Dragostea care schimbă destinul

0:03Preaiubiților, de regulă rugăciunea mea înainte de predică este: Doamne, ajută mă să predic scurt și să se pocăiască lung. Acuma, trebuie să vă spun sincer că nu am nicio speranță că o să predic scurt, dar am așa o nădejde că va fi bine. Aș vrea să mă ajuți, Cristina, cu Oseia. capitolul 11 versetul 8, care va fi cumva cuvântul de pornire al acestei seri. Frumoasă e sărbătoarea învierii. Așa este. Mi e foarte dragă sărbătoarea învierii. Îmi place că coincide cumva și cu venirea primăverii și cumva e o chemare la viață, la primenire lăuntrică, la înflorire, la înmugurire.

0:55Mai ales că în ultima perioadă și anul trecut și anul acesta, Paștele a fost în mai. Anul trecut, de 2 mai când a fost Paștele am zis este cel mai târziu Paște din istorie. Ei, acum am mai reușit să mai împingem trei zile. 5 mai este cel mai târziu Paște din istoria omenirii. Ă Cum să te dau, ziceți cu voce tare. Cum să te dau, Efraime? Haideți. Cum să te predau, Israele? Cum să ți fac ca Admei? Cum să te fac ca țeboimul? Mi se zbate inima în mine și tot lăuntru, tot lăuntru mi se cutremură de milă. Aceasta este o declarație a lui Dumnezeu. Am auzit multe declarații între oameni. Te voi iubi până la moarte.

1:53Te voi iubi toată viața. Declarații care de care mai grandioase. Declarația aceasta însă nu vine de la cineva care înșeală, nu de la cineva care și ia cuvântul înapoi, ci însuși Dumnezeu cel care a făcut cerurile, pământul și pe noi, spune în această searot lăuntru mi se cutremură de milă privind spre făptura mâinilor sale. Aici privind spre Israel, dar noi suntem poporul lui Dumnezeu. Noi suntem Israelul spiritual, cei născuți prin jertfa Domnului Iisus Hristos. Preaiubiților, aș vrea să vă mai citesc un text. Voi să rămâneți așezați cu trupul și să rămâneți ridicați cu sufletul. Matei 27:50.

2:43Iisus a strigat iarăși cu glas stare și și a dat duhul. Și îndată perdeaua din lăuntrul templului s a rupt în două de sus până jos. Pământul s a cutremurat, stâncile s au despicat, mormintele s au deschis și multe trupuri ale sfinților care muriseră au înviat. Ei au ieșit din morminte după învierea lui, au intrat în sfânta cetate și s au arătat multora. Sutașul și cei ce păzeau pe Iisus împreună cu el, când au văzut cutremurul de pământ și cele întâmplate, s au înfricoșat foarte tare și au zis: "Cu adevărat acesta a fost fiul lui Dumnezeu."

3:36Aș vrea să [oftat] poate găsești o cruce pe undeva, Cristina, s o pui acolo cu o poză, cu o cruce dacă găsim. Dacă nu, vă rog să aveți în minte acea cruce de lemn pe care Domnul Iisus Hristos a fost răstignit. Și aș vrea să înțelegeți câteva lucruri în această seară care sunt absolut convins că ne vor schimba perspectiva relației noastre cu Dumnezeu. Concluzia la care am ajuns după ani și ani de zile este că omul pe

01Omul iubit se schimbă: Dumnezeu ne-a îmbrățișat având lepră

4:05măsură ce este neiubit se să sălbăticește. Omul care n are parte de iubire este omul care căruia nu i mai îi pasă de nimic. Omul neiubit este omul care la rândul lui pur și simplu aduce foarte foarte multe necazuri. Pe măsură ce un om este iubit se schimbă. Pe măsură ce l îmbrățișezi pe un om cu o dragoste, îl obligi să se transforme. Domnul Dumnezeu a știut lucrul acesta. De aceea, Domnul Dumnezeu ne a îmbrățișat având lepră. Nu după ce ne a trecut lepra. Ne a îmbrățișat când eram probabil în cele mai proaste momente ale vieții noastre. Atunci când poate întorcându ne pe drumul către casă ne gândeam că măcar slugă să rămânem și să avem un blit de mâncare. Și tatăl ne a ieșit în cale, ne a strâns în brațe și ne a spus: „Nu, slugă, slugă la lume sau în lume, dar la mine cine calcă în casă este fiu. Ne a luat și ne a pus inelul în deget.

5:08ne a luat și ne a pus haina cea mai bună și ca o dovadă a iubirii sale, că câteodată noi iubim pentru că suntem iubiți, iubim pentru că reacționăm la iubirea celuilalt, dar ca o dovadă a faptului că El ne a iubit și pe când noi nu eram ce trebuie, el a îngrășat vițelul. Pentru că vițelul îngrășat este dovada faptului că Dumnezeu ne a iubit și în zilele când noi nu l iubeam. Dumnezeu mereu și mereu te a iubit. Numai nu întotdeauna iubirea aceasta a fost reciprocă. A fost doar o iubire care venea de la el spre noi, dar nu și de la noi spre El. Acuma n ai găsit crucea, nu? Dar cred că e plin internetul de cruci. Mai ales în România găsești cruci rapid. Românul e specialist în a pune cruce. Ă vă vă rog să vă uitați la momentul răstignirii Domnului Iisus Hristos.

6:06Momentul răstignirii Domnului Iisus Hristos se încheie sau aproape se încheie cu acest cutremur de pământ. Aș vrea să vă uitați cumva să aveți în minte baza de jos a crucii care era înfiptă în pământ. Biblia spune că în momentul în care cutremurul de pământ a avut loc a fost un cutremur destul de violent, stâncile s au despicat, dar ceea ce este mai important este sunt următoarele două informații pe care Biblia ni le spune. Prima este că perdeaua templului s a rupt de sus în jos. Asta este una dintre declarații și a doua este că mormintele s au deschis și trupuri ale sfinților ce muriseră înainte s au arătat în cetate. Și aș vrea să înțelegeți un lucru care este extraordinar de important cu privire la moartea Domnului Iisus Hristos, fiindcă doar înțelegând cum este el vei putea să l iubești. Și niciodată nu poți să iubești pe cineva pe care nu l înțelegi.

7:09Românul are frică de Dumnezeu și se gândește la faptul de a nu da faliment. Românul are frică de Dumnezeu, se gândește să nu l lovească cancerul. Românul are frică de Dumnezeu, se gândește să nu își piardă poate familia sau casa. Dar frica aceasta niciodată nu poate să fie baza relației noastre cu Dumnezeu. În momentul în care însă înțelegi cum este Dumnezeu, tu îl iubești pe Dumnezeu și cred că de fapt neiubirea noastră față de Dumnezeu are de a face cu necunoașterea cine este Dumnezeu. Ei, în momentul în care spune Biblia că Domnul Iisus Hristos a spus pe cruce, s a sfârșit și a adăugat, spunând: „Tată, în mâinile tale îmi încredințez Duhul, în momentul acela viața din Domnul Iisus Hristos, cel puțin viața biologică, a încetat și în momentul acela Domnul Dumnezeu și a dat duhul. Ei, vreau să vă spun un lucru care este extrem de important. Întâi teologic vorbim și apoi să discutăm puțin despre acest roah, acest duh care Histos ă l a dat și a dat duhul. Vreau să vă spun, dragii mei, că dacă Domnul Iisus Hristos nu ar fi fost încărcat cu păcatele noastre, el nu murea niciodată.

8:26Puteau să l sfârtece romanii cu biciul de plumb. puteau să l pironească de zeci de ori și Hristos nu murea pentru că întotdeauna boldul morții este păcatul, iar cel fără de vină nu putea muri. Să înțelegeți că în momentul când Hristos spune elo, Eli, Eli laabani sau Elo, Eloi la masabachtani, ambele variante sunt interesante pentru că Eloi, Eloi la Masabachtani este varianta neliterară, e varianta aceea greșită și spun comentatorii că datorită presiunii fantastice care era asupra lui, știți, sunt momente când nici limba să o vorbești nu mai știi din pricina durerii. De aceea varianta Eloi, Eloi, nu este de neluat în considerare, pentru că este varianta negrammaticală. E varianta celui care din pricina durerii uită să vorbească. El strigă Eli, Eli la Masabachtani, spunând: „Dumnezeule, Dumnezeule, de ce m ai părăsit? În momentul în care Tatăl și a întors spatele și a întors fața spre de la Hristos, e momentul în care Hristos a fost încărcat cu păcatele lumii. Când a fost încărcat, știm exact momentul. a fost încărcat în momentul în care Dumnezeu Tatăl și a întors fața de la fiul său, pentru că ochii Domnului sunt așa de sfinți că nu pot privi păcatul.

9:47În momentul acela Domnul Iisus Hristos a fost încărcat cu păcatul lumii. Dumnezeu Tatăl și a întors privirea de la el și l a strigat Eli, Eliambahane. Atunci moartea a putut lovi. Pentru că niciodată moartea n a putut lovi câtă vreme omul a trăit în neprihănire. Adam al Edenului, Eva al Edenului n au putut muri până când n au călcat porunca lui Dumnezeu. Ca să înțelegem, preaiubiților, că nu crema rezolvă problema veșniciei, că nu dieta rezolvă problema veșniciei, deși vă doresc succes să mâncați cât mai bine și mai sănătos. Asta așa să facem în ciuda americanilor. Nu reușesc să vă scot, nu i nimic. Ieșiți voi cumva. Nu. Asta. Adică să înțelegeți că problema vieții veșnice nu stă în puterea omului de a prezerva un trup care oricum moare, ci problema vieții veșnice este aceasta, ca să ai parte de neprihănirea lui Dumnezeu. Neprihănirea lui Dumnezeu este cheia care deschide veșnicia. Ei, în momentul în care Domnul Iisus Hristos a fost încărcat cu păcatul întregii lumi, imediat a venit sfârșitul. Imediat spune Biblia că Domnul Iisus Hristos și a dat suflarea și a dat duhul. Și duhul acela este ruah. Este același duh care a fost suflat de Dumnezeu peste țărâna care avea să fie Adam. Și în momentul acela când Domnul Iisus Hristos și a dat suflarea, în momentul acela s a cutremurat întregul pământ. Perdeaua de la templu s a rupt de sus în jos și

11:22mormintele s au deschis și mulți sfinți care muriseră înainte au fost văzuți în cetate. De ce? Pentru că Biblia spune că Domnul Iisus Hristos a fost omorât în

02Perdeaua templului s-a rupt de sus în jos

11:30trup, dar el a înviat în duh și el în duh s a dus undeva. Momentul în care crucea aceasta era înfiptă în pământ aduce cu sine două planuri. Planul celor văzute pe pământ și planul celor nevăzute. Și la fiecare punct în această seară vom vorbi de planul celor văzute și de planul celor nevăzute. Planul celor văzute este că perdeaua templului s a rupt de sus în jos. Vedeți, spune Biblia că nu s a rupt de jos în sus pentru că mâna omului nu putea să facă ea lucrarea. S a rupt de sus în jos, de la înălțimea crucii Domnului Iisus Hristos. Ce s a rupt? un întreg sistem preoțesc care fusese, din nefericire îngenunchiat de cel rău. Vă fac o mențiune ca să știți, deci în această seară vom vom avea multe explicații, dacă vreți să le numiți biblice, nu spun teologice, deci deși ele fac parte din din din această importantă înțelegere a naturii lui Dumnezeu și a lucrării sale. Ei, în momentul în care în momentul în care Biblia spune că s a rupt această perdea de sus în jos, trebuie să înțelegeți un lucru important. Spuneți mi, vă rog frumos, ați auzit de curățirea templului?

12:42Curățirea templului? Da. Vreau să știu dacă sunteți vii. Da, asta îmi aduce aminte de o glumă că era un polițist supărat că oprise pe cineva care nu și a pus centura de siguranță și i a spus că uite dom mai venise la un accident și cel care n a avut centura de siguranță era împrăștiat peste tot și cel ce a avut centura de siguranță a zisdacă te ai fi uitat la el chiar părea viu. Uneori și dumneavoastră păreți vii. Mă întorc la predică. Să să aveți grijă de copiii dumneavoastră, vă rog. Da? Dumnezeu să vă binecuvânteze. Dacă sunt în plus, dați mi mie că plec eu cu el acasă. Fiți atenți ce vreau să vă spun. Deci, ați auzit de curățirea templului.

13:33Știe cineva când a avut loc curățirea templului așa ca și activitatea Domnului Iisus? Cam pe când? Spre mijloc, spre final. Cineva spune la început, eu spun la început și la sfârșit. În Ioan capitolul 2, Domnul Iisus Hristos debutează cu curățirea templului. Deci acel acea izgonire a vânzătorilor, răsturnarea meselor se repetă aidoma la începutul lucrării Domnului Iisus Hristos și la sfârșitul lucrării Domnului Iisus Hristos. Cu alte cuvinte, când Domnul Iisus Hristos își începe activitatea, își începe o activitate de reformare, o o activitate prin care încearcă să i aducă pe oameni din nou lângă Dumnezeu ă pe oamenii care începuseră să aibă un sistem religios, dar nu o relație cu Dumnezeu. Prima lucrare, de obicei se spune că mesianitatea Domnului Iisus Hristos a fost dovedită la nunta din Cana. Sunt șapte minuni care au semn, sunt ca semne ale arătării mesianității Domnului Iisus. Dar acest moment al debutului activității Domnului Iisus Hristos a început cu biciul și s a terminat tot cu biciul. E ca și cum Dumnezeu ar spune, Domnul Iisus ar spune: „Am încercat din prima zi și până în ultima zi a activității mele pământești să schimb, pentru că templul acesta trebuia să fie un loc al închinării, o casă de rugăciune și ați făcut din ea o peșteră de tâlhari. Ce înseamnă peșteră de tâlhari? Peștera se folosește de către tâlhari să se ascundă.

15:03Adică ei ascundau în dărătul unei așa zise evlavii o mulțime de lucruri pământești, câștig, funcții, poziții, venituri licite până într acolo încât spune Biblia că i au oprit pe cei ce duceau vase cu apă prin templu. Știți la ce se referea? Ăștia de lene scurtau drumul spre casă, trecând prin curtea templului. Făcuse scurtături din curtea templului pentru că erau puturoși. Și Hristos s a uitat și a zis: „Băi, de lene ce vă este, necinstiți casa lui Dumnezeu făcând din ea scurtături. Nu intru în mai multe amănunte. Dar spune Biblia că acum când cutremurul de pământ a avut loc și a avut loc odată cu roahul care suflarea de viață care și a dat o Domnul Iisus Hristos, Biblia spune că perdeaua s a rupt de sus în jos pentru că un întreg sistem preoțesc a fost pentru totdeauna înlocuit. Și acuma vreau vreau să stau puțin de vorbă cu

03Hristos a devenit templu; sistemul preoțesc a fost înlocuit

16:01voi. Pot să stau puțin de vorbă cu voi, mă, oameni buni, odată cu Hristos, templul evreiesc este doar o amintire istorică unde putem merge pe urmele dacă vreți, sfintelor scripturi să rememorăm părți din istoria uluitor de interesantă a poporului lui Israel. Dar pocăiții, prieteni, nu mai au nicio treabă cu templul. Histos vine și spune oddată cu ruperea perderii de sus în jos, nu mai trebuie să existe un templu în formă fizică cu o perdea o cortină care desparte locul unde intră marele preot o dată în an ca să facă ispășirea păcatelor. Nu mai suntem într un sistem preoțesc, într un sistem al jertfelor animale, ci Histos a devenit templu. El este piatra din capul unghiului. Noi suntem mădulare în templul lui Hristos.

16:54Și cutremurul acesta are mai întâi de a face cu următorul lucru. Noi suntem pietre vii care suntem în templul Domnului Iisus Hristos. Suntem Biserica Domnului Iisus Hristos și primul efect al acestui cutremur este că noi nu mai suntem tributari oamenilor, ci lui Dumnezeu, acestui Hristos, care este preot în veac și care mijlocește pentru noi și s a adus pe sine jertfă odată pentru totdeauna. De aceea se spune: „Mărit să fii tu, Doamne." Ar trebui să înțelegem că acel cutremur care are loc la cruce, mai întâi de toate zguduie un sistem preoțesc. De câte ori n am auzit până la Dumnezeu te mănâncă sfinții. Care sfinți, oameni buni? Sfinții nu mănâncă pe nimeni. Sfinții postesc.

17:44Dar realitatea este că foarte mulți oameni sunt dezamăgiți de oamenii care își spun credincioși, dezamăgiți de preoți, dezamăgiți de pastori, dezamăgiți de slujitori. Și am o veste bună. Vestea bună este că Domnul Iisus Hristos e aici și oricând poți să ai o relație cu el nemijlocită, este acela care îți spune în această seară: N ai nevoie de nimeni și de nimic. N ai nevoie nici de pastorul Ianovici, n ai nevoie nici de o cântare anume, pentru că el este aici la îndemâna oricui vrea să l cheme. Nu spun că nu i important să mergem într un loc în care se vestește Evanghelia. Nu spun că nu i important să avem părtășie, dar el este cu tine și pe hol, el este cu tine și în mașină. Dumnezeul nostru vine și spune: „Eu am ales un alt sistem. Nu va mai fi templul acela făcut din pietre somto? Nu va mai trebui să vă uitați după aur cu care să împodobiți, ci eu am schimbat întregul sistem și aș vrea să ne bucurăm de faptul că deși eu vin din București și voi sunteți din Ploiești, noi suntem toți pietre vii ale aceleași clădiri care s a închegat și care este trupul Domnului Iisus Hristos. Mărit să fie Domnul.

19:02Acuma, în afară de acest cutremur pământesc care a dus la schimbarea acestui sistem care era apus, pentru care Hristos s a luptat din primul moment ăla activității și a încheiat cu dezamăgirea că nu s a schimbat nimic, s a mai întâmplat ceva. Biblia spune în 1 Petru în capitolul 3 începând cu versetul 18 că în momentul în care pământul acesta s a cutremurat și s a cutremurat datorită faptului că Fiul lui Dumnezeu Hristos omul aici pe cruce și a dat suflarea și a dat ruahul și spune Biblia că Domnul Iisus Hristos a suferit pentru păcate cel neprihănit pentru că să ne aducă la Dumnezeu. a fost omorât în trup, înviat în duh și următorul verset explică ce s a întâmplat, de ce i cutremurul acesta.

19:55Cutremurul acesta are de a face cu coborârea Domnului Iisus. Deci el în momentul în care a fost omorât în trup, el în duh a continuat să lucreze. Și uitați unde a coborât. S a dus să probovăriască duhurilor din închisoare.

04Hristos a coborât în locuința morților, unde diavolul ținea cheile

20:12Și aș vrea să ne ajute Domnul Dumnezeu să înțelegem un lucru foarte important. Toți sfinții până la Hristos, hai să luăm altfel. Toți oamenii până la Hristos au mers în locuința morților. Toți. Că a fost vorba de Moise, că a fost vorba de cine vreți voi, cel mai mare păcătos Cain. Când murea omul, el intra în locuința morților. Cei ce s au străduit să fie pe placul lui Dumnezeu stăteau în așteptare. Cei ce au trăit în răzvrătire față de Dumnezeu erau deja judecați. Dar cheile locuinței morților erau în mâna diavolului. Niciun om până la Hristos care a murit n a văzut raiul.

21:05Ei stăteau în locuința morților și Hristos a coborât în locuința morților ca să înțelegeți lucrul care s a întâmplat. De ce este acest cutremur extraordinar? Și în momentul când s a dus în locuința morților, el nu s a dus să propovăduiască morților din locuința morților să le propăduiască întru mântuire, ci s a dus să facă declarația solemnă. În mine încheierea voastră a lua sfârșit. Cu mine planul de mântuire al lui Dumnezeu este deplin. Pe mine m ați așteptat și eu sunt acela care am împlinit tot planul de mântuire a lui a lui Dumnezeu. S a dus să ce? Să declare biruința pe care a avut o la Golgota pentru că s a încărcat cu păcatul întregii lumi și el a fost jertfa de ispășire. Acum, toți aceia care s au străduit să fie plăcuți lui Dumnezeu, dar n au putut fi plăcuți pentru că legea n a fost împlinită de nimeni, înțelegeți distincția. Înțelegeți distincția. De ce spun lucrul acesta?

22:13Pentru că ar trebui să strigăm: Aleluia! Doamne, ce har avem! Doamne, în ce vreme ne am născut, Doamne, ce ce dar ne ai făcut nouă. Ei, Biblia spune și aș vrea ca lucrul acesta să îl avem în în în inimă. În Apocalipsa 1:17, vorbindu se despre Domnul Iisus, când l am văzut, am căzut la picioarele lui ca mort. El și a pus mâna dreaptă peste mine și a zis: „Nu te teme. Eu sunt cel dintâi și cel de pe urmă. Cel viu am fost mort și iată că sunt viu în vecii vecilor. Eu țin cheile locuinței morților. El a coborât în locuința morților și s a dus și a luat cheile locuinței morților pentru că diavolul avea stăpânire asupra fiecărui om. prin păcat. Și orice om cât s ar fi străduit n ar fi putut niciodată să fie mântuit în absența lui Hristos. A coborât în locuința morților și a zis: „Toți aceia care ați murit în nădejdea că Dumnezeu va vă mântui, am venit acuma să proclam că eu sunt Hristosul, eu sunt biruința. Și în momentul acela a avut loc cel mai puternic cutremur, cutremurul în lumea nevăzută. Dacă în lumea văzută cutremurul a însemnat ruperea perdelei de sus în jos și a unui sistem apus cu un sistem care răsare, acolo în locuința morților, cheia a fost luată și când a fost luată cheia, a

23:48debutat cu deschiderea mormintelor și sfinții care au murit în Vechiul Testament au înviat și s au arătat în cetate. Acești sfinți s au arătat ca o adeverire a faptului că viața noastră este Iisus Hristos. că învierea noastră este Iisus Hristos. De aceea spun că cel mai puternic cutremur este cutremurul prin care Hristos din lăuntru scoate morții în afară. Mormintele s au deschis ca o adeverire a faptului că Hristos a luat cheia locuinții morților și diavolul pentru totdeauna a fost lipsit de autoritatea de a mai ține oamenii sub această cheie a locuinței morților. Acum lucrurile vom vedea imediat, se separă într un mod foarte clar, dar vreau să strigăm împreună: Mulțumesc, Hristos, biruința noastră. Mulțumesc, Hristos, nădejdea noastră. Deci, pe de o parte, în planul lucrurilor văzute, perdeaua s a rupt de sus în jos, ca o expresie a faptului că nu mâna omului a atins o, ci Dumnezeu a schimbat sistemul de închinare. Iar înlăuntru, în adâncuri, în locuința morților, diavolul a rămas fără chei pentru că cel ce a fost mort este viu și pentru că el are cheile locuinței morților în vecii vecilor. Amin. Lăudat și binecuvântat să fie numele Domnului.

25:17Era o tânără la botez și păstorul întreabă ă zice așa cum fac păstorii și fac ei mărturisire zice ăă zice tu zice mai zice ă ă Hristos zice o întreabă bine a avut păcate la care tânăra fără să stea pe gânduri da păstorul nu tânăra da păstorul nu ba Da, pastore, le avut pe ale mele. Să dăm slavă lui Dumnezeu că El a purtat păcatul tău și păcatul meu. Și să înțelegem cel mai important lucru. Uitați vă la toate elementele morții Domnului Iisus Hristos. și a dat duhul, suflarea, pământul s a cutremurat, perdeaua s a rupt de sus în jos, mormintele s au deschis și trupurile sfinților s au arătat în cetate. De aceea să ți spun un lucru în această seară. Nu te teme de moarte, teme te că nu trăiești. Nu te teme de puterea întunericului. Teme te că nu umbli în lumină. Nu te teme de cel ce nu mai are stăpânire asupra ta. Pentru că viața noastră este ascunsă cu Hristos în Dumnezeu. Și cineva să spună amin. Vreau să vă mai citesc un al doilea pasaj. Deci, aș vrea să înțelegeți și să spuneți împreună cu mine că acest cutremur, prim cutremur de la mormântul Domnului Iisus Hristos

26:52este, dacă vreți, cutremurul morții, puterea morții asupra vieții. Încă o dată, puterea morții asupra vieții. Dar prin viața Domnului Iisus Hristos, cei ce erau înlăuntru au fost scoși afară. Putem spune cei ce erau înlăuntru au fost scoși afară. Hm. Nu prea aveți entuziasm. Lasă că ne vedem noi în cer și vei înțelege mai bine ce am vrut să spun. Acuma, în al doilea rând, vreau să vă mai vreau să vă mai citesc un pasaj. Domnul să ne ajute și să ne binecuvânteze. Fiți atenți. Matei 28:1. La sfârșitul zilei sabatului, când începea să se lumineze înspre ziua dintâi a săptămânii, Maria Magdalena și cealalt cealaltă Marie au venit să vadă mormântul. La sfârșitul, așa am zis asta. Și iată că s a făcut, ziceți voi, un mare cutremur de pământ. Căci un înger al Domnului s a coborât din cer, a venit și a prăvălit piatra de la ușa mormântului și a șezut pe ea.

05La înviere, cutremurul vieții asupra morții

28:01Moartea Domnului Iisus Hristos se încheie cu un cutremur, un cutremur mare de pământ, care a despicat stâncele, care a rupt perdeaua templului de sus în jos și care a făcut ca ă Domnul Iisus Hristos cu această parte de jos a crucii să străpungă pământul, să meargă până în măruntaie, să meargă la locuința morților și să ia cheile locuinței morților. Ăsta este cutremurul de la moartea Domnului Iisus, dar la învierea Domnului Iisus Hristos. Când dacă cutremurul morții asupra vieții a făcut ca cei din afară, dinăuntru să iasă afară, acum este cutremurul vieții asupra morții, căci el a călcat cu moartea pe moarte. Și ce se întâmplă? în primul rând în planul celor văzute și apoi în planul celor nevăzute, că v am promis de fiecare dată că vom face această lucrare.

28:55De ce a fost prăvălită piatra? Histos avea nevoie să iasă din mormânt ca urmare a cutremurului care a dat piatra la o parte. A trecut Hristos prin ușa încuiată în seara învierii când toți ucenicii erau adunați plini de frică. Când a rupt pâinea cu cei doi pe drumul Emausului, după ce au intrat în casă, s a făcut nevăzut. Deci piatra n a fost dată la o parte ca să iasă Domnul Iisus Hristos pentru că el, deci a trecut prin stângă ca prin ce vreți voi, ca prin hârtie. Bun. Atunce care i rostul? Vreau să vă spun un lucru. În Matei 27, ultimul verset, dacă nu greșesc, este scris un amănuntom Iisus și anume când Domnul Iisus Hristos a murit și a fost pus în mormântul lui Iosif din Arimatea, Biblia spune că piatra aceasta care a fost pusă la mormânt, trebuie să înțelegeți că mormintele erau în niște scobituri de peșteră și deasupra lor venea o piatră care de obicei era fie o piatră dreptunghiulară, fie o piatră circulară în funcție de mă avuției, că la omul bogat mormântul e mai mare, că are nevoie de mai mult spațiu să desf sfârșit și la omul mai sărac e mai mormântul, e mai În sfârșit. Astea sunt glume de ale mele. Acceptați le Nu trebuie să vă simțiți voi bine, trebuie să mă simt eu bine. Bun, acuma, Biblia spune că romanii au pus pecete pe

30:31această piatră. au pus sigiliul, cel mai probabil al guvernatorului Pilat. Când au pus sigiliul acesta, ei au făcut o declarație. Nimeni nu s a apropiat de mormântul Domnului Iisus Hristos din pricina fricii pe care o inspira ăă ostașul roman, care și păzea mormântul, dar în primul rând acolo era pea. Era pecetea pusă a lui Pilat și pecetea aceasta însemna Roma domnește aici. Cum și evreii prin sistemul lor religios au zis: „Noi suntem șefii." Acum este din nou un cutremur care n are legătură cu ieșirea Domnului Iisus Hristos din mormânt, ci are legătură cu următorul lucru: Voi credeți că sunteți stăpânii lumii? Voi credeți că cu sabia puteți să domniți? Histos când a când a înviat și a avut loc cutremurul de pământ care a făcut să fie prăvălită stânca și pentru cei ce doresc amănunte pe tema aceasta pot intra acuma îmi fac mie reclamă să intre pe predica Piatra s a prăvălit.

31:33Hristos s a biruit. Pentru că fiecare Evanghelie are niște prepoziții care arată următorul lucru că piatra nu a căzut la pământ, piatra s a ridicat, piatra s a deplasat pe o pantă, s a rostogolit și apoi a fost prăbușită. Cu alte cuvinte, piatra aceasta a nu fost o plăcintă care a picat, ci a fost o putere dumnezeiască supranaturală, care a mișcat o, a ridicat o în fața ochilor lor și încă, spune Evanghelia, a urcat pe o pantă ca să fie clar a cui putere a mișcat stânca. De ce? Pentru că Domnul Iisus Hristos prin acest cutremur de la înviere face o declarație: "Nu vă mai fie frică de nicio mână omenească pentru că Dumnezeu are și el o pecete." Și vreau să înțelegeți acuma că sunt două pe, sunt doi împărați, sunt două împărății. E peceta romană, este Cezarul și este împărăția romană și este

06Pecetea lui Dumnezeu: dragostea este mai tare decât moartea

32:30Hristos. este împărăția dragostei lui Dumnezeu și pecetea lui. În cântarea cântărilor spune așa, cred că capitolul 5 o fi versetul 8, dar nu sunt sigur. Zice: "Pune mă ca o pecete pe mâna ta, pe inima ta și apoi adaugur, căci adică o concluzie, dragostea este mai tare decât moartea." Când Domnul Iisus Hristos a rupt pe cetea romană, el a zis așa: "Nimeni nu mă ține departe de tine. Nimic nu mă oprește să vin la ai mei." De altfel, trebuie să știți acest amănunt în este relatat în Evanghelie. Când au intrat în mormânt, au găsit ștergarul care era pus la o parte și care era sul. Mai trebuie să știți că în cultura evrească când erai invitat la masă, dacă se întâmpla să trebuiască să te duci până la baie, aveai următoarea opțiune. Lăsai ștergarul cum era și ți lua farfuria sau îl împătureai sul și spuneai:„N o lua că mă întorc."

33:38Când am când a făcut sul, ștergarul i l a zis: „Mă întorc." Și când a rupt pecetea romană, el a făcut o declarație așa:„Nu vă mai fie frică. Nici de nimeni să nu vă mai fie frică. Să nu vă fie frică de război și de vești, de războaie. Să nu vă fie frică de molimă, nici să vă fie frică de ciumă, nici de boli, nici de îmbolnăviri. De ce? Pentru că Iisus Hristos e mai tare decât moartea. Iar pecetea lui Dumnezeu, ca să înțelegeți că mulți se întreabă: „Care este, domnule?" Zice: "Care este, domnule, semnul fiarei?" Era să zic: "Urleet tu, dar mă opresc." Mă, oameni buni, voi de ce sunteți așa de mult interesați de semnul fiarei în loc să fiți interesați de pecetea lui Dumnezeu? Pecetea lui Dumnezeu este următoarea: dragostea e mai tare decât moartea. Dragostea trece prin foc, prin ape. Dragostea stă nedormită. Dragostea păzește. Dragostea cade din picioare de oboseală. Dragostea știe să sacrifice, știe să facă lucruri inimaginabile. În numele iubirii sunt oameni care au făcut lucruri de neconceput. Și Biblia spune că în planul celor văzute, cutremurul de la înviere, care a ridicat piatra și a dat o la o parte este biruința împărăției dragostei fiului său asupra împărăției celor care secret stăpânii pământului. De altfel, uitați vă la următorul lucru. Străjerii când au văzut cutremurul, când au auzit cutremurul, când au văzut piatra cum se dă o parte, spune că au căzut ca morți.

35:15Aici este o mențiune foarte interesantă a Duhului lui Dumnezeu. Ca morți. Să știți că întotdeauna soldații pământului acesteia sunt ca morți, dar se ridică. Ai necazul. Deci ăștia par o vreme, dar după aia tu cu ei. Dar în sfârșit, dar asta e altă predică. Ne întoarcem la ce am spus. Ei au căzut ca morți. Știți de ce? pentru că erau în simbria Romei. Dar cel ce este al Domnului totdeauna va sta în picioare pentru că este în simbria stăpânului. În fața puterii lui Dumnezeu, oamenii vor cădea cu fața la pământ pentru că ei sunt plătiți cu leafă omenească, dar cei ce sunt ai lui Hristos sunt răscumpărați în veci. Amin. Acuma, în planul celor nevăzute ce s a întâmplat, da, vreau neapărat să citim ceva împreună. Domnul să ne ajute. Domnul să ne binecuvânteze. Ea pune Cristina, trebuie să mă ajuți.

36:08Astăzi nu poți să te odihnești. Pune Psalmul 24 începând cu versetul 1. Chiar vreau să l citim împreună. Am și eu bucuria să l citim împreună. Da? Sunteți atenți? Da. Așa. Ăă al Domnului este pământul cu tot ce este pe el, lumea și cei ce o locuiesc mai departe. Căci el l a întemeiat pe mări și l a întărit pe râuri. Mai departe, cine va putea să se suie la muntele Domnului? Stai, ce ce stai să stai? Ce ce ce se întâmplă? Păi, zice, din lăuntru i am scos afară, dar acuma și dor scoși afară. Se plimbă prin cetate. M ai văzut? Da. M ai văzut? Da. Se plimbă prin cetate. Mergem mai departe. Cine va putea să suie la m? Cine? Cel ce are mâinile nevinovate și inima curată. Cel ce nu și dă sufletul la minciună și nu jură ca să înșele, acela va căpbăta binecuvântarea Domnului, starea după voia lui Dumnezeu, după voia lui dată de Dumnezeul mântuirii. Mai departe, iată partea de moștenire a celor ce l cheamă, a celor ce caută fața ta. Dumnezeul lui Iacov.

37:13Și acuma opriți vă porți. Deci, întâi pune o întrebare. Cine va putea să se suie la muntele Domnului? și dă răspunsul. Cel ce are mâinile nevinovate, cel ce nu și dă buzele la minciună și la Și noi toți spunem am ne am guntem. A gata nimeni adică hai ajutați mă după ce cine va putea să se suie la muntele Domnului și cel ce are mâinile neprihănile hai uitați vă la mâinile voastre. Suntemite buzele noastre, ochii noștri, mintea noastră. Am terminat gata suntem morți. Praf. Deci el pun o întrebare retorică și deodată se schimbă tabloul și tabloul

07Psalmul 24: Hristos îi duce pe sfinți la porțile raiului

37:52acesta devine unul diferit. Adică porți, ridicați vă capetele. Oamenii zic: „Domnule, chestia asta e așa. Nu, ea este o alegorie, dar ea este o realitate. De ce? Pentru că Hristos, după ce a coborât înlăuntru să scoată afară pe cei ce erau robi prin faptul că legea nu putea mântui pe nimeni, ei s au străduit să țină legea, dar legea era doar o umbră a luminii ceva să vină. Și Hristos a dus și a spus: „Eu sunt biruința voastră și în mine așteptarea voastră se încheie." Și i a scos afară. S a ridicat cu ei și au ajuns unde? La porțile raiului. Și porțile raiului, cine se va sui la muntele Domnului? Asta simbolizează acel loc unde vom fi cu toții, raiul lui Dumnezeu. Cineva să spună amin? A ajuns în fața porților.

38:43Porțile erau cu capul în jos. De ce? Păi, nu intrase nimeni niciodată. De ce să le ridice? Erau n a intrat nimeni. De când î lumea? Porțile erau cu capul în jos. De ce? Pentru că știau că nimeni n a intrat. Și în fața acestor porți a ajuns cineva. porți. Ridicați vă capetele, ridicați vă porți veșnice ca să intre împăratul slavei. Și dă mai departe, porțile au răspuns mirate. Cine este acest împărat al slavei? Și răspunsul vine Domnul cel tare și puternic, Domnul cel viteaz în lupte. Întrebarea se repetă, spune în continuare să dai porți veșnice. Ridicați vă capetele ca să intre împăratul slavei. Mai departe, cine este acest împărat al slavei? Este Domnul oștirilor. El este împăratul slavei. Mai departe, dar ce greu se mișcă versetul ăsta.

39:52Atâta s a oprit numai e altul. Ăsta i capitolul? Da. Deci ascultați, cine ești tu ca să intri? Domnul oștirilor. Adică ce înseamnă asta? Cel ce a biruit în ce? În luptă. Care luptă? Lupta de a se da pe sine ca jertfă. În momentul în care Iisus Hristos s a oprit în fața porților, porțile și au ridicat capul și au zis: „Noi nu ne putem deschide pentru nimeni." Dar când l au văzut pe Hristos, neprihănirea lui Dumnezeu, mielul lui Dumnezeu care a trăit în plin toată dreptatea lui Dumnezeu, a spus: „Pentru prima dată noi trebuie să ne dăm la o parte să intre acest împărat al slavei." Și la un moment dat, împreună cu împreună cu Domnul Iisus Hristos, haideți să vă citesc cum își închipuie într un mod fenomenal poetul Costach Ioanid. Izbăvit de sub pedeapsă vine primul om, Adam, apoi Eva, Set și Abel, Noe, Terah, Avraam.

41:01Iată Isaac și Iacov, smulși din lanțurile grele. Iosif ca o stea sclipește între 11 stele. Moise ușurat de greul lespezilor din Horeb. Iosua la dreapta, iar la stânga e Caleb. Ghedeon privind cetatea și oștirea fără număr și Samson lăsând să i cadă pletele mai jos de umăr. David fericit să uite de păcatele iertate, Solomon și toți urmașii casei binecuvântate, toți profeții și martirii ce au murit, frângându și dorul de la nepătatul Abel la Ioan. Botezătorul. Iar în fața tuturora, ce luceafăr glorios umple cerul de lumină și de har victorios.

42:00E Iisus, purtând pe frunte diadema de lumini cu aceeași simplitate cum purtase crenci de spini. E Iisus cu mâini întinse într un gest de raze nins, cu aceeași duioșie cum pe cruce le a întins. Vai, dar poarta cea înaltă dintr un singur alb cleștar cum își va deschide oare uriașul stăvilar? Până în bolți un glas răsună larg ca bubuitul slavei. Sus acum voi porți eterne. Iată împăratul slavei. [aplauze] A fost un cutremur la moartea Domnului Iisus Hristos, care în planul celor văzute a rupt perdeaua de sus în jos și un întreg sistem religios a apus pentru totdeauna născându se biserica lui Hristos, această biserică a celor vii. Apoi, în planul celor nevăzute, partea crucii de jos, a înfiptă în pământ, a cutremurat și a a s a dus până în locuința morților. cel ce și a dat suflarea și de acolo a scos din lăuntru afară pe cei ce muriseră în așteptarea lui Hristos și a luat cheile locuinței morților pentrotdeauna. Apoi când s a înălțat Domnul Iisus Hristos, din afară i a dus înlăuntru în raiul lui Dumnezeu pe aceia care niciodată n ar fi putut să ajungă prin puterile lor și pentru totdeauna porțile veșniciei au capul ridicat uitându se după tine, după tine, după

43:38tine, gata să ne primească. Nu pentru ce suntem noi, ci pentru că în fața noastră e El și el zice: „Ăștia sunt ai mei și convoiul nu s a terminat, șirul nu s a terminat și în această seară mă rog și tu să fii în șirul celor Amin. Nu i rău. Mai am un punct. Aleluia! A fost un cutremur de pământ atunci când crucea Domnului Iisus Hristos înfită în pământ a făcut ca pământul să se cutremure, stâncile să se despice, perdeaua de sus în jos să fie ruptă și el a coborât în duh în locuința morților, proclamând biruința lui și luând din lăuntru în afară pe toți aceia care stăteau în așteptarea venirii lui. Apoi crucea are acea latură în sus care înseamnă înălțarea Domnului Iisus Hristos și i a luat pe cei ce i scoseseră din lăuntru din din lăuntru și i a dus ă i a dus înlăuntru care erau afară și i a dus înlăuntru pentru că ei stăteau în așteptare stăteau așteptând să se înalțe Domnul Iisus. Și acuma mai există un singur lucru pe care vreau să vi l citesc. Doamne ajută ne. Ziceți amin.

44:51Pot să vă citesc? Da. Faptele Apostolilor, capitolul 4, începând cu versetul 23. După ce li s a dat drumul, ei s au dus la I lor, vorbim de aici de apostoli, și l au istorisit tot ce le spuseseră preoții cei mai de seamă și bătrânii. Când au auzit ei aceste lucruri și au ridicat glasul toți împreună către Dumnezeu și au zis: „Stăpâne Doamne, care ai făcut cerul, pământul, marea și tot ce este în ele, tu ai zis prin Duhul Sfânt, prin gura părintelui nostru David, robul tău, pentru ce se întărâtă neamurile și pentru ce cugetă noroadele lucruri deșarte? În adevăr, împotriva robului tău, celui sfânt Iisus, pe care l ai uns tu, s au însoțit în cetatea aceasta Irod și Pilat din Pon cu neamurile și cu noroadele lui Israel ca să facă tot ce hotărâse mai dinainte mâna Ta și sfatul tău. Și acum, Doamne, uită te la amenințările lor. Dă putere robilor tăi să vestească cuvântul tău cu toată îndrăzneala și întinde ți mâna ca să se facă tămăduiri, minuni și semne prin numele robului tău celui sfânt Iisus.

45:55După ce s au rugat ei, tot locul unde erau adunați s a cutremurat. Preaiubiților, există crucea Domnului Iisus Hristos care înfiptă în pământ. Arată că cutremurul de la Golgota e cutremurul morții asupra vieții. Când cei din lăuntru a trebuit să fie scoși afară, când un sistem preoțesc a fost înlocuit pentru totdeauna cu Hristos, care este marele preot în veac. Crucea Domnului Iisus Hristos țintește spre cer arătând că a mai fost un cutremur. Cutremurul acela care a făcut ca porțile locuinței morților să și duce capătul pentru totdeauna și sfinții care erau scoși din lăuntru în afară și așteptau să intre pentru totdeauna înăuntru cu Hristos. Dar mai există o parte a crucii, dacă vreți, este partea aceasta orizontală a crucii. Și Domnul Iisus Hristos a zis în felul următor: "Tuturor celor care au fost ucenicii lui și au devenit apostolii lui, așteptați, zice Domnul Iisus. Ce să așteptăm, Doamne? Așteptați, zice, pentru că va fi un cutremur cu totul și cu totul aparte.

47:12Este cutremurul care este din lăuntrul lui Dumnezeu, înlăuntrul nostru. A venit o zi când toți ucenicii erau

08Duhul coboară în ucenici și îi scoate afară în lume

47:20adunați în camera de sus și deodată a fost vâjitul unui vânt, deodată au coborât niște limbi de foc și toți au fost umpluți cu putere dumnezeiască, astfel încât lăuntrul lor s a cutremurat pentru totdeauna, pentru că a coborât în ei o putere care nu pleacă decât dacă o alungi. Se numește puterea Duhului Sfânt. Puterea Duhului Sfânt care ăă vine înlăuntrul omului este cel mai puternic cutremur lăuntric. Ei când s au rugat în puterea Duhului Sfânt s a cutremurat locul unde erau prezenți, pentru că cel ce este cutremurat de prezența Domnului cutremură lucrurile din viața lui. Impactul nostru în lumea aceasta este egal cu puterea de care dispunem din Domnul. Și va trebui să înțelegeți un lucru care este extraordinar de important. În momentul în care a venit această putere a lui Dumnezeu peste sufletul apostolilor care erau adunați la olaltă, a ucenicilor care erau adunați laolaltă, deodată spune cuvântul lui Dumnezeu că ei au ieșit din acea cămăruță unde unde stăteau și au ieșit afară și au început să producă un cutremur. Dragii mei, de la acea odăiță, acea cameră de sus până la Ploieștiul din 2024, cutremurul lor încă se simte.

48:38O lume întreagă a fost cutremurată pentru că atunci când puterea Duhului Sfânt coboară în tine, ea face următorul lucru: te scoate din ale tale ca să te dea lumii. Dar în versiunea aceasta a unui om al lui Dumnezeu, te scoate din ambițiile tale, te scoate din mărunțișurile vieții, din preocupările tale. Cât de înalte ar fi ele peste 100 de ani. N o să știe nimeni ce mașină ai condus. N o să știe nimeni cât bani ai avut în cont, dar o să știe cerul întreg dacă ai lucrat pentru el. Ce a făcut femeia aceasta, spune Domnul Iisus Hristos? Se va pomeni oriunde va fi rostită Evanghelia. Până în ziua de astăzi se vorbește cu femeia care despre femeia care a uns pe Domnul cu mir ca o dovadă a faptului că Domnul Dumnezeu ce spune este adevărat. Oamenii aceștia au ieșit afară și au început să cutremure. Și în momentul în care au început să vestească pe Iisus Hristos, toată cetatea Ierusalimului a fost cutremurată. Oamenii mai marii zilei, soldații, Roma, au pus mâna pe ei, i au strâns. Dar, dragii mei, vă aduceți aminte că în timp ce Petru stătea în temniță, în timp ce Petru stătea în temniță, știți că la un moment dat a fost din nou un cutremur și lanțurile au sărit, butucii au sărit. În timp ce Pavel și Sila erau în închisoare și cântau cântări de laudă, a venit cutremurul Duhului Sfânt, pentru că întotdeauna Dumnezeu însoțește cu putere pe acela care este dispus să facă voia Lui. Cutremurul acesta trebuie să aibă loc și în viața ta, trebuie să aibă loc și în viața mea. Ce ar fi să cutremuri pe cel de lângă tine prin bunătate?

50:11Ce ar fi să cutremuri pe cel de lângă tine cu pilda jertfei tale, cu pilda dragostei tale? Ce ar fi să cutremuri pe cel de lângă tine, spunând: „Mi ai dat o palmă, îți întorc și celălalt obraz, că mai am încă unul liber. Mi ai luat haina, îți dau și cămașa, pentru că așa mă învață Mântuitorul. Dragii mei, avem cutremure financiare, avem cutremure în familie, avem cutremure de tot felul, dar nu avem cutremurul care vine dinlăuntrul lui, înlăuntrul nostru. Acest cutremur care a schimbat pentru totdeauna fața omenirii. Sunt oameni care au marcat istoria lumii. Sunt 12 apostoli care au marcat istoria întregii lumi. Și aș vrea să vă spun un lucru care este extrem de important, dragii mei.

51:02Cu asta vreau să închei. Haide să mă ajuți, Bogdan. E Ce bine am fost foarte pocăit. Am închis la vreme. Fiți atenți ce vreau să vă spun. Sunt oameni care spun așa: "Unde i, mă, Dumnezeu?" Că dacă Dumnezeu ar veni și ar face un semn și s ar cutremura, noi toți am crede. Vă spun eu unde este Dumnezeu în timp ce oamenii cer prezența lui care să cutremure. Dumnezeu spune așa: "Eu sunt în pocăiții pe care i am lăsat să facă ei cutremur." Într adevăr, și noi aducem cutremure că vine câte unul și se cutremură de ce găsește în biserică. Iartă ne, Doamne, dar nu despre cutremurul ăsta este vorba. Știți care ar trebui să fie cutremurul? Cutremurul ar trebui să fie să vadă oamenii la noi ceva care să i cutremure, să spună, să le pună întrebări: Măi, cine i în voi?

51:55De ce? Dar voi cum puteți să fiți în felul acesta? Mereu mă gândesc la aspectul acesta. Oare ce cutremur eu? Ce fel de cutremur aduc eu în jurul meu? Cutremurul spaimei, cutremurul fricii, cutremurul groazei sau cutremurul prezenței lui Dumnezeu? Preaiubiților, pot să vesc un pic cu voi acuma? Pot să vezi un pic cu voi, voi, dragii mei penticostali, pe care vă iubesc, dragii mei, cutremurarea pereților nu i singura ambiție pe care o au apostolii. Frate, s au rugat de s a cutremurat locul și noi numai asta citim și răcim de zunzue păreții. Dar ei după ce s au rugat au ieșit și Dumnezeu a fost cu ei și au făcut semne și au făcut minuni și prin ei cuvântul Domnului s a răspândit. Ascultați mă. Rugați vă să se cutremure locul unde sunteți, dar când ieșiți afară fiți acel cutremur al lui Dumnezeu care schimbă omul.

52:46Dar noi nu putem să facem doar un exercițiu din ăsta de cutremurare a pereților. Intră câte unul în adunare, fuge ăla mâncând pământul că nu ne înțelege pe noi, că țipăm. Ce mă m a știut? Ce mi e drag? A fost, n a fost. Dar ce așa îți strigă ăia acolo? Și noi numai asta am luat o de la cutremurul ăsta. Asta i totul. Da. Sunteți de acord cu mine? Preaiubiților? Vreau să vă mărturisesc ceva și Domnul Dumnezeu să ne ajute. Primiți ceea ce vă spun. Eu cred că omul este un faliment de la naștere. Nu trebuie să ia mult. Omul nu devine un faliment. Omul se naște un faliment. Asta e părerea mea. Nimic bun

09Omul se naște faliment și nu poate duce mântuirea singur

53:20nu locuiește în mine. Asta a spus Asta a spus apostolul. Nimic bun nu locuiește în mine. Mă, nimic ce înseamnă nimic? Ia ți mintea că ai ceva bun. Hai, mă, lasă mă că mai e câte unul care se botează. Și îl întreb de dar de ce ești aici? A, deci eu toată viața am fost așa o persoană mai bună. N am făcut rău nimănui. Șterge mă de aici. N ai nevoie nici de mântuitor, nici de mântuire. Bunule, nu știu dacă m ați înțeles ce vă spun. Preaiubiților, aș vrea să înțelegeți acest adevăr pe care vreau să vi l mărturisesc în această seară. Tu nu ești capabil să ți iei calea pocăinței. Tu nu ești capabil să duci mântuirea până la capăt. Tu nu ești capabil să birui pornirile rele ale firii tale. Tu nu ești capabil, oricât de mult te ai hotărâ și ai fi motivat și determinat și antrenat și oricât ai încerca să te autodisciplinezi, tu nu poți duce lucrurile lui Dumnezeu cu puterea ta și cu puterea mea. E nevoie de o coborâre a ceva dinlăuntrul lui [muzică] care să coboare înlăuntrul ăsta al nostru, spurcat, blestemat, slab, nevolnic.

54:22[muzică] Când coboară puterea Duhului Sfânt, preaiubiților, totul se schimbă. Îmi doresc acest cutremur lăuntric. Biblia spune în felul următor că un semn al coborârii acestei puteri este următorul. Fiți atenți. Cutremurați vă. Nu prea avem cutremurul ăsta dacă continuăm să trăim cum vrem noi. Numai [muzică] omul care trăiește în sfințenia lui Dumnezeu are permanent unul cutremur lăuntric. Mă, dar tu de ce nu înjuri? De ce nu te mânii? De ce nu faci ca trenul în gară? Pentru că înlăuntrul meu este un cutremur care îmi spune mereu: "Adu [muzică] ți aminte de Dumnezeu, adu ți aminte de ce i datorezi. Adu ți aminte cum trebuie să trăiești pe pământul acesta față de acela care și a dat suflarea pe cruce și a pornit cutremurul schimbării unui sistem întreg și a eliberării celor care erau prinși în robia morții pentru sunt în așteptarea venirii lui." acelor care chiar eliberați din robia morții așteptau neputând să intre niciodată prin puterea lor în rai. Totdeauna în Rai se intră încolonat în spatele lui Iisus și niciodată în fața lui, că asta înseamnă prin puterea ta. Și aș vrea în

10Cutremurul Duhului aduce sfințenie și slujire pentru alții

55:40numele Domnului Iisus Hristos în această seară să cer două lucruri vizavi de acest Duh Sfânt care poate să producă un cutremur. Eu vă rog mai întâi de toate să mă [muzică] priviți în ochi și apoi să vă priviți pe voi în suflet. E cineva care fiind aici ar avea nevoie de o deplină iertare, de o deplină curățire, o sfințire [muzică] a vieții lui prin care să poată să împlinească voia lui Dumnezeu. E, cu alte cuvinte, e vreun păcătos care simte un cutremur al conștiinței care îi spune în această seară: „Lasă te de rău [muzică] și mergi pe calea binelui." O mână s a ridicat stingheră. Nu trebuie [muzică] să ridici neapărat mâna. Vorbește ți ție, pentru că pe mine nu mă faci nici mai [muzică] înalt, nici mai scund prin faptul că ridici mâna. Nu s pe ștatul de plată a americanilor. Nu trebuie să bifez câți au ieșit în [muzică] față niciodată. Sunt peștatul de plat al lui Hristos care știe ce gândesc și ce simt. În primul rând aș vrea să fac o chemare la sfințire și dacă cineva e prezent aici și simte un cutremur lăuntric, sărută i mâinile lui Dumnezeu, [muzică] că dacă conștiința ta se cutremură, e semnul că Duhul Sfânt lucrează cu viața ta. Ar fi tristă ziua în care Duhul Sfânt nu mai poate să cutremure nimic în [muzică] tine, pentru că totul e uscat, deșertizat, împietrit, fără nicio reacție. Mulțumește Domnului că încă mai simți durerea unei greșeli, că mai simți durerea unui păcat, că stă ca un cuțit în inimă faptul că ai vrea să fii mai bun și nu ești și te înțeapă

57:15și spune împreună cu mine: Fă, Duhule Sfânt, acest cutremur lăuntric, [muzică] astfel încât sfințenia mea să fie așa cum tu dorești. Și în al doilea rând, nu numai sfințenia, pentru că Duhul Sfânt mai face o lucrare. Duhul Sfânt te ia și te duce pe un drum pustiu la miezul [muzică] zilei. Când toată lumea stătea la umbră și bea apă rece, Filip era pe drumul din Gaza alergând după un car. Pentru că întotdeauna Duhul Sfânt te va lua și face așa: Nu mai trăi doar pentru tine că vei muri. Trăiește pentru alții și pentru împărăția lui Dumnezeu și vei trăi. Secretul vieții nu este să ai doar tu, ci secretul vieții ca Dumnezeu să te facă pe tine un leac pentru cel bolnav. Dumnezeu vrea în această seară mesageri ai Lui. Vrea oameni care să producă cutremur și aș vrea ca acolo unde ești tu să se cutremure primăria, să se cutremure banca, să se cutremure locul unde ești tu. Pentru că unde ești tu, e prezent un Dumnezeu care iubește, un Dumnezeu care întotdeauna îți dă putere să rapți, îți dă putere să înduri și îți dă putere [muzică] să faci voia lui.

58:28Sunt trei cutremure, prieteni. Prietenul de îi cutremurul [muzică] de la Golgota când Dumnezeu îi ia pe cei din lăuntru și i scoate afară. Este un cutremur la înviere atunci când viața biruie moartea. După ce moartea biruise viața și prin care Domnul Dumnezeu îi ia pe cei ce stăteau acolo cu el în așteptare, prin cetate plimbându se și i duce pentru totdeauna [muzică] din afară înlăuntru. Dar cel mai puter puternic cutremur este ăsta, că am nevoie de el, că eu trăiesc încă și n am murit. cutremurul lăuntric din lăuntrul lui înlăuntrul meu. Așteptați, zice, pentru că [muzică] eu mă voi înălța, mă voi duce la Tatăl și când mă voi duce la Tatăl voi trimite pe mângâietorul, adică pe Duhul Sfânt care va fi cu voi și în voi până la sfârșitul [muzică] zilelor voastre. Îți mulțumim, Doamne, că avem nevoie de acest cutremur al sfințeniei și al slujirii aproapelui nostru. un cutremur care să ne trezească pentru totdeauna [muzică] să ieșim, Doamne, din această împietrire. Ă vă citesc o poveste. Posibil să vom mai fi citit, dar am dreptul pentru că n am 25 de ani. Emi n are voie să uite că e tânăr rău de tot sau bine de tot. Eu am voie să uit că cam altă vârstă.

59:53O dată un bătrân a fost întrebat, spunându i se așa: Părinte, învață mă să am cea mai puternică rugăciune, că vreau să țin post. Eu vreau să mă rog, dar parcă Dumnezeu nu mă aude. Aș vrea să am inima liniștită și vă întreb care i cea mai puternică rugăciune? s o fac și eu ca să mă audă Dumnezeu? Bătrânul

11Pilda celor doi pe insulă și rugăciunea pentru celălalt

1:00:20zâmbind i a răspuns: Doi oameni erau pe o insulă pustie și nu puteau să primească ajutor de nicăieri. S a rugat fiecare cum a putut mai bine. Mai întâi de toate aveau nevoie de mâncare. S au rugat și Dumnezeu a trimis de mâncare unuia din belșug și altuia de loc. Apoi aveau nevoie de un loc unde să se [muzică] adăpostească. Unul a găsit o peșteră confortabilă, celălalt n a găsit nimic. Au început să se roage să plece de pe insulă. Unul a găsit o barcă, celălalt nu. Când cel ce a găsit barca a vrut să se urce în ea și să plece de pe insulă, s a gândit că celălalt se afla în același nenorocire ca și el și a zis: „Hai, mă, și tu cu mine!

1:01:14Când au plecat din insulă, cel dintâi l a întrebat pe celălalt: "De ce zice, indiferent de ce i am cerut lui Dumnezeu, Dumnezeu mie mi a dat și ție nu?" O fi fost român. Celălalt a răspuns: "Dumnezeu mi a dat tot ce am cerut." Cum zice mâncare n ai avut, peșteră n ai avut, barcă n ai avut. Cum ți a dat Dumnezeu tot ce a cerut? Da, zice, pentru că tot timpul acesta am cerut un singur lucru: să te ajute Dumnezeu pe tine. Asta numai [muzică] cutremurul lăuntric poate s o producă. Numai un om născut din nou poate să facă rugăciunea: [muzică] "Ajută, Doamne, pe vrăjmașul meu."

1:02:08Numai omul născut din nou, care are cutremur lăuntric [muzică] poate să spună: „Și ultima bucată de pâine ți o dau ție, că îmi va purta mie Dumnezeu de grijă". Numai omul născut din nou care are cutremur lăundric poate să spună: „Mi a făcut rău, dar îl iert că e un prăpădit [muzică] care are nevoie de Dumnezeu și prin iertarea mea îi întorc fața spre Dumnezeu." [muzică] Numai un om care are cutremur lăuntric poate să plece vineri din București, trecând prin zidurile aglomerației să vină la Ploiești, pentru că o dragoste e prezentă. [muzică] De câte ori se face vineri dimineață și trebuie să ajung la voi, [muzică] îmi pare rău că v am promis că vin. De câte ori se termină seara de vineri, mă felicit că am venit și nu mai pot de bucurie că am venit. Ăsta e cutremurul lui Dumnezeu. Aș vrea din toată inima să ți ajute Dumnezeu să nu fii cutremurul acela care să îngroape oamenii, ci să fii cutremurul acela care să te ajute să ridici pe oameni și să i duci spre cerul lui Dumnezeu.

1:03:14Aș vrea să stăm în prezența unei iubiri care poate să facă lucrul acesta. Doamne, de ce ai murit pentru noi? din dragoste pentru tine, Doamne. Cum ai putut să treci dincolo de moarte și de mormânt? Fiindcă atât de mult v am iubit și am pus această pecete. [muzică] Dragostea e mai tare decât moartea. Doamne, cum o să ajungem noi în cer? V am lăsat Duhul Sfânt pentru ca să puteți să sfârșiți alergarea și să fiți cu mine pentru totdeauna. O dragoste care schimbă destine, o dragoste care schimbă destinații, o dragoste care schimbă direcții. E dragostea Mântuitorului care spune în această seară: Mi se cutremură lăuntru. [muzică] Sufletul meu se mișcă, se cutremură de dragostea pe care ți o port.

1:04:08Eu sunt nevrednic. Tu ești doar om. Promisiunea mea nu e egală promisiunii lui, dar Dumnezeu din cer te iubește [muzică] cu o dragoste veșnică care nu știe să abandoneze. Ia să vedem. Ia să vedem. A, mi am amintit. Ia uită te împreună cu mine. Te schimbi doar când iubești.

12Ce schimbă destinul omului este dragostea lui Hristos

1:04:41Pentru că numai acest cutremur poate [muzică] să producă în viața cuiva schimbarea. Eu ridic mâna și spun: Până la Hristos eram un faliment îmbrăcat bine. Acum, prin mila lui Dumnezeu, i am cunoscut [muzică] iubirea și iubirea aceasta îmi aduce un cutremur lăuntric care mă determină să pot trăi altfel. Ce te schimbă? dragoste. Ce face destinul tău care era pierdut să fie un destin plin de lumină? Hristos Iisus Domnul. El este dragostea aceea care în fiecare zi ți a promis că nu te lasă. Ia uitați [muzică] vă, unii dintre noi au părul alb, suntem mai puțin iubiți nicidecum. Unii au riduri, suntem mai puțini iubiți, [muzică] nicidecum. Unii ne punem ochelarii ca să mai putem vedea niște rânduri care se încăpățânează să fugă de noi. Ești mai puțin iubit, nu? [muzică] Unii au ajuns în datorii, nu au cu ce să și plătească datoriile. Ești mai puțin iubit? Nu. Dumnezeu nu se uită nici la ochii tăi, nici la banii tăi, nici la cum te cheamă. [muzică] El a zis: „Stotlăuntru mi se mișcă de milă pentru tine, fiindcă te iubesc cu o iubire veșnică. Lui să i fie glorie și cinste în veci.

1:06:02Îți mulțumim, Tată Sfânt din ceruri. [muzică] Eram rânduiți mâniei și pierzării, dar prin dragostea fiului tău [muzică] suntem rânduiți veșniciei cu tine și unei învieri glorioase. Moartea nu mai are stăpânire asupra noastră [muzică] pentru că moartea cedează vieții și moartea este înghițită de viață. și mai tare decât moartea e dragostea. Te rog din toată inima, ajută ne, Doamne, să te iubim, ajută ne să te cinstim, ajută ne să te înălțăm și să trăim împreună cu tine până la sfârșitul zilelor mele ale noastre. [muzică] Dragostea Ta, Doamne, să fie aceea care să fie turnată prin Duhul Sfânt în noi, ca noi [muzică] cutremurându ne să nu mai păcătuim, ca noi cutremurându ne să iubim pe cei ce n au cunoscut dragostea ta. În numele lui Iisus Hristos.

1:07:07H