Dumnezeu. Preaiubiții Domnului, cine vă va spune în vremea aceasta și în vremea viitoare că Dumnezeu se uită la inimă și nu i pasă de cei cine este exterior, nu cunoaște tot cuvântul Domnului. Ce eu vă spun când inima omului este schimbată și ceea ce este în afara lui este schimbat, inima este în armonie cu faptele noastre. Ce curios este că tu spui că inima ta este bună, dar ținuta ta este o ținută neserioasă, dezordonată, împrăștiată, lipsită de reverență. Cum poți să spui că ai o inimă care se închină lui Dumnezeu, dar ai o atitudine nereverențioasă? Nu se poate. Tânărul acesta a alergat. Tânărul acesta era bogat. Tânărul acesta era fruntaș. Tânărul acesta s a aruncat, a îngenunchiat la picioarele Domnului Iisus Hristos, spunându ne prin toate acestea că întrebarea lui era serioasă, pentru că atitudinea lui era serioasă.

13:03Dacă tu vorbești cu mine și mi spui: „Pace, frate Florin, și în timp ce mă întrebi ce mai faci, ai și plecat de lângă mine și te ai dus la următorul, pot eu crede că mă întrebi într un mod serios ce mai fac? E o politețe inutilă. Când stai de vorbă cu Dumnezeu, acordă ți timp. Când stai de vorbă cu Dumnezeu, fii serios. Când stai de vorbă cu Dumnezeu, închină te. Când stai de vorbă cu Dumnezeu, fii reverențios. Eu fiind foarte vară, sigur că mai dorm cu o pijama trei sferturi și normal că pijamaua trei sferturi este cu economie de material. Și eu dimineața mă duc repede la rugăciune, aproape instinctiv îmi trag halatul peste picioare în timp ce stau înaintea lui Dumnezeu și nimeni nu mi spune de la biserică, nimeni nu se uită cu camera la mine, dar eu știu că dacă vreau să vorbesc serios cu acela care este serios, atunci trebuie să tratez problema într un mod serios.

14:09Trebuie să mă închin într un mod serios pentru că Domnul când vede că alergi, că îngenunchezi, că te exprimi într un mod reverențios, viu este Domnul Dumnezeu, căci El îți dă atenția cuvenită. Lăudat să fie Domnul și binecuvântat să fie Domnul. Aș vrea, preaiubiților, să ne gândim la un lucru. Acum eu o să

02Versetul despre ce e cu putință la Dumnezeu, înțeles greșit

14:33încep predica. Asta este o parte introductivă. Am să vă spun și de ce anume am alege acest subiect. Am ales acest subiect pentru că deseori aud în multe contexte, în multe situații aud acest verset: Ceea ce la oameni este cu neputință, la Dumnezeu este cu putință. Auzindu l în diferite contexte, am realizat că oamenii sunt departe de înțelegerea lucrurilor. Am realizat că oamenii folosesc acest cuvânt ca un fel de remediu pentru dezamăgire. Dar sunt convins că omul e slab. sunt de de a dreptul lămurit că omul e om și Dumnezeu e Dumnezeu. Dar câteodată când avem anumite vise pământești, când vine câte un om și mi spune: „Măi, nu te aventura, nu lua lucrurile cu atâta ușurință, oameni care vin și spun: "Dumnezeu va face, Dumnezeu va drege. Dumnezeu va face, Dumnezeu va drege."

15:35E este câte cineva care spune: „Mă, dar hai să gândim un pic, hai să ne rugăm, hai să cumpănim, hai să vedem, să fim un pic mai echilibrați." Și omul respectiv î strântește ce ceea ce ceea ce la oameni este cu neputință, la Dumnezeu este cu putință. Hopa! Și deodată tu pari mic și el pare mare. Deodată tu pari un om care nu înțelegi ce înseamnă credința și el o înțelege. Priviți mă în noi când vă spunn i așa. E invers. E invers. Folosirea acestui verset este într un context care are o implicație și o semnificație extraordinar de profundă. Știu că există un pasaj biblic asemănător, dar care nu se pretează la aceeași interpretare. Atunci când un tată cu un copil care era epileptic vine la Domnul Iisus Hristos și îi se adresează spunând: „Dacă poți, fă ceva.

16:29Fă ceva dacă poți. Iar Domnul Iisus Hristos îi spune: „Dacă poți. Adică repetă într un mod cumva retoric, accentuând cumva naivitatea sau lipsa de credință a acestui tată, dacă poți. E ca un refren pe care Domnul Iisus îl repetă, spunând ceva de genul: „Iată ce ți trece ție prin minte să mi zici tu mie, dacă poți. Toate sunt cu putință celui ce crede." Și mulți invocă acest verset pentru a da naștere unor ambiții și unor dorințe pământești care n au legătură nici cu textul, nici cu interpretarea. Vedeți când i s a spus tatălui: "Toate sunt cu putință celui ce cred," tata se ruga pentru viața copilului. Tatăl se ruga pentru normalitate. Își dorea un copil care să fie sănătos ca orice alt copil.

17:21Își dorea un copil care să alerge ca alți copii și să nu cadă în foc și în apă. Își dorea un copil care să alerge și să nu cadă țapăn. Își dorea normalitate. Dar când tu folosești versete biblice pentru a alimenta vise pământești, pentru a alimenta iluzii care n au de a face cu Biblia, tu te afli într un pericol de a folosi cuvântul lui Dumnezeu într un mod greșit. Și în această seară vom aprofunda această întâmplare biblică pentru vă trebuie să înțelegem ce înseamnă cuvântul acesta. Ceea ce la oameni este cu neputință, la Dumnezeu este cu putință. Înseamnă lucrul acesta că eu pot să mi doresc orice, că Dumnezeu autorizează orice dorință doar pentru că ești membru într o biserică, că Dumnezeu fiindcă te ai botezat, îți dă voie să zbori cu mintea în orice direcție vrei tu. Întreb, vă întreb așteptând un răspuns de la voi. Crezi că Dumnezeu când spune„ Toate sunt cu putință celui ce crede se referă la faptul că tu poți să ți închipui orice, poți să ceri orice, poți să ai orice dorință, poți să ai orice gândire. Ce eu cred că nu i așa. Eu cred că trebuie să ne uităm cu atenție și fie în această seară o seară de educație spirituală, dincolo de care să putem spune: „Doamne, acum înțeleg ce înseamnă la Dumnezeu.

18:39Toate sunt cu putință. Continuăm. Slăvit să fie Domnul Dumnezeu. Când tânărul se adresează Domnului Iisus Hristos, vreau să fac o precizare ca să fie limpede, că o să mai ascultați și alte predici pe acest text. Nici prin minte nu i trecea acestui tânăr că stă de vorbă cu Mesia. N a înțeles nicio secundă cine este Domnul Iisus Hristos. A înțeles că Domnul Iisus Hristos este un învățător pentru că i se adresează cuvântul rabi. A înțeles că este un om bun. Probabil un profet, un om dăruit cu daruri de la Dumnezeu care poate vindeca. Dar nicio secundă el n a stat în prezența lui Mesia. El n a crezut, n a înțeles, n a recunoscut, nu știa cu cine stă de vorbă. I se adresează așadar învățătorului făcând un lucru care în spiritul vremii nu dădea bine. Bunule învățător, bunule învățător i se adresează.

19:36Rămân aice că sunt unii în spate. Eu aș fi vrut să cobor, dar datorită vouă trebuie să rămân aici că după aia n o să mă mai vedeți dacă cobor aici. Dar Domnul să vă binecuvânteze. Data viitoare să veniți că mai sunt câteva locuri în față. Bun. Mi e foarte greu să stau la distanța asta că nici când când Dumnezeu vorbește cu mine nu se urcă la învon. De aia nici eu când vorbesc cu voi nu prea mă simt în largul meu la învon. Când Domnul Dumnezeu vorbește cu mine o face acolo lângă mine. Bun. Și cum el mă învață, cam așa aș vrea și eu să fac, dar mă întorc la predică, că după aceea o iau pe altă direcție. Fiți atenți ce vreau să vă spun. Cuvântul, bunule învățător naște din partea Domnului Iisus Hristos o reacție pe care n o poți înțelege decât dacă trăiești în contextul evreiesc, înțelegând că apelativul bun nu putea fi adresat decât lui Dumnezeu. Evreii aveau această tradiție de a nu spune: Bunule învățător, pentru că bun este unul singur, Domnul Dumnezeu. Însă sigur că avem de a face cu oarecare ăă întrebare, cumva suntem un pic confi.

20:37Tăgăduiește Domnul Iisus Hristos faptul că este bun? Tăgăduiește Domnul Iisus Hristos faptul că este Fiul lui Dumnezeu, Dumnezeu din Dumnezeu adevărat? Tăgăduiește Hristos faptul că este Mesia, spunând de ce mă numești bun? Autorizează lucrul acesta faptul că Domnul Iisus Hristos își se simțea cu musca pe căciulă. Era ca Ianovici că atunci când predică la un moment dat zice: „A, frumos predici, dar cuvântul

03Întrebarea «de ce mă numești bun?» invită la reflecție

21:01ăsta nu e potrivit cu viața ta." Și câteodată mă mai opresc și spun Domnul Dumnezeu să mă ajute ca ceea ce vorbesc să pot să și înfăptuiesc. Că uneori cuvintele predicate de noi sunt mai mari decât faptele pe care le trăim noi. Dar asta nu înseamnă că nu trebuie să vorbim cuvântul lui Dumnezeu. Asta nu înseamnă că nu trebuie să împărtășim cuvântul Domnului, dar s o facem cu responsabilitate căutând să împlinim ceea ce spunem. Ei, Domnul Iisus Hristos când zice: „De ce mă numești bun? Unul singur e bun. Dumnezeu nu tăgăduiește faptul că El este bun, ci invită pe omul respectiv la o reflecție, la o cugetare, la o evaluare, spunând în felul următor: El mută atenția de la această politețe în capcana căreia nu intră. Domnul Iisus Hristos nu poate fi cumpărat cu cuvinte dulci câtă vreme ai faptea mare. Histos nu este mișcat de rugăciuni pompoase și de niște fapte cu semenii care sunt pline de răutate. Hristos nu e impresionat de cuvinte meșteșugit alcătuite când viața ta nu este zidită în Hristos așa cum trebuie. Ei, Domnul Iisus Hristos nu intră în această capcană. bunule învățător.

22:11Iar sigur că acest tânăr avea o părere extraordinară despre învățătorul numit Iisus. Credea că este un om trimis de Dumnezeu de o alt calibru, de o altă anvergură. Dar Hristos ce vrea să spună? Vrea să spun următorul lucru. Pe pământul acesta niciun om născut din femeie nu are vrednicie. Pe pământul acesta niciun om cât ar căuta el nu poate să înfăptuiască tot binele pe care Dumnezeu l a spus. El mută discuția spre o reflecție, arătând astfel că niciun omit bun, pentru că bun este doar Domnul Dumnezeu, pentru că El știa ce urmează, știa care va fi natura discuției. Și a vrut să i spun acestui dân următorul lucru: Nimeni născut din femeie nu poate să moștenească o natură care să i permită să înfăptuiască tot binele așa cum Domnul Dumnezeu îl dorește. Apoi aș vrea să înțelegem că în Marcu ăă tânărul întreabă ce să fac ca să moștenesc viața veșnică. Bunule învățător ce să fac ca să moștenesc viața veșnică. Dar mai limpede este când citim în Matei, pentru că Matei este o nuanță care ne ajută și spune așa 19: 16. Atunci s a apropiat de Iisus un om și a zis: „Învățătorule, ce bine să fac ca să moștenesc viața veșnică. Așadar, când spune„Bunule învățător se contopește cu ce bine să fac. Bunule învățător, ce bine să fac?

23:44Cu alte cuvinte, întrebarea pe care el o pune naște din partea Domnului Iisus Hristos următoarea reacție: Ce bine să faci! Dar cine dintre voi poate măcar să zică că face binele? Tu întrebi ce bine să faci când eu îți spun că niciun om nu poate să facă binele? De fapt, Domnul Iisus Hristos intră în discuție fiindcă bine și bunule învățător sunt de fapt traduceri ale aceleași expresii în originale. Într un loc este tradus bunule învățător ce trebuie să fac să moșinesc viața veșnică și aici este atas învățătorile ce bine să fac ca să moștenesc viața veșnică. Cu alte cuvinte ce i spune acest om?Am Am încredere că eu și alții avem capacitatea, avem posibilitatea, avem tăria să putem să facem binele care să ducă spre mântuire. Iar Hristos îl întreabă Hristos îi spune: „De ce mă numești bun? Bun e unul singur Dumnezeu.

24:43Cu alte cuvinte, doar Dumnezeu poate să înfăptuiască ceea ce omul pretinde că poate să înfăptuiască. Și Domnul Dumnezeu să ne ajute să ne binecuvânteze. În schimb, există un lucru care este specific vremurilor trecute, dar este specific și vremurilor prezente. O parte dintre oameni, chiar și astăzi gândesc mântuirea în următorii termeni. Ce bine trebuie să fac ca să fiu mântuit? Acuma, preubiților, trebuie să mărturisim un lucru. În noi există ceva care ne spune că noi trebuie să facem ceva. Mântuirea nu te invită la o pasivitate. Mântuirea nu înseamnă doar o contemplare a crucii, dincolo de care mereu și mereu să lauzi crucea și pe cel ce este pe ea. Ă mântuirea înseamnă că ești iertat la crucea Domnului Iisus Hristos, după care umbli în crucea Domnului Iisus Hristos, după care săvârșești faptele credinței în numele Domnului Iisus Hristos. Vedeți, mântuirea n are în sine o pasivitate, o resemnare. Sunt mântuiți și stau, sunt mântuiți și nu fac nimic. Mântuirea are în sine și noi toți în sufletul nostru avem această stare de măi, cum să mai fac? Ce să mai fac? Cum să mai slujesc?

25:56Cum să mă mai duc? Cum să mai alerg? Și tânărul acesta manifestă această în această întrebare această frământare pe care o avem toți. Nu ai impresia uneori când stai și nu faci nimic pentru Dumnezeu că parcă e în pericol întreaga ta viață de credință? N ai uneori impresia când nu mai vii la biserică, că nu mai slujești Domnului, nu numai că e ruginit, dar ceva din tine parcă intră într o stare din asta de de de anchilozare. Ajungi la un moment dat să te temi, spui: „Mă, eu nu mai fac nimic. Eu nu mai am nimic, nu mai Și tânărul acesta exprimă această frământare care i specifică omului. Pe de o parte, Hristos îi spune: „Nu mă numi pe mine bun, nu pentru că n ar fi fost bun, ci pentru că tu crezi că omul poate să fie bun. Tu crezi că omul poate să facă binele dincolo de care să fie mântuit, dar pe de altă parte acceptă ideea că omul trebuie să facă ceva. Și haideți să vedem ce trebuie să facă omul. Și aș vrea în numele Domnului Iisus Hristos să înțelegeți. Domnul Iisus Hristos vine și aici este una dintre esențele pe care le avem și el spune în felul următor. El a răspuns Marcu 19: 17 de ce mă întrebi ce bine? Binele este unul singur. Și acuma, liniște, tăcere, maxim interes. Vine Domnul Iisus Hristos și spune: "Ce ai zis? Ce bine să fac ca să fiu mântuit?"

27:13Da, binele este unul singur. Maximă atenție, de aici încolo stăteau cu sufletul la gură. Ia să vedem care i binele. Care i binele? În loc de 15 RON dacă dau 20 e bine? Pentru că toți gândeau în sensul acesta: cât bine să fac? Unde înclină balanța? Ca să știu că sunt asigurat, care i cantitatea de bine pe care trebuie s o fac astfel încât Dumnezeu să mă primească în corturile veșniceie? La care Domnul Iisus Hristos vine și spune: „Bine este unul singur. Dacă vrei să intri în viață, păzește poruncile. Imediat s a dezumflat tânărul. A așteptat să i spună: "Dacă faci 3,3 3,3,9,2,7,45 1, intri în împărăție. Oamenii așteaptă ecuații, oamenii așteaptă gramaje.

28:03Gramaje. Două zile și jumătate de post. E bine. 15 minute de rugăciune dimineața e bine. Trei cântări pe zi e de ajuns.

04Mântuirea tratată ca afacere: oamenii cer cantități și calcule

28:2010 RON la colecte e puțin. Oamenii caută calcule, oamenii caută tot felul de răspunsuri, dincolo de care ce să facă? Să fie liniștiți. Doamne, sunt liniștit, am trecut baraj, am trecut baremul. Știți că noi câteodată când dădeam niște examene stăteam cu ochii de la coada listei. Deci începeam cu coada listei să vedem sunt sub linie sau deasupra. Nu conta nota, conta să nu fim mai jos de linie. Ce face acest tânăr? Îi zice: „Ce bine să fac?" Cu alte cuvinte, cât anume? Ce cantitate? În ce termeni, de unde sunt în pericol? De câte ori să vin pe lună la biserică? De câte ori să De câte ori să răspund atunci când pastorul îmi dă telefon, e bine ca din cinci solicitări să răspund la două sau trei?

29:15Stăteau fariseii, se băteau cu pumnul în piept și spuneau: „Noi postim de două ori în săptămână, dăm zeală din toate veniturile noastre." Și ei căutau toată această mântuire care este un calcol. Adică veneau, a venit tânărul bogat și a spus: „Doamne, eu tratez mântuirea ca pe o afacere în care mie trebuie să mi spui cât anume aștepți de la mine. Cât aștepți de la mine? Și ascultați mă ce vă spun, deși noi suntem cu harul în gură, noi tot la fel ne raportăm la Domnul. Măcar o dată să vin și eu în săptămână la biserică. Te auzi? Tu încă ești cu calcule. Măcar o zi să postez și eu în săptămână. V ați trezit spunând lucrul ăsta? vreodată măcar un proiect să măcar la o colectă să dau și eu măcar v ați trezit până în lucrul ăsta. Acuma trebuie să înțelegeți lucrul acesta și tânărul bogat ca să adeveresc ca o adeverire a ceea ce spun eu, zice așa: „Ăă, binele este unul singur.

30:17Păzește poruncile. La care el zice care. Nu știți că zice care? Nu. Care? Poruncă. Deci haideți să ne uităm în Matei 19: 18 pentru că sunt texte care ne ajută să înțelegem care poruncă, care dintre ele este mai importantă, că sunt 614 porunci. Care dintre ele, vedeți care este gândirea acestui tânăr? Cât să fac? Care din ele este mai importantă? Unde trebuie să Unde i baremul? Ca să fiu foarte limpede? Deci care i a zis el? Și Iisus i a răspuns. Vreau să fiți foarte atenți. Textul este de o frumusețe rară. Mi a părut rău că n am avut decât trei zile să pot să stau asupra lui. Mi a părut foarte rău astăzi când î era sete, îm era ciudă că trebuie să mă duc să beau apă că pierd contactul cu Biblia. Care i a zis el? Și Iisus i a răspuns: Să nu ucizi, care este în decalog. Să nu preacurvești, să nu furi, să nu faci o mărturisire mincinoasă.

31:20Acestea sunt porunci din rândul celor 10 porunci de maximă importanță și imediat tânărul vine și spune aproape bucuros învățătorule toate aceste lucruri le am păzit cu grijă din tinerețea mea. Ne oprim aici și vă pun această întrebare ca să înțelegeți mai departe ce vorbim. Împlinise tânărul poruncile care spunea că le a împlinit? A cei care au zis da au dreptate, cei care au zis nu au dreptate. Asta e partea cu evreii. Și am să vă spun de ce, preaiubiților, fariseii și învățătorii interpretaseră poruncile lui Moise în felul în care le interpretaseră.

05Poruncile păzite după interpretarea fariseilor, nu după cerința lui Dumnezeu

32:10Când Domnul Iisus i a zis, Domnul Iisus Hristos i a zis: „Să nu prea curvești". El nu făcuse propriu zis. nicio preacurvie. Nu trăise cu nicio femeie, nu trăise cu nicio fată. Când a zis să nu ucizi, el n a ucis pe nimeni, n a omorât pe nimeni. Însă Domnul Iisus Hristos într o zi s a suit pe un munte și a început să zică:ascultați, s a zis celor din vechime: "Să nu ucizi, dar eu vă spun, oricine urăște pe fratele său a căzut sub pedeapsa Ghenei. Din punct de vedere al interpretării pe care o făceau ei în privința poruncilor, ei erau fără prihană. Din punct de vedere a cerințelor lui Dumnezeu cu privire la ce însemna legea, ei nu erau nici pe departe împlinitor al legii.

33:03Tânărul spune: "Fizic vorbind, n am omorât pe nimeni. Fizic vorbind n am curvit cu nimeni. Dar Domnul Iisus se uită și spune: „Dacă ochiul tău s a uitat și ai poftit, atunci ai prea curvit. Adică din punct de vedere a ce credea tânărul, el împlinise legea. Din ce punct de vedere se uita Dumnezeu, el era un călcător de lege. Adică tânărul avea dreptate, dar nu avea dreptate. Și atunci trebuie să înțelegem că de fapt tânărul acesta credea că se că este bine și nu era bine. Și acuma mă opresc să spun un lucru. Fiți foarte atenți pentru că vreau să fac o aplicație. Dacă și tu umbli să ai o credință de ochii oamenilor și să dai bine pe din afară, dar pe dinăuntru ești departe de ce înseamnă credința, tu vei avea o neprihănire recunoscută de oameni și tu vei avea o mare problemă cu veșnicia.

34:01Pentru că sunt oameni care sunt interesați doar să dea bine în fața oamenilor și ei cred că dând bine înaintea oamenilor ei sunt bine, dar ei, din punct de vedere al motivației inimii, a ceea ce conduce inima lor sunt departe de adevărul lui Dumnezeu. Biblia spune aceste lucruri cu următoarele versete: Să nu vă îndepliniți neprihănirea căutând la fața omului. Să nu vă îndepliniți neprihănirea luându i pe oameni ca fiind juriu care vă ține scorul. Voi să vă căutați în inima voastră motivația, să vă cercetați mereu și să vedeți de unde izvorăsc cuvintele voastre, de unde izvorăsc intențiile voastre, ce motivații aveți. Nu, Doamne ajută ne și Doamne binecuvântează ne. Acuma aș vrea să înțelegem un lucru important.

34:57Tot în Matei 19: 20, unde ni se spune de că tânărul ar fi răspuns toate aceste porunci le am păzit din tinerețea mea este o altă întrebare care este extrem de importantă în înțelegerea acestui dialog. Ce mi lipsește? Deci el vine și spune: „Ce îmi mai lipsește?" Sunteți atenți? Mai puteți? Amin. Acuma eu merg pe text. Certați vă cu Dumnezeu că e așa lung. Nu mă învinuiți pe mine că nu s a terminat aici. El mai are câte ceva. Ionuț, nu, George, lasă l pe Ionuț că poate e bolnav. Nu vrei să fii tratat ca un bolnav. A înțeles George deodată ce are de făcut. Să nu dai cu floarea aia de pământ că superi surioarele care au adus. Nu știu cine aduce florile, dar Dumnezeu să binecuvânteze. Tare frumoase sunt. Hai, dați un ropo de aplauze pentru surorile care ne aduc flori și Domnul Dumnezeu să le binecuvânteze cu o răsplată sfântă.

35:54Ei, mă vedeți? Nu am ajuns unde trebuie. Cuvântul acesta ce mi lipsește este dat în contextul în care spune: „Toate aceste porunci le am păzit din tinerețea mea. Deci, ascultați, tânărul spune: „Am păzit aceste porunci, dar undeva la nivelul sufletului, el zice: „Cu toate acestea, eu simt că ceva nu e în ordine. Și zice el:„Am păzit cu grijă din tinerețea mea poruncile acestea. Ce mai îmi lipsește? N o spune nici enfatic, n o spune nici disprețuitor, nici mândru. O spune ca un om care are o frică. Dar dacă zice el ceva îl lipsește. Că eu simt că ceva și ascultați când spune

06«Ce-mi lipsește?»: neliniștea pusă în inimă de Duhul Sfânt

36:42Biblia că Domnul Iisus s a uitat la el și l a iubit, nu l a iubit în mod deosebit, așa cum înțeleg eu, pentru performanța lui care era de râs. Când el a zis: „Toate aceste porunci le am împlinit, Domnul Iisus Hristos știa că după interpretarea lor ele sunt îndeplinite. Nu spun că nu era un efort, nu spun că Domnul Iisus Hristos n a apreciat efortul, dar eu cred că atunci când l a iubit, l a iubit pentru că avea o sensibilitate a inimii care î făcea să spună: „Cu toate că eu îmi îndeplinesc neprihănirea în felul acesta, simt că ceva îm lipsește. Binecuvântat să fie Duhul lui Dumnezeu care dincolo de ceea ce înseamnă cantitatea de credință, el cercetează năzuința inimii și aduce în inima ta această neliniște. Vezi că mai e ceva. Îi mulțumesc lui Dumnezeu pentru această înrâurire a Duhului Sfânt, călăuzirea Duhului Sfânt, care te face să nu te culci pe ureche, care te face să nu fii mulțumit de lucrurile pe care le ai făcut, ci mereu să veghezi ca nu cumva, știți că Biblia spune că dacă lipsește ceva credinței noastre, să împlinim ce lipsește credinței noastre și Dumnezeu să ne binecuvânteze. Acuma vin la această întrebare. Ea e să știți că e departe de a fi lămurit problema și frumusețea textului abia începe să se dezvăluie.

38:13Atunce, de ce este nevoie ca să fim mântuiți? Cum vede Dumnezeu mântuirea? Cum vede Iisus mântuirea? Preaiubiților, botezați ființi de zeci de ani, vreau să mă asigur că aceste adevăruri le înțelegem în această seară. Pentru că este posibil ca ca, deși avem state vechi în biserică, totuși anumite lucruri să ne fi scăpat și vrem să ne verificăm înaintea Domnului. Cine stă tare pe temelie nu i supărat deloc că face o verificare. Iar cine nu va fi găsit foarte bine pe temelie să se bucure că are timp să îndrepte lucrurile. Amin. Domnul Iisus Hristos atunci când vorbește despre tânărul bogat, când Duhul Sfânt narează despre tânărul bogat, mai este o poveste înainte și mai este o poveste după. Va trebui mereu să spuneți în felul următor: Ia să vedem miezul acesta între cine și ce este. Miezul învățăturii este între ce? Pentru că uneori partea de dinainte și partea de dinapoi ajută enorm în înțelegerea gândirii lui Dumnezeu. Veți vedea la un moment dat că Domnul Iisus Hristos încheie povestea aceasta spunând așa: cel puțin în Matei, dar și în Marcu, dar numai în Matei vine cu următoarea parte.

39:32În Matei se încheie fel următor: Aveți grijă că cei de pe urmă vor fi cei dintâi, iar cei dintâi vor fi cei de pe urmă. și punct încheie în Marcu. La fel se încheie și în Matei, dar în Matei 20 vine și spune pilda celor care sunt chemați de Dumnezeu în vie și se termină cu ideea: Ce ți pasă ție dacă eu unuia îi dau 1 RON, altuia îi dau tot 1 RON? Unuia îi dau de dimineață, unuia îi dau în al 11 lea ceas? Ești tu cel care să mi spui mie ce fac cu ceea ce este al meu? În Matei 20, el vine și explică cuvântul acesta prin care spune: „Cei dintâi vor fi cei de pe urmă și cei de urmă vor fi cei dintâi." Pentru că aici nu e vorba de mântuire, aici e vorba de răsplătire. Și atunci el continuă cu o pildă care explică răsplătirea. Deci va trebui să fim foarte atenți ca să nu folosim cuvântul cei de pe urmă vor fi cei dintâi întru mântuire. Pentru că cei de pe urmă sunt și ei mântuiți.

40:30Răsplătirea e diferită pentru că ne au pornit foarte bine, au pornit foarte activ cu Dumnezeu, au pornit foarte puternic, dar nemulțumirea le a consumat viața și la sfârșit de zi, deși au lucrat 12 ceasuri, sunt mai prost plătiți sau la fel plătiți cu celas, pentru că cel ce a lucrat un ceas a lucrat cu bucurie de la început până la sfârșit, iar ăsta vreo 10 ceasuri nu m a

07Hristos enumeră doar poruncile orizontale, nu și pe cea verticală

40:52înmormăit. Da, nici eu nu m am gândit, dar Domnul Dumnezeu s a gândit. Ați înțeles ideea. Acuma vreau să ne întoarcem la textul Bibliei. Bine. Domnul Iisus Hristos începe să vorbească despre mântuire. Ce lipsește? Ce bine să fac? Păi, binele unul singur, poruncile. Care poruncă? Și Domnul Iisus Hristos îi spune patru sau cinci dintre ele: "Deliberat Domnul Iisus Hristos vorbește despre poruncile orizontale, dar nu vorbește despre porunca verticală". Porunca verticală o să vedeți ce înseamnă asta, o lasă la sfârșit și poruncile orizontale vorbește acum. Toate cele patru porunci descrise sunt în relația cu oamenii. Nu fura, nu minți, nu ucide, nu fă o mărturie mincinoasă. Toate sunt pe orizontala relației cu Dumnezeu. Una singură nu vorbește despre ea, că aia singură verticală tu trebuie s o măsori. Și acuma ne întoarcem la text, ca să înțelegeți. Domnul Iisus Hristos, înainte de această întâmplare, el se află în Perea. Domnul Iisus Hristos ă este întâmpinat de niște părinți. Să nu înțelegeți că chestia, nu chestia, narațiunea cu copiii era așa. s a trezit și el pe uliță cu niște copii care zburau zbur zburdeau pe acolo. Nu au venit părinții să ceară binecuvântarea avraică ă cea care era prevăzută la Moise. Deci dacă o să vedeți că spune cei ce erau cu copiii, cei ce adică se referă la

42:27părinți. Au venit părinții cu niște copii la Domnul Iisus Hristos. Ucenicii au pus mâna în pieptul părinților și i au împins. La care Hristos a zis: „Lăsați copilașii să vină la mine și nu i opriți, căci a unora ca ei este împărăția lui Dumnezeu." Lucrul acesta, nu i opriți, n are legătură cu ce spune în continuare, decât dacă, căci a unora ca ei este împărăția lui Dumnezeu, decât dacă textul acesta se leagă cu textul acesta. Ce să fac? întreabă tânărul ca să ajung în împărăția ta. Iar textul acesta de dinainte are o explicație necerută de nimeni. Contextul cu copiii nu era unul escatologic. Nu vorbea de împărăție. Vorbea despre niște părinți care voiau să aducă copiii să fie binecuvântați de Domnul Iisus. Domnul Iisus i a luat în brațe, cum spune textul biblic, i a binecuvântat punându și mâinile peste ei și le a oferit binecuvântarea. Însă Domnul Iisus Hristos are o adăugire. Domnul Iisus Hristos are o explicație. Domnul Iisus Hristos are o afirmație care n o poți înțelege deplin de ce este aici, decât dacă o legi cu ceea ce se întâmplă mai jos. Tânărul acesta vine să întrebe cum ajung în împărăția ta. Iar Domnul Iisus Hristos doar puțin mai întâi spune așa: "Cei ce nu primesc împărăția ca niște copilași, cu niciun chip nu vor intra în ea." Și atunci să înțelegeți un lucru extrem de important. Domnul Iisus Hristos, uitându se la acest tânăr îi spune următorul lucru: Are copilul vreun merit?

43:59Se gândește copilul, dacă nu merit, nu mănânc. Ce copil când e copil se gândește că dacă el nu merită nu i dă tata de mâncare? Ce copil își face un calcul având un gând din ăsta? Măi, eu eu oare merit să sar în brațele lui tata? Ce copil își face calculele dacă să sară în brațele lui tata? Copilul este atât de încrezător în părintele lui. Copilul este atât de încrezător în dragostea părintelui lui. Nu se gândește nicio clipă dacă merită dragostea tatălui lui. Nicio clipă nu se gândește dacă mănâncă pe merit. N are niciun proces din ăsta de de a se gândi vai, eu trebuie să merit dragostea părintelui meu. Are o totală dependență de părintele lui. Nu poate trăi fără părintele lui și crede că părintele lui îl iubește în pofida întregii vesele care este spartă în casă.

44:59Și atunci înțelegeți că tânărul bogat

08Intrarea în împărăție nu se face pe baza meritelor

45:03primește în primul rând următorul răspuns ca să înțelegeți intrarea. Pentru că uitați ce spune acolo Biblia. Vă rog să subliniați. Adevărat vă spun că oricine nu va primi împărăția. Deci intrarea în împărăția lui Dumnezeu, primirea noastră în împărăția lui Dumnezeu are de a face cu o atitudine. Care este atitudinea? N am niciun merit. Sunt dependent total de tine. Mă încred în brațele tale din toată inima. Nu sunt iubit că merit, sunt iubit că m ai născut. Sunt iubit că mi ești tată. Atunci legați înțelegerea textului cu privitor la întrebarea tânărului cu aceasta a copiilor. Intrarea în împărăția lui Dumnezeu nu se face în baza meritelor. Ce le spune Domnul Iisus Hristos? Care bine?

45:59Cum? Care poruncă? Niciunul dintre voi nu i vrednic, căci toți au păcătuit. Toți sunt lipsiți de slava lui Dumnezeu. Niciunul n are merit. Intrarea în împărăție nu se face pe baza meritocrației. Intrarea în împărăție nu se face în baza eforturilor, ci intrarea în împărăție va fi doar a celor care au o atitudine de copil. Ascultați ce vă spun. Sunt oameni care vin și mi spun: „Sunt prea păcătos, pastore, ca să mai vin la biserică. Sunt prea păcătos ca să mă botez. Sunt prea păcătos ca să mi predau viața lui Dumnezeu. Și eu mă uit și spun: „Mă, unul care n are două clase vine și se aruncă în brațele lui Dumnezeu și spune: „Doamne, primește mă păcătos cum sunt nebun cum sunt și ai milă de mine și tu stai și te frămânți și te gândești o mulțime dacă ai vreun merit, dacă cumva Dumnezeu te ar primi.

46:51Tu ești prea păcătos pentru Dumnezeu. Toate lucrurile acestea vorbesc despre atitudine până când nu ne vom face ca niște copilași care nu mai au pe nimeni decât pe tata, până când nu vom înțelege că intrarea în împărăția lui Dumnezeu n are nicio legătură cu cine suntem noi, ci are legătură cu dragostea unui Dumnezeu care ne a născut în întrurarea lui. Nimeni nu va putea intra în împărăția lui Dumnezeu. Amin. Tu aștepți să te faci mai bun ca să vii la biserică. Copil ce ești? Cum adică te gândești la lucrul ăsta? [muzică] Biblia spune așa: "Oricine nu se face ca un copilaș, nu va putea intra." Și eu amat și m am gândit, [muzică] domnule, dar copilașii sunt și năuci și murdari și obraznici și deodată am înțeles el nu despre această parte [muzică] a copilăriei vorbește, ci despre acel copil care după ce ți a făcut cea mare trăsnaie [muzică] aleargă spre brațele tatălui, se cuibărește în brațele lui și spune: „Tata mă iubește. După toată logica omenească trebuie să i tragi o mamă de bătaie. Dar inima ta când se cuibărește în brațele tale se topește atac ca om.

48:05[muzică] Dacă voi care sunteți răi știți să dați daruri bune copiilor voștri, cu cât mai mult Tatăl vostru cel ceresc nu va da Duhul Sfânt celor ce i l cer. M Acum am înțeles. [muzică] Tânărul vine și spune: "Ce trebuie să fac? Care i binele [muzică] pe care să l fac? Bunule învățător, ce lipsește? Care poruncă este mai mare? La care Hristos vine și spune: [muzică] „Tu trăiești gândind că intrarea în împărăție e pe bază de calcul. Nu e pe bază de relație în care tu nu ești acceptat și primit pentru că ești un pic mai bun decât alții, ci pentru că noi toți, fiind fără [muzică] merit, am fost atrași la Tatăl, fiindcă Hristos Iisus, Domnul a plătit în locul nostru cu viața lui. Dar dacă se termina povestea aici, nu înțelegeam mare lucru.

49:12Mai îngăduiți [muzică] mi puțin. Mulțumesc, Daniel. Chiar e bine venit. V am promis din start că nu vă promit [muzică] nimic cu privire la timp. Acuma mă simt liniștit pentru că nu mai eu știu cât muncesc și cât stau cu fiecare cuvânt să întreb așa:„Doamne, vreau să știu cu adevărat [muzică] ce gândești. Nu mai vreau să citesc în grabă, că nici tu nu mă tratezi în grabă. Și zice [muzică] în felul următor: Îți lipsește [muzică] un singur lucru. Când am citit, am zis: „Doamne, dacă aș fi măcar aici cu un singur lucru, aș mai trage speranță. La mine nu lipsește un singur lucru. Poate că mai sunt și alții care gândesc ca mine. Îți lipsești un singur lucru.

50:06Vinde tot ce ai. Împarte, ca să înțelegeți în traducerea exactă, împarte cu mâna ta, [muzică] pentru că atunci când dai cu mâna ta săracului, primești ceva. Primești. E o strălucire în ochii săracului cu care te îmbogățești. E o lumină de recunoștință pe care o vezi în ochii săracului care te face să te simți deodată altcineva. Pentru că eu n am văzut niciun om care după ce a numărat o dată banii pe care îi are a doua oară, a treia oară să i numere din cinci în cinci minute ca să aibă și el o bucurie. Dar în schimb am văzut că omul care face bine vine cu o inimă altfel. Doamne, îți mulțumesc că am împărțit pâinea, că am dat o haină, că am făcut o rugăciune. Te simți om, te simți că ești altceva. Poate te simți că ești o creație a lui Dumnezeu și nu o creatură. Da? Ați înțeles ideea. Ați înțeles ideea? Da.

51:00[muzică] Ne întoarcem. Îți lipsești un singur cuvinte de tot ce ai în parte cu mâna ta în original. Apoi vino și urmează mie. Nu despărțiți niciodată cuvintele acestea. Toate aceste cuvinte sunt un tot. De ce? Pentru că unii au luat acest verset și au zis: Cât costă ceasul ăsta? Da, atât de mult. Și zici că ești pocăit. Cum mi a zis mie un de când mi a pus mâna în cravată și a zis:„Ești [muzică] pocăit cu cravată, domnul avocat și mai ai curaj să spui că ești mântuit?" Deci, vedeți, oamenii vin și spun așa: "Dacă ai fi mântuit, ai dat tot ce ai. Că uite ce spune Biblia voastră, vinde tot ce ai și de la săraci". Dar nu despre asta e vorba. În radiografia făcută acestui tânăr, Dumnezeu a identificat un lucru care era extrem de important, lucru care este certificat din reacția acestui tânăr.

51:55Domnul Iisus a zis: „Vinde tot ce ai în partea săracilor, vino și urmează mi mie și vei avea o comoară în cer. Că adaugă lucrul ăsta, zice: „Nu te las sărac, te las sărac aici, dar te îmbogățesc în cer. Dar de ce i a cerut lucrul acesta? i a cerut lucrul acesta pentru că reacția acestui tânăr adeverește problema pe care o are. Pentru că astăzi mi am notat un lucru în timp ce citeam: "Spune mi ce te mâhnește ca să spun cine ești." Ce te mâhnește? Pentru că tânărul când a auzit s a mâhnit foarte tare pentru că

09Nu posesia, ci încrederea în bogății era problema tânărului

52:30avea foarte multe avuții și am putea discuta spunând și n a vrut să renunțe la niciuna și a fost foarte supărat că i s a cerut pentru că inima lui era lipită de avuțiile lui. Uitați ce spune Domnul Iisus Hristos. Cât de nevoie vor intra în împărăția lui Dumnezeu cei ce au avut ei. Dar în Matei vine și spune o nuanță aparte. Cei ce se încred în bogății. Nu cei ce le posedă, ci cei ce se bizuie pe ele. [muzică] Cei care cred că tăria lor izvorăște din averea lor, fericirea lor izvorăște din averea lor, siguranța lor izvorăște din averea lor, cei ce se încred în bogățiile lor, spune Matei, nu doar cei ce posedă avuții. Și atunci vine Domnul Iisus Hristos și spune: „Ție îți lipsește un singur lucru. Tu ți ai lipit inima de bogății și ai o idolatrie. Pentru că toți cei ce iubesc pământește ceva mai mult decât este Dumnezeu de iubit sunt în idolatrie. Și atunci îi spune: „Tu ai împlinit poruncile cu oamenii, dar în felul vostru, dar n ai împlinit porunca să n ai alți dumnezei afară de mine. Eu sunt Domnul Dumnezeu și Biblia spune: „Pe mine să mă iubești." Și atunci tânărul acesta primește o radiografie personală. Însă ceea ce este semnificativ pentru noi toți este că fiecare dintre noi putem să ne aflăm în situația în care o iubire străină să ne despartă de Dumnezeu. În relațiile orizontale [muzică] să călcăm pe sârmă, dar în inima noastră

54:07să fie o iubire de ceva, de cineva mai presus decât iubirea de Dumnezeu. Și atunce intrarea în împărăția lui Dumnezeu se face ca unui copilaș, dar înaintarea și finish ul se face prin cost. Și închidem în această seară spunând [muzică] așa: Mântuirea presupune o intrare pe care ți o face Dumnezeu fără merit, dar deodată ce ai intrat, începe o lepădare de sine. Drag mi a fost mie să joc, ziceau unii. Drag mi a fost mie să mă duc la petreceri. Drag mi a fost mie să fac asta și asta, dar nu mai îmi dă voie Dumnezeu. Și atunci eu, deși am intrat în împărăția lui Dumnezeu, că am avut atunea unui copilaș care a zis: „Merită n am muntată, înaintarea și finish ul [muzică] se face în baza unei continue lepădări. Ce trebuie să mai lepezi tu? Ce trebuie să mai lepăd eu? Ce trebuie să mai sacrifici tu? Ce trebuie să mai sacrific eu? Unde trebuie eu? Acuma vreau să înțelegeți următorul lucru, iubiții Domnului. Niciodată în intenția lui Dumnezeu n a fost ca noi să avem o viață chinuită. Dumnezeu nu face apologia sărăciei. Dumnezeu nu vrea să avem o viață fără pâine, ci Dumnezeu vine și spune următorul lucru: Eu nu vorbesc despre cantități, nici despre calcule, nici despre negustorie, ci eu vorbesc despre dragoste.

55:34Și acuma, ascultați, cu asta fac încheierea. Hai să mă ajuți, Dani, [muzică] vă promit că fac încheierea. Reflectați un pic la ce vă spun. Ați priceput? Ați reținut ceva? Bine, vedem noi, practic. Ce să fac să fii mântuit? Cât să fac să fiu mântuit? Ce bine să fac să fiu mântuit? Unde i linia dincolo de care să am siguranța că sunt mântuit? Evreii știau că trebuie să facă fapte bune, dar nu știau unde înclină balanța definitoriu. Hristos spune: "Bine, bun învățător, despre ce vorbim?" Bine le zice unul singur să împlinești poruncile. A, da. Care dintre ele? Păi, să nu să nu toate le am păzit din tinerețea mea. Prima problemă este că le ai părăsit, le ai păzit în termenii tăi, nu în termenii de ele. Pentru că el nu se uită doar la ce văd oamenii, ci se uită și la ceea ce este înăuntru. Și apoi Domnul Iisus Hristos spune așa: "De fapt, dacă o să citești puțin mai sus, vei înțelege cum se face intrarea în împărăția Domnului. [muzică] Nu vii spunând: Am păzit poruncile.

56:48Am venit la biserică, eu nu sunt ca vameșul ăla, eu nu sunt hoți hrăpăreți. Eu n am spart casa nimănui. Se uită Domnul la tine și spune: Mai ai multe de spus până nu te face asemenea unui copilaș? care n are niciun merit, care n are nicio logică când se aruncă în brațele părintelui. Niciodată nu vei putea să intri în împărăția lui Dumnezeu. Dar odată intrat în împărăția lui Dumnezeu, vine Duhul Sfânt aproape și spune: „Nu te mai tratezi ca un copil. Acuma vreau să stau de vorbă cu tine să spun: „Îți lipsește asta, îți lipsește asta. Trebuie să sacrifici asta, trebuie să sacrifici asta, trebuie să te lepezi de tine aici, trebuie să ți iei crucea aici trebuie să faci o schimbare aici ca să ajungi la ce? la capătul căii lui Dumnezeu. Ai intrat în împărăție, ești în împărăție, ești botezat, ești copilul de Dumnezeu, dar nu trebuie să termini ce ai început. Cum să termini ce ai început dacă tu nu ești dispus să faci acele lepădări de sine în care ce a cerut Hristos? Că asta voiam să vă spun, zice Hristos așa:

10Hristos cere ce a făcut și El: lepădarea de sine

57:52Florine, eu nu ți cer decât ceea ce am făcut și eu. N am de la tine o altă așteptare decât să faci ce am făcut eu. Dar ce ai făcut, Doamne? Am lăsat slava, bogățiile cerului, poziția de rege și am coborât pe pământ, lepădându m de mine însumi, făcându mă ascultător până la moarte, smerindu mă și împlinind voia lui Dumnezeu, că l iubesc. De dragul [muzică] tatălui meu m am sacrificat, mi am dat la o parte, m am dezbrăcat de eternitate, am devenit [muzică] finit în trupul pământesc. M am dezbrăcat de autoritatea și atributele dumnezeirii, dar a păstrat Domnul Iisus Hristos cunoașterea planului lui Dumnezeu și relația cu Tatăl în care avea înțelegerea lucrurilor. Dar în toate lucrurile a fost ispit ca un om și a avut puterea unui om nepurtându se ca oricare dintre oameni.

58:56Și Domnul Iisus Hristos î spune: „Ce ți cer eu după ce ai intrat în împărăția pe care ți am dat o fără plată este să te lepezi de tine acolo unde există o iubire mai mică față de tatăl meu și mai mare față de lucrurile tale. Pentru că eu am spus așa: Tată, toate lucrurile sunt cu putință. Îi zice Hristos înghețimani totul este cu putință. Ție ți este cu putință, zice, să îndepărtezi paharul. la care adaugă spunând: „Măcar că totul este cu putință la tine, totuși facă se nu voia mea, ci voia ta, pentru că voia ta e mai presus de voia mea, pentru că dorința de a face pe placul tău e mai presus de interesul meu, pentru că dorința de a fi plăcut ție mă face să iubesc mai mult ce ești tu decât să iubesc mai mult ce sunt eu." Deci, ne întoarcem și spunem: "Toate lucrurile sunt cu putință celui ce crede."

59:57E răspunsul dat unei mirări pe care o au ucenicii. Cum omul ăsta evlavios care aleargă, se aruncă la picioare, care a păstrat și a păzit poruncile din tinerețe, care e fruntașul sinagogii, care are o bogăție care în mintea noastră adeverește că i credincios. Ăsta zice: "Nu i mântuit." Atunce cine va fi mântuit? [muzică] că s au speriat și au zis: „Dacă omul ăsta evlavios, omul ăsta politicos, omul ăsta reverențios, omul ăsta care vorbește ca din cărți, omul ăsta care a stat la genunchi la picioarele Domnului Iisus Hristos, pleacă nemântuit pentru că Domnul a spus a spus Iisus cât de a nevoie. Mai ușor zice este să intre Camila prin urechile acului. Fie că vorbim de odogonul marinăresc care era mare și nu

11Versetul despre ce e cu putință la Dumnezeu privește mântuirea

1:00:51putea să intre în gămălia acului. Fie că vorbim despre poarta numită ochiul acului prin care cămila nu putea să intre decât debarasate toate poverile, tot acolo ajungem ca înțeles o neputință. Se sperie și spun: "Cum e cu putință atunci ca cineva să fie mântuit?" Iar Hristos spune ce nu este cu putință la oameni ca să înțelegi că Dumnezeu nu autorizează visările, nu autorizează ambițiile, ci când spune ce este cu neputință la oameni, e cu putință la Dumnezeu. Se referă la mântuirea sufletului nostru. se referă la minunea de a putea fi primiți de Dumnezeu în împărăția lui. Și ca să trăiesc, spunând în felul următor: "Măcar că am intrat ca un copil de Dumnezeu fără merit în împărăție, eu acuma trebuie să fac continue lepădări de sine ca cel ce a început în mine această lucrare să nu fie împiedicat s o ducă la bun sfârșit." Așadar, preaiubiților, știți care este minunea pe care în fiecare zi trebuie s o rebădăm? Spunând: Ce e cu neputință la noi, cu putință la tine? E mântuirea, prieteni.

1:01:54Nu ifosele noastre, nu ambițiile noastre, nu planurile omenești. Tu nu ești Hercule, tu nu ești Superman. Nu tragi în piept și zic cu neputință. Nu faci din credință o laudă. Nu faci din credință un mod de a trăi cu visări omenești, ci cu smerenie în fiecare zi. Aud pocăiții ce spun. Cu smerenie în fiecare zi să spunem: Trăiesc minunea că sunt mântuit și am rămas mântuit. Trăiesc minunea că sunt în mântuirea ta. Cu smerenie, Doamne, voi înainta, cu grijă voi înainta, cu lepădare de sine, Doamne, ca să ajung și eu, dacă va fi cu putință la învierea dintre morți, cum spune apostolul Pavel. Trăiască Domnul. Amin. Iată înțelesul. Toate sunt cu putință la Dumnezeu. Ce e ne cu putință la oameni. Și mai spune un lucru Petru care e tare mi e drag. Îl iubesc pe Petru.

1:02:48Doamne, iată că noi am lăsat totul și te am urmat pe tine. Și ca să înțelegeți că Dumnezeu nu face apologia sărăcie în Matei avem explicația. Nu e nimeni, zice, care să fi lăsat pentru mine și să nu fi primit însutit în veacul de acum. A, da, da. Pentru că eu nu vă chem la sărăcie. Eu nu vă chem să nu trăiți normalitatea unei vieți îndestulate. Eu nu sunt cel ce nu vrea să aveți o familie bună, copii sănătoși, ascultători, un soț care să vă iubească. Nu, nu. Eu sunt pentru această răsplătire și în veacul de acum. Dar Hopa, mai e un cuvânt acolo. Îl citiți? Alături de prigoane. Deci viața e la pachet, prieten. Nu poți s o decupez.

1:03:40alături de prigoniri. Veți primi de 100 de ori mai mult frați, surori, adică dar și pământuri spune și pământuri și case. Deci vorbește și despre îndestularea pământească. El nu face apologia sărăciei, dar el zice: „Vă voi da," zice surori, frați, case, pământuri în în veacul în veacul de acum acum însutit alături de prigoane. Adică cum alături de prigoane? Păi, tu crezi că după ce ai intrat în împărăția lui Dumnezeu te lasă Satana în pace? Tu nu vei fi cernut. Nu va veni momentul când vei fi testat. Va veni celău te va testa și va zice:„Dă mi voie să mă ating de serviciul lui. De ce? Ca să văd dacă te iubește cu adevărat. Și tu în ziua aceea trebuie să spui așa: "Nu mai am serviciu, nu mai am salariu, nu mai am respectul poate oamenilor, nu mai am bani de facturi, dar îl am pe Dumnezeu."

1:04:42Acuma poate că înțelegem mai bine mântuirea. Acum poate înțelegem mai bine ce înseamnă ceea ce este cu neputință la oameni, este cu putință la Dumnezeu. Fiecare zi este o zi în care în uimire trebuie să spunem: "Cum, Doamne? Așa sunt mântuit. Dacă stărui cu credință, dacă te lepezi de tine, dacă mă iubești mai mult decât orice lucru pământesc, dacă atunci când vei fi încercat vei alege să rămâi credincios mie. Dacă atunci când vei pierde ceea ce ai avut, rămâi credincios mie? Domnul spune: Vei avea intrare liberă în împărăția mea. Aș vrea să ne rugăm ceva în această seară. Am primit în dar împărăția. Ni s a făcut cinste a fi numiți copii de Dumnezeu fără merit. Ba dimpotrivă, în pofida a ceea ce suntem.

1:05:35Tatăl are brațele deschise și vrea să fim copii de Dumnezeu. Dar te rog, primești un lucru. În împărăția lui Dumnezeu, după ce ai intrat, nu rămâi copil o viață întreagă. Faci prostii după prostii, tâmpenii după tâmpenii și spui brațele tale, Doamne, că sunt copilul tău. Nu ți e rușine? Poartă te responsabil. Amin. Maturizează te. Leapădă de tine însuși. Trăiește cu lepădare. Ia ți crucea. Luptă cu firea pământească. Dă la o parte ce împiedică înaintarea ta, pentru că ai intrat în împărăție. Dar unii au intrat, au început și n au sfârșit. De ce? Pentru că atunci când a venit testul, examenul sever, prigonirea, Satana a

12Unii au început, dar n-au sfârșit când a venit testul

1:06:20zis: „Da, las că ți dau eu ție acuma. Și atunci tu trebuie să spui: „Dă ce vrei, eu tot al lui Dumnezeu rămân." A avut Hristos momente când cu o strigăte mari și lacrimi s a rugat lui Dumnezeu: "Îndepărtează paharul ăsta de la mine. Toate sunt cu putință la tine." Dar adăugat spunând:„Te iubesc mai mult decât mă iubesc pe mine. Te iubesc mai mult decât casa mea. Te iubesc mai mult decât serviciul meu. Te iubesc mai mult decât interesul meu. Te iubesc mai mult decât însuși însuși trupul meu decât orice ține de mine. Și când va veni examenul, aș vrea să te uiți spre mine și cu lepădare de sine să mi iau cruce, să te urmez. Acesta este înțelesul. Haideți să ne ridicăm. Am pregătit împreună cu Dani, de fapt am pregătit în sensul că am fost de acord o cântare excepțională.

1:07:10Nu vă mai uitați la ceas. Da, e cât este. Eu m am gândit așa și așa la și cinci minute eram păcătos în ochii voștri. Așa că v am ținut până la 25 că tot păcătosul ăla rămân. Ați înțeles? Adică nu s mai mult păcătos că v am mai ținut oricum m ați judecat. Dacă dacă m am judecat să mă judecați pe drept. Fiți atenți. Vreți să cântăm o cântare tare frumoasă și cântarea aceasta este o cântare care vorbește despre o viață de credință cu Domnul Dumnezeu în care să rămânem hotărâți în numele Domnului Iisus Hristos. Să rămânem hotărâți în numele Domnului Iisus Hristos. Ia să vedem ce zice cântarea aceasta. zice așa: "E mult prea scumpă viața asta ca s o petreci nepăsător. E mult prea scumpă orice clipă s o lași să treacă fără spor.

1:08:03E mult prea scump cuvântul vieții să l poți uita și un ceas măcar. E mult prea scumpă rugăciunea să i poți nesocoti vreun har. E mult prea scumpă adunarea să nu faci totul pentru ea. E mult [muzică] prea ascultă răsplătirea. E mult prea scumpă mântuirea. Vrem în această seară să i spunem Domnului așa: Am înțeles, Doamne, că cu adevărat cuvântul ce este cu neputință la oameni, [muzică] e cu putință la Dumnezeu, se referă la mântuirea sufletului meu. Eu n am crezut că voi fi mântuit și în fiecare zi sunt tare uimit că încă sunt mântuit. Lăudat să fie Domnul Dumnezeu și suntem mântuiți și până la capăt vom rămâne mântuiți dacă ne vom apropia de Domnul cu credință. Am intrat ca niște copii, dar să continuăm ca niște părinți duhovnicești.

1:08:53Amin.