Episodul 1 - Suflet împietrit

0:02Sunt două domenii în viață care se îmbedesc fantastic cu teologia, domeniul juridic și domeniul matematicei. Cei mai buni teologi au fost aceia care au avut afinități spre partea juridică și spre partea de matematică, pentru că disciplina disciplina juridică te ajută să vezi viața într un mod normativ. Marea problemă a noastră este că suntem prea plini de metafore. Uneori viața e mai mult normativă și când citești modul în care e organizată legea, măcar două lucruri să știi. Sunt lucruri care sunt porunci, norme imperative și sunt norme care sunt cu titlul de recomandări. Și în Biblie există recomandări și există porunci de la care nu te abați. Pregătiți în această seară pentru un cuvânt duhovnicesc? Da.

0:58Domnul Dumnezeu să vă binecuvânteze. Este cam palid aminul vostru. Mă gândesc ce să fac. Să predic sau să cântăm în continuare ce zice poporul Domnului. Ascultăm un cuvânt duhovnicesc. Cineva are foame de cuvântul Domnului? Da. Vă invit respectuos să ne ridicăm. Matei 13, începând cu versetul 1, începem o serie de trei predici, un ciclu intitulat Ai grijă de sufletul tău, pentru că sufletul tău este cel mai important și mai de preț dar pe care Dumnezeu ți l a făcut. De aceea vreau în această seară să spui împreună cu mine: O să am grijă, pastore, de sufletul meu. Spune și celui din dreapta: Ai grijă de sufletul tău. Ai grijă. Ai grijă de sufletul tău. Amin.

1:51Amin. Ai grijă de sufletul tău. În aceeași zi, Iisus a ieșit din casă și ședea lângă mare. O mulțime de noroade s au strâns la el, așa că a trebuit să se să se suie, să șadă într o corabie. Iar tot norodul stătea pe țărmă. El le a vorbit despre multe lucruri în pilde și le a zis: Iată, semănătorul a ieșit să semene. Pe când semăna el, o parte din sămânță a căzut lângă drum și au venit păsările și au mâncat o. O altă parte a căzut pe locuri stâncoase, unde nu avea pământ mult. A răsărit îndată pentru că nu a găsit un pământ adânc. Dar când a răsărit soarele s a pălit și pentru că nu avea rădăcini s a uscat. O altă parte a căzut între spini. Spinii au crescut și au înecat o. O altă parte a căzut în pământ bun și a dat rod. Un grăunte a dat 100, altul 60 și altul 30.

2:56Cine are urechi de auzit să audă. Ucenicii s au apropiat de el și i au zis: „De ce le vorbești în pilde? Iisus le a răspuns: „Pentru că vouă v a fost dat să cunoașteți tainele împărăției cerurilor, iar lor nu le a fost dat. Căci celui ce are se va da și va avea de prisos, iar de la cel ce n are se va lua chiar și ce are." De aceea le vorbesc în pildă pentru că ei măcar că văd nu văd și măcar că aud nu aud. Nici nu înțeleg. Și cu privire la ei se împlinește proorocia lui Isaia care zice: Citez: "Veți auzi cu urechile voastre și nu veți înțelege. Veți privi cu ochii voștri și nu veți vedea, căci inima acestui popor s a împietrit." Au ajuns stari de urechi și au închis ochii ca să nu vadă cu ochii, ca să audă cu urechile și să înțeleagă cu inima, să se întoarcă la Dumnezeu și să i vindec. Dar ferice de ochii voștri că văd și de urechile voastre că aud.

3:55Amin. Amin. Vă invit respector să ocupați locurile. Demersul nostru este un este unul structurat în trei părți. Astăzi vom vorbi despre de fapt în toate aceste predici vom vorbi despre suflet. Vom vorbi despre suflet. Dacă ar fi să te întrebi repede, repede, repede ce e sufletul, ce ai zice? Nu mi l descrie, spune ce este. Vedeți, e greu. Și eu am fost provocat astăzi la întrebarea aceasta. Ce e sufletul? Sunt oameni care spunsu e locul emoțiilor, al sentimentelor, al afectelor. Altul spune: „Păi, sufletul este și locul gândurilor. Pentru că Biblia vorbește despre gânduri pe care De ce vi se ridică din inimă gândurile pe care le aveți? E greu de spus, e greu de localizat. Și de aceea astăzi vreau să vă propun câteva lucruri care să le înțelegeți. Uitați ce spune Biblia în Deuteronomi 4:1.

4:52Spune așa: "Veghează asupra sufletului tău, ca nu cumva, ridicându ți ochii spre cer și văzând soarele, luna și stelele, toată oștirea cerilor, să fii târât, să te închini înaintea lor." Observați ce spune Biblia. Biblia nu spune că sufletul are o putere sau o forță, ci toată forța, toată puterea. Pentru că sufletul poate să târască întreaga ta viață. În momentul în care sufletul se se ațintește, sufletul intră pe o direcție greșită, sufletul ridică ochii într o direcție greșită, poate să târască. Vedeți, cuvântul atâr e ca și cum tu ești inert și cineva te silește și sufletul poate să aibă forța să te ducă în direcții străine poate modului în care tu ți ai dori să arate viața ta.

5:47Deci sufletul nu este o forță, ci este toată puterea omului. Amin. Amin. Sunteți de acord cu lucrul ăsta? Gândiți. Apoi, uitați ce spune Biblia în Matei 16: 26. Și la ce ar folosi unui om să câștige toată lumea? dacă și ar pierde sufletul și sau ce ar da un om în schimb pentru sufletul său. Sufletul nu este doar ceva prețios, ci este totul de preț. Este tot ce avem mai de preț. Pentru că Dumnezeu când vorbește despre om, vorbește despre sufletul lui, în pilda aceasta a bogatului, care și a zidit hambare noi și care a spus sufletului său: „Mănâncă, bea,

01Sufletul: toată puterea omului, tot ce ai mai de preț

6:30veselește". Dumnezeu a spus: „Nebunule, la noapte sufletul tău va fi chemat și cui vor rămâne lucrurile pe care le ai pregătit? De aceea, sufletul nu este doar ceva de preț, ci este ce ai mai de preț în viața ta. Dumnezeu să ne ajute, să ne binecuvânteze. O a treia O a treia posibilitate de a privi sufletul. Luca 9: 25. Uitați ce frumos spune acest verset, reluând ideea de mai înainte. Și ce ar folosi unui om să câștige toată lumea dacă s ar prăpădi sau s ar pierde pe sine însuși? Referitor la versetul de mai sus, un alt verset din Evanghelia după Luca spune: „Suful se poate prăpădi, te poate prăpădi, te poate pierde. Sufletul te poate prăpădi sau un om care î prăpădește sufletul se pierde pe sine însuși. Adică sufletul nu este doar ceva din tine, ci chiar tu însuți.

7:26Ascultați cum vorbește Biblia. În corabia în care apostolul Pavel naviga spre Roma erau ce? 276 de ce? De suflete. Biblia când se referă la om, la întreg, la omul ca întreg, la omul ca fiind prețios, la omul ca având importanță, se referă la suflet. Și acum ascultați mă, în pilda asemănătorului sunt două constante nemodificabile. Sunt două lucruri care nu se schimbă. Unu, semănătorul. Doi, sămânța. Sămânța este cuvântul lui Dumnezeu care este semănat și semănătorul este cel care însămânțează și care cu generozitate aruncă sămânța pretutindeni. Ce mare i Dumnezeu că arunca sămânța și în România. Ce mare i Dumnezeu că arunca sămânța și în cartierul tău. Ce mare i Dumnezeu că a aruncat sămânța și în casa ta. Și Dumnezeu a venit și la mine și într un mod generos aruncat sămânța cuvântului. Deci sunt două constante.

8:28Semănătorul care reprezintă pe cel care deschide gura, mărturisește pe Domnul Dumnezeu, pe cel care aduce celor de lângă el cuvinte, cum ne spunea Dani, pline de har, cuvinte pline de har și pe

02Semănătorul și sămânța sunt constante; pământul, adică sufletul, variază

8:41de altă parte sămânță. Acestea sunt lucruri care nu se schimbă în pildă. Este ceva însă în pildă care i variabil. Avem un pământ bun și trei pământuri care nu sunt bune. Și cele trei pământuri care nu sunt bune, solul acesta despre care vorbește Biblia este la rândul lui diferit. Solul acesta, ca să înțelegeți, este sufletul omului. De aceea spunai grijă de sufletul tău. Pentru că pământul e pământul inimii, este pământul sufletului. Și avem trei categorii de pământ care nu e bun. Primul acela care este un pământ care i bătătorit, care este împietrit, care este uscat, e pământul care este ca o potecă, știți? Un un o potecă pe care mergi, un drumeac pe care mergi și lângă el, lângă el este semănată sămânța. Nu este posibilitate să pătrundă sămânța pentru că este prea bătătorit, este piampetrit. Și astăzi ne vom ocupa de sufletul care este sub riscul împietririi. Să stăm puțin de vorbă de ce o inimă ajunge să fie împietrită. Cum poate un suflet să ajungă atât de bătătorit încât să nu mai poată pătrunde în el lumina cuvântului lui Dumnezeu?

9:57Data viitoare ne vom ocupa de sufletul care n are adâncime, pământul care n are adâncime și problema unui pământ care n are adâncime este superficialitatea. Pentru că de multe ori pe ureche ne intră, pe ureche ne iese, de multe ori suntem împărțiți între anumite lucruri și nu mai reușim să ne concentrăm pe ceea ce trebuie. Mă ajutați? Mă ajutați un pic să predicăm? Predicăm împreună astăzi. Și al treilea este cel, pământul care are adâncime. Cuvântul lui Dumnezeu prinde rădăcină, dar la nivelul suprafeței spinii îngrijorărilor, buruienile sufocă cuvântul care trebuie să iasă la lumină. Deci îngrijorarea, un suflet îngrijorat, un suflet neliniștit, un suflet hărțuit, un suflet care nu și mai găsește pacea. Astăzi vom vorbi despre sufletul care este împietrit și vreau să fiți atenți să nu cumva să spuneți: „Pastore îi mulțumim lui Dumnezeu". Adică să spuneți asta, dar nu știu ce urmează. Să nu spuneți doarmulțumim lui Dumnezeu, suntem pocăiți. Că și un pocăit se poate împietri. Și un pocăit poate să ajungă într o stare de împietrire a inimii. Și un pocăit poate să ajungă să aibă un suflet care să nu mai prindă sămânța cuvântului lui Dumnezeu. Pot să vă spun adevărul? Sunt oameni și în biserica noastră care atunci când încep începe predica, bun, Dumnezeu să ne ierte pe noi, predicatorii, că n avem întotdeauna har, dar nu știu dacă întotdeauna problema este numai noastră. Da, recunosc că este un mare păcat să plictisești pe oameni cu Biblia. E un mare păcat, dar sunt oameni care pur și simplu când începe predica își fac drum, se duc, se învârt ca titirezul, ca ușa

11:35în țâțână, n au dorință. Cuvântul este precum spunea odată bunica, zice: „Mă copile", zice, "gâsca se unge pe pene când se duce pe apă cu grăsime și apa nu se prinde și la fel nu se prinde cuvântul Domnului. Biblia spune să fim unșii Domnului, nu unsuroși." Dumnezeu să ne binecuvânteze și să ne ajute. Amin. Acum vreau să mergem foarte foarte rapid să înțelegem ce anume se întâmplă și la ce se referă Dumnezeu când vorbește despre un pământ. Un pământ care este, cum spune Biblia în felul următor. Punem versetul 4 din Matei 13. Pe când semăna el, o parte din sămânță a căzut lângă drum. Deci lângă drum înseamnă drumul acela pietros,

03Pocăitul se poate împietri; refuzul hranei duhovnicești îl îmbolnăvește

12:21deșertizat, drumul acela ait, drumul acela bătătorit. Știți cum este drumul? Cum este drumul pe care și vom vedea a doua parte. Vin păsările cerului și mănâncă sămânța. De ce? Pentru că sămânța este la suprafață. Tu trebuie să înțelegi că numai atunci când sămânța ta pătrunde adânc în inimă, nu mai poate cel rău să vină să ți o fure. Am dacă tu o primești doar la nivelul superficial, există riscul ca alte gânduri să vină să fure gândurile pe care Dumnezeu le așează. Iată ce vreau să spun în numele Domnului Iisus Hristos. Iată ce spune Biblia în Luca 8:1, acolo unde este scrisă tălmăcirea, Biblie spune așa: Cei închipuiți sau dacă vreți cei care sunt prefigurați, simbolul sau cine sunt, cei închipuiți, nu închipuiți în sensul de mândru, cei închipuiți în sămânța căzută lângă drum sunt cei ce aud. Apoi vine diavolul și ia cuvântul din inima lor, ca nu cumva să creadă și să fie mântuiți. Deci, iată înțelesul pildei.

13:26Înțelesul pildei e că n ascultăm cuvântul doar ca să ne să fim greci, să ascultăm ceva nou. Ascultăm cuvântul ca să fim mântuiți. Și ascultați mă ce vă spun, dragii mei. Un om care refuză hrana duhovnicească, intră într o stare de boală lăuntrică. Prirea lui Histos într un anumit moment al vieții tale nu e garanția faptului că tu ai rămas mântuit dacă tu nu te hrănești în continuare cu cuvântul lui Dumnezeu. Pentru că lipsa cuvântului lui Dumnezeu face loc altor dorințe în inima ta și sărăcia în cuvântul lui Dumnezeu te poate duce într o stare care să fie mai rea decât cea cu care ai început credința. Căci poți să începi în duhul și să termini în firea pământească. Dumnezeu să ne ajute să fim conștienți de pericolul și de riscul acesta și să spunem astăzi:„Doamne, noi venim la biserică pentru că cuvintele Tale sunt mântuitoare. Unde să mergem, Doamne? Tu ai cuvintele vieții veșnice. Nu doar cuvintele vieții care are nevoie de răspunsuri, nu doar cuvintele vieții care are confruntări cotidiene, ci cuvintele vieții veșnice. Pentru că aici Dumnezeu te leagă de cer. Aici Dumnezeu te leagă de cel mai important aspect al vieții tale, mântuirea sufletului tău.

14:41Cuvintele lui Dumnezeu sunt mântuitoare. Amin. Încurajați mă și pe mine, cum vă încurajez și eu pe voi. Cum definești o inimă împietrită? Romani 2:5. În Romani 2:5, iată ce spune cuvântul lui Dumnezeu cu împietrirea inimii tale. Și acum

04Inima împietrită este inima care nu vrea

15:01ascultați definiția împietrii care nu vrea. Nu vrea să se pocăiască, nu vrea. Deci esența unei inimi împetrite este Nu vrea lipsa oricărei înduplecări, lipsa oricărei dorințe de a face un lucru. Un om împietrit este omul care spune„Nu, nu, nu și nu, nu cu vorba, nu cu fapta, nu cu gândul, nu cu atitudinea, nu în tot ce ține de el. Deci împietrirea reprezintă absența oricărui răspuns prin care te lași înduplecat. Absența oricărui răspuns prin care te lași îndublecat de Dumnezeu este, dacă vreți, împietrirea e la partea aceasta, s o numim așa, un pic mai neologic, volitivă a voinței noastre. Voința lipsește cu desăvârșire. Adică nu că lipsește, e în parte opusă. Este o voință, dar voința de a nu avea voință să primești cuvântul lui Dumnezeu. Bun.

15:57Dumnezeu să ne ajute. Deci, iată ce spune Biblia. Cu împietrirea inimii tale care nu vrea să se pocăiască. Nu vrea. Nu vrea. O inimă împetrit este inima care nu vrea. Cum însă ajung? Deci iată o definiție a inimii împietrite. Ca să înțelegi. Un om împietrit este omul care spune: „Lasă mă în pace, nu vreau să aud. Nu mă interesează. Du te încolo, lasă, nu mă mai echipa la biserică, nu mi trebuie. țineți minte și o să ajungem imediat să vedem câteva câteva exemple biblice ca să aprofundăm un pic subiectul. Dar următorul aspect este cum ajungi să ai o inimă împietrită. Și faptul de a ajunge să ai o inimă împietită îmbracă și în pilda aceasta două înțelesuri. Întâi de toate, foarte practic, ca să înțelegeți cum ajunge o inimă împietrită. Și vreau să citesc. Filipeni 4: 12 în fel următor: Știu să trăiesc smerit.

16:49și știu să trăiesc în belșug, în totul și pretutindeni. M am deprins și spuneți împreună cu mine, m am deprins. M am deprins să fiu sătul și flămând, să fiu în belșug și în lipsă. Cuvântul acesta a te deprinde vorbește despre practica regulată a vieții tale. Deprinderile sunt obiceiurile noastre. Obiceiul de a merge la Scriptură, obiceiul de a mă ruga, obiceiul de a veni la biserică, obiceiul de a fi împărtășie. este exercițiul de voință pe care î antrenez în fiecare zi. Nu eu din când în când, eu din când în când, eu tot timpul, spune Pavel, pentru ca eu să am mintea pregătită, pentru ca eu să am un răspuns și pentru ca inima mea să fie o inimă sensibilă și pentru ca inima mea să fie o inimă vie și pentru ca inima mea să fie o inimă care să răspundă lui Dumnezeu, eu o antrenez pentru că ceea ce face o inimă să fie împietrită sunt obiceiurile care sunt la celălalt capăt.

17:45Sunt obiceiurile care sunt rele. prinderile care sunt rele. Și iată, citim un cuvânt din Ieremia 13:23. Poate un etiopian să și schimbe pielea sau un pardoț și schimbe petele. Tot așa ați putea voi să faceți binele. Voi care sunteți deprinși să faceți răul. Dragul meu, bârfa e un obicei în care te antrenezi. Răutatea, vorbirea de rău, invidia poate să devină un obicei azi, mâine, mâine. Și ascultați mă, vreau să fiți foarte simplu. Să fiu foarte, foarte simplu. Aici este un drum imaginar. Da. Cât, cât î atât. Da. Și ia ia uitați mă toată ziua. Bună ziua. E suficient. Ați prins ideea? Păi dacă toată ziua bătătorești drumul inimii tale cu răutăți, cu invidii, cu vorbire de rău, cu ambiții deșarte, cu iluzii, cu tot felul de cu tot felul de lucruri care sunt pământești, tu ți bătătorești inima până când devine atâta de puțin de puțin deschisă pentru cuvântul lui Dumnezeu.

05Inima se împietrește prin deprinderi rele, repetate zi de zi

19:00Obiceiul înseamnă să mergi mult timp pe cărarea aceasta. Obiceiul înseamnă să să pășești apăsat în răul pe care î faci. La fel, obiceiul bun, deprinderea bună înseamnă că în fiecare zi eu dacă am acest și mi aș dori din toată inima să avem, numiți o, dacă vreți, un automatism al sfințeniei noastre, să avem practici sfinte. Domnule, indiferent că astăzi am o suită de situații grele, indiferent că astăzi sunt foarte aglomerat, eu dacă m am obișnuit ca primul lucru care î fac dimineața să mă rog lui Dumnezeu, orice ar fi, mă rog lui Dumnezeu. A sunat ceasul mai târziu, fac într un fel și tot mă rog lui Dumnezeu și trebuie să vă păstrați. Biblia spune că apostolul Pavel, apostolul Pavel nu vorbește despre faptul că rezistența duhovnicească e o întâmplare. Rezistența duhovnicească este alimentată de o seară bună la biserică. Rezistența duhovnicească nu este alimentată de o predică bună pe care ai auzit o, ci de practica de fiecare zi pe care o ai în viața ta, despre ordinea și disciplina pe care o ai. Și Biblia spune așa: "O inimă se împietrește ca urmare a unor deprinderi care sunt rele, ca urmare a faptului că tu persiști în niște atitudini care sunt greșite în viața ta.

20:13Un om ajunge să se împietrească pentru că practică niște lucruri care sunt rele. Cine dintre dumneavoastră înainte să fie pocăit a fumat așa? Dumnezeu să vă binecuvânteze pentru sinceritate. Deodată ați fumat un pachet de țigări în prima zi? Nu. Cum ridici mâna, măi Elena? În prima zi ai fumat un pachet de țigări. Doamne ferește. Nu cred că ai fumat un pachet de țigări. În prima zi ai fumat o țigară. Corect. Ți a pus o în mână cineva. Ai fost curios? Nu. Și ai început să fumezi și apoi mi ai fumat două și trei și patru și cinci una ți ajuns la un pachet sau două. Cum? Prin deprindere. Obiceiurile reprezintă o stratificare în rău. Este o voință care se antrenează în rău. Și ascultați mă, cu cât ne ducem mai departe, cu cât suntem mai prinși în obiceiurile dăunătoare, cu atâta inima noastră poate să se despartă mai greu de lucrurile acestea. Și e foarte greu ca cuvântul lui Dumnezeu să pătrundă, pentru că obiceiurile rele șansa pe care tu o ai devine din ce în ce mai mică. De aceea Dumnezeu din cer să ne binecuvânteze și să ne antrenăm în lucrurile bune. Ajută ne, Doamne. Sigur o să vedem imediat la remediu că avem o veste bună. Nu l lăsăm pe oameni în deznădejde. Domnul să ne ajute. Domnul să ne binecuvânteze. Cauzele cum definim o inimă împetrită este inima care nu vrea. Cum ajungem să avem o inimă împetrită prin deprinderi rele.

21:35Care sunt cauzele care duc la o inimă împetrită? Nu, ele nu sunt decât cu titlul enunțiativ, exemple din Biblie. Ele sunt mai mult mai mari, dar câteva trebuie să le înțelegem. Primul lucru, un exemplu vechi testamental este cel al faraonului Egiptului, despre care însuși Dumnezeu spune: „I am împietrit inima ca să nu dea voie poporului. Asta am avut o luni în casa lui Dumnezeu. Vă aduceți aminte că am vorbit luni despre lucrul ăsta? Am vorbit despre să nu l lași pe diavol să câștige în cele trei aspecte. Da. Confruntarea, compromisul și confuzia. Dumnezeu să ne binecuvânteze. Ei, ca să înțelegeți un lucru, Dumnezeu nu se ocupă cu împietritul inimii cuiva. Dumnezeu nu toarnă beton peste inima cuiva, ci Dumnezeu când este respins, dă un pas în spate și te lasă pe tine cu tine însuți. Să înțelegeți un lucru. Fiecare dintre noi care spunem: „Doamne, eu încă mă mai lupt." E mila lui Dumnezeu, prietene. Câtă vreme încă conștiința ta sezizează niște aspecte morale, cât încă mai ai așa osturime în suflet, este acțiunea directă a îndurării lui Dumnezeu. Dacă Duhul Sfânt ar pleca de la noi, am fi niște sălbatici. Am devenit niște sălbatici și

06Dumnezeu nu toarnă beton peste inimă; mândria o împietrește

22:41am fi niște oameni lipsiți de Dumnezeu. Când spune Biblia că Dumnezeu i am împietrit inima, Dumnezeu nu se ocupă cu cu împietrirea inimii în sensul că Dumnezeu este acela care acționează asupra ei ca să se împetrească și Dumnezeu se dă la o parte și rămâne omul cu alegerile lui. Deci, care a fost motivul pentru care faraonul a ajuns să aibă o inimă împierdită? Mândria. Păi, cine sunt eu? Cine i Dumnezeul evreilor? Nu cunosc acest Dumnezeu. Ce mi spuneți mie? O inimă se împietrește ca urmare a mândriei. Unul dintre lucrurile care împietrește inima este mândria. N ați observat că un om mândru nu primește sfat? Un om mândru nu primește nici nici niciun cuvânt la tine. Un om mândru nici n are nevoie de soluțiile tale. Un om mândru n are nevoie. El totdeauna știe ce are de făcut. El totdeauna știe ce, cum trebuie să acționeze. Un om mândru este un om a cărei inimă intră într o fază de mândrie. Uitați ce spune Proverbi 1: 18: 2. Ăă nu este de învățătură unui asemenea om, ci el vrea doar să arate ce știe el, doar să demonstreze ce știe el.

23:45Un om mândru este acela care întotdeauna este un om care vrea să dovedească altora cât de grozav este el. Domnul Dumnezeu să ne ajute. Domnul să ne binecuvânteze. Și vreau să înțelegeți un lucru. Despre cine a vorbit Hristos deseori cu asprime în zilele pe care le a avut pe pământul acesta? Cui s a adresat? Fariseilor, fățarnicilor, aristocrației religioase, care ce făcea? Trăia într o mândrie fantastică. Cu cine a luptat ei cel mai mult? Cui se adresa această pildă în mod deosebit? Fariseilor, celor care aveau păreri înalte despre ei înșiși. Și Biblia vine și spune de multe ori să n aveți păreri înalte despre voi înșivă. Pentru că lipsa aceasta de evaluare de sine este momentul când inima se împetrește. Spre final o să dezvoltăm un pic. Deci mândria este o mare problemă. Doi, încăpățânarea.

24:36Ați dat de oamenii încăpățânați? Vai de mine, ferească ne Dumnezeu. Biblia spune: „Popor încăpățânat, ce ești de nu știu câte ori să Dumnezeu". Aproape că mi vine spus săracul Dumnezeu se uită la poporul acesta îndărădnic. Catâr îi zice Dumnezeu. Ești ca un catâr încăpățânat. Încăpățânarea este o inflexibilitate a minții, o lipsă de progres. Știți că am vorbit despre flexibilitate fără compromis. Și vă spuneam atunci, n ai nicio șansă, prietene, să evoluezi cât de vreme tu rămâi încăpățânat, ruginit, anchilozat în felul tău de a gândi. Dumnezeu e curgere. Dumnezeu este izvor.

07Încăpățânarea înțepenește mintea și inima

25:11Dumnezeu este lumina care merge din progresie, luminând din ce în ce mai puternic. Și de aceea Dumnezeu spune: „Înînțelepciunea care vine de sus este întâi de toate pașnică și apoi ușor de îndublecată, adică flexibilă. încăpățânarea și Biblia spune cu următoarea expresie: Câți dintre voi ați avut vreun moment când v a tras curentul la ceafă? Și cum ați umblat? Așa ați umblat? Și Biblia spune despre încăpățânați. Folosește Dumnezeu o metaforă și spune în felul următor în Exod în în doi împărați 17:1 și au înțepenit grumazul. Și au înțepenit grumazul. Adică nu mai ai posibilitatea să vezi lucrurile de jur împrejur. Tu le vezi numai în înțepenirea ta și a înțepenit grumasul. Încăpățânatul n are decât o singură soluție a lui. El nu are decât un singur mod de exprimare al lui.

26:06Și au înțepit gâtul să n asculte cuvintele mele. Și spune Biblia sau altă expresie, s a învârtoșat inima. Învârtoșarea inimii este tot o expresie a împietririi. Dar în ce sens? În sensul încăpățânării, că spune nu. Și au și au înțepenit grumazul ca să n asculte și au învârtoșat inima. Dumnezeu să ne ajute în privința aceasta să înțelegem că Biblia vorbește și dacă vă aduceți aminte în fapte când Ștefan vorbea, știi ce? Știți care este comentariul? Oameni tari la cerbice, netăiați împrejur cu inima și urechile, voi întotdeauna vă împotriviți Duhului Sfânt. Deci încăpățânarea. Un alt exemplu care face o inimă să fie împietrită și vă rog foarte mult să îl aveți în minte este răzbunarea. S a uitat Cain la Abel și la jertfa lui și l a apucat nervii.

26:58Și când l a apucat nervii, că uitați vă un pic mecanismul, putem discuta un pic despre lucrul ăsta. În Cain, omul care a ucis primul om, există, dacă vreți, tot mecanismul împietrii. În primul rând, intenția lui Cain a fost bună, că nimeni nu se naște infractor. Ajungi. S a uitat și a zis: „Aduc și eu o jertfă". Problema lui Cain este că atunci când a adus o jertfă lui Dumnezeu, nu s a interesat să cunoască natura lui Dumnezeu. Deci nu mi se pare nimic mai ciudat decât să faci un dar anapoda. Vii la mine și spui: „Uite darul ăsta. Și eu mă uit și spun: „Dar ce i ăsta? Că nici nu înțeleg ce i ăsta. La nu mai comentez. Mi se pare foarte aiurea să mi dai un dar care nu mi place. Când îmi dai un dar care nu place, tu mărturisești că habar n ai cine sunt eu. Mai bine nu mai îmi da niciun dar, pentru că prin asta tu mărturisești că de fapt tu ți ai îndeplinit o obligație. Eu sunt un punct pe agenda ta. Mi aș dori să mi aduci ceva care să mă reprezinte. Problema lui Abel este că n a făcut nimic, niciun demers să înțeleagă natura lui Dumnezeu.

28:01Pentru că dacă o înțelegea, aducea o jertfă potrivit cu ceea ce anume aștepta Dumnezeu, nu cu ceea ce voia el. După ce a adus jertfă, a început comparația. Comparația a născut invidie. Invidia a născut resentimente. Resentimentul a dus la o ciudă, la o amărăciune și la un spirit revanșard, la un spirit de răzbunare. Că Domnul Dumnezeu după ce l a văzut pe oameni a venit. Cum e el tată bun? Zice: „E bine ce faci tu, e frumos ce faci tu. Păcatul se ține după tine, pândește la ușă, dar tu să l stăpânești. A vorbit frumos ca unitate. Și ce a făcut Cain? Mr. Mr. S a s a Deci nu i a zis nimic. Deci pur și simplu s a închis în sine. De ce? Pentru că deja gândul răzbunării domina mintea lui și în timp ce Dumnezeu îi vorbea, el l a scos pe Abel în afară și l a ucis. Pentru că răzbunarea împietrește inima. Ați văzut oameni cărora le vorbești, mă, dar iartă l, mă, mă, o fi greșit și el, mă, ai dreptate, dar nu poți. Există și în termeni juridici există o reacție care este proporțională în individualizarea unei pedepse. Ac stând eu cu Ștefan și mai vorbesc așa un pic, contează foarte mult ca răspunsul tău să fie pe măsura atacului. Dacă e disproporționat, în momentul acela, legea spune că e o circumstanță agravantă, nu atenuantă. În loc să te ușurezi, tu te încarci. Și atunce răzbunarea, spiritul acesta de răzbunare e o împietrire a inimii. O împietrire a inimii. Dumnezeu să ne ajute. Dumnezeu să ne binecuvânteze.

29:30Vreau să fiu foarte scurt ca să mă iubiți. Mai știți un alt motiv de impetrire? Invidia. Fiți atenți când frații lui Iosif au

08Răzbunarea, invidia și frica de a pierde împietresc inima

29:41început să l invidieze și ăsta venea cu caș de la Dotan. venea cu caș, cu vești, cu mâncare, cu provizii. Deci ăsta furnicuță, ăsta furnicuță venea furnicuța să i hrănească pe frați și ăștia se uitau la el de departe și l vedeau ca pe un monstru. Invidia transformă percepția, împietrește inima. Ăla venea în mod efectiv cu mâncare și tu vedeai în el un făuritor de vise care îți distruge viața ta și care se dă mare și invidia este o împietrire a inimii. Aceasta este o cauză. Deci aș vrea din toată inima să fim atenți la lucrurile acestea și Domnul Dumnezeu să ne binecuvze mândria, încăpățânarea, răzbunarea, invidia și mai există încă un sentiment, o emoție puternică și anume o să vi se pară ciudat frica, dar nu orice fel de frică, frica de a pierde ceea ce ai. Frica aceea. Vă aduceți aminte că Saul a fost temător că David ar putea să ia locul. Există în vremea noastră o frică ca cineva să ți ia locul, ca cineva să ți ia meritele, ca cineva să ajungă el în locul tău. Și atunci Saul și a împietrit inima și orice i a spus Duhul Sfânt, el n a mai auzit. Pentru că frica lui de a și pierde împărăția, de a și pierde poziția l a determinat să aibă o împietrire.

31:03O împietrire. Dumnezeu să ne ajute. Dumnezeu să ne binecuvânteze. Și aș vrea în numele Domnului Iisus Hristos să înțelegem un al doilea aspect al împietrii. Deci împietrirea vine ca urmare a acestor situații de încăpățânare, de răzbunare, vine ca urmare a acestor sentimente care domină omul, invidia, mândria. Și ce reprezintă lucrul acesta? Un om mândru e un om care, așa cum spuneam, merge mereu pe poteca sufletului lui. Merge mereu și și tocește pingelele pentru că un om mândru este un om care tot timpul cultivă. Un om răzbunător, tot timpul stă cu mintea la dușmanului, tot timpul făurește în capul lui scenarii, cum să l calce pe ăla tramvaiul, cum să cadă, să din avion. Și toate aceste lucruri reprezintă obiceiuri dăunătoare. N ajungi la mânie, la invidie, la răzbunare, la încăpățânare. N ajungi fără să cultivi lucrurile acestea. Un om care are reacțiile acestea e un om care cultivă în fiecare zi în loc de bine răul. Da, ne am înțeles?

32:11Ați înțeles? Un al doilea aspect al împiedetrii inimii este următorul. Știți că în Ioan 7 Biblia spune așa: Hristos spune, cred că în 7 cu 3 de la 35 36 în jos, spune așa: "Cine însetează să vină la mine și să bea." Și din inima lui vor țâșni, vor curge râuri de apă vie, cum spune Scriptura. Vorbea astfel despre Duhul Sfânt, care nu fusese încă trimis pentru că Hristos nu fusese înălțat. Duhul Sfânt care avea să vină. Deci, Duhul Sfânt și apa vie sunt prezentate ca fiind una și aceeași. Da, dragii mei, un pământ bătătorit este pământul care peste care nu mai curge apă. Vedeți că un pământ se deșertizează, un pământ devine arid, un pământ devine ă deșert prin lipsa apei. Sunteți aici?

33:13Amin. Și vreau să fiți atenți la lucrul ăsta. Deci, pe de oarte avem niște obiceiuri rele pe care cultivându ne bătătorim sufletul și ni l înțepenim și ni l împietrim, dar pe de altă parte respingerea constantă a șoaptei Duhului Sfânt, respingerea constantă a acțiunii pe care Dumnezeu o are asupra minții tale. Vreau să vă întreb, când ai făcut un lucru, să zicem că ți a tăiat cineva calea și în momentul acela ai strigat în mașină o vorbă, nu ți o spun eu, că o știi tu și după ce ai strigat vorba aceea și lângă tine era cineva și te ai uita spre acel cineva, ce ai simțit în inima ta? Bucurie, stimă, ce ai simțit? Alo, cu cine vorbesc? Rușine. Rușine. Dar de unde ai simțit rușine?

34:03Pentru că este o voce care acționează la nivelul conștiinței. Acea este acțiunea apei care trece prin tine. Trece apa Duhului Sfânt. Mă, nu i frumos ce ai făcut, mă? Te mai vede cineva? Dar dacă ăla e un taximetrist care seara vine la biserică să l aducă pe Ștefan, ăla la care ai făcut tu semne și te vede pe tine predicând la învon. Bă, zice ăla era în mașină, mi o trăiat calea și a făcut ca toate alea. Nu, ca și idee, ca

09Respingerea constantă a Duhului Sfânt deșertizează inima

34:31să înțelegeți. Deci prin noi, prin noi, prin noi toți, că ești pocăit, că nu, că nu ești pocăit, Dumnezeu trece Duhul Sfânt acționând la nivel de conștiință. Ascultați mă. Oamenii au întotdeauna o acțiune asupra lor din partea Duhului lui Dumnezeu. Adică și cel ce fură știe că nu i bine și cel ce tâlhărește știe că nu i bine și cel ce face. Dar la un moment dat dacă respingi constant, respingi constant, respingi constant, ajunge Duhul Sfânt să nu mai treacă prin tine, pentru că el nu e chelnerul tău, să vină constant și tu să respingi și are loc deșertizarea inimii prin dispariția apei sfinte. pentru că nu mai trece prin tine niciun fior, nu mai nicio remușcare. Sunt convins că ai văzut cum și eu am văzut anumite atitudini de oameni care pur și simplu erau ca și sociopații. Nici o nicio frică, niciun sentiment de vinovăție.

35:29Cel mai greu e să stai cu cineva care n are, domnule, nicio urmă de vinovăție. Nu simte absolut nicio urmă de vinovăție. Ăla e pietrit, deșertizat, nu mai are niciun fior de cercetare. Roagă l pe Dumnezeu să ți ajute și spune: „Doamne, te rog frumos, continuă să vorbești ființei mele. Continuă să vorbești. Cineva venea odată, a venit odată la mine și mi a spus în felul următor: Mi a zis: „Frate Florin", zice: „eu sunt pierdut. Eu sunt pierdut. Eu nu mai am nicio șansă. Eu nu mai am nicio șansă. Eu nu mai pot fi mântuit. Și atunci i am zis: „Mă omule, tu poți fi mântuit. Cum? Sigur poți fi mântuit pentru că cu gura ta mărturisești lucrul ăsta. Cum, frate? Că tocmai ce zic că nu pot fi mântuit, mă. Dacă n ai avea frică de Dumnezeu, dacă n ai avea zbucimul ăsta, dacă n ai avea neliniștea asta, mi ar fi frică că nu mai lucrează Duhul Sfânt. Dar plânsul tău, frica ta, spaima ta, gândul că nu vei mai fi mânduit, e rezultatul acțiunii Duhului Sfânt. Mă, că tu nu zici asta de la firea ta pământească, că firea te leagănă și firea te minte și te înșeală și te amăgește, dar Duhul Sfânt vine și aduce zbum zbucium. Nu cum spunea apostolul Pavel și cuvintele mele, ce neliniște a creat în voi, ce zbucium, ce frământare, ce cuvinte de dezvinovățire, ce lacrimi.

36:39De aceea mulțumim lui Dumnezeu că Duhul Sfânt e apa care trece prin noi ca să nu ne desști, să nu ne împietrim. Binecuvântat să fie Domnul Dumnezeu și Domnul să ne ajute. Și închei în această seară. Hai, Vali, să le dăm oamenilor speranță. A, e o fără 10. Eu făr un sfert ăla. Sora Maria știe. Dar după ăla am început. Când aude un om cuvântul privitor la împărăție și nu l înțelege, vine cel rău și răpește ce a fost semănat în inima lui. Aceasta este sămânța căzută lângă drum. Deci este singurul pământ, ascultați mă, singurul pământ al sufletului, unde vin păsările cerului. Intervenția diavolului este directă. De ce? Pentru că necăzând în pământ, ele sunt la sunt la îndemână. Și acuma, ascultați mă, metafora e frumoasă, nouă ni se pare că o înțelegem, dar spuneți mi care sunt păsările acestea?

37:43Nu, pentru că acelea sunt în pământul al treilea, a la năbușă. Aice sămânța nici n ajunge să rodească. Diferența este că în pământul al treilea rodește, adică iese tulpina, dar o năbușă. Vom ajunge să vorbim despre înnăbușire. Înăbușirea nu e împietrire, ca la un moment dat un om poate să fie copleșit de lucrurile pe care le are. Nu, aici este vorba despre altceva și anume anume vreau să vă spun prima pasăre este rușinea de ce spun cei din jur. Vii la biserică și chiar dacă ești împietrit, Dumnezeu aruncă și bombardează cu sămânța și prima pasăre care vine în zbor este ce vor zice ăștia că m am pocăit. Ai ai trăit lucrul ăsta? Deci imediat vrea să smulgă sămânța ca să ascultați mă. Chiar dacă este pe un pământ împietrit, cuvântul lui Dumnezeu nu se întoarce fără pe rod. Există șansa chiar și stând lângă drum să rodească.

38:42Pentru că cuvântul lui Dumnezeu este fenomenal. Dar vine Satana repede cu ce? Cu rușinea, cu teama. Ce vor zice? Mama, tata, eu sunt aparțin. O să zică, mă dezmoștenesc. O să facă rușinea. Și ascultați mă, dragii mei, vreți să spun un lucru? Hai să facem un test ca să nu vorbim doar despre ei. De câte ori ți a vorbit Duhul Sfânt să vii în față? Și n ai venit de rușine. Mă văd ăștia. Ce or să zică? Ori să zică că ești un păcătos și apoi or să zică că ești un păcătos iertat. Nu i bine? Teama, rușinea. Mai există ceva? Da, mai există. Plăcerile vinovate. Costul plăcerilor vinovate. Să mă las eu

10Diavolul fură cuvântul prin rușine, plăceri vinovate și îngrijorare

39:30de lucrul ăsta. Dar eu nu pot să mă las de asta. Îmi place. Și Biblia spune că oamenii au iubit întunericul mai mult decât lumina și n au vrut să vină la lumină ca să nu li se vadă faptele. Sunt unii oameni care datorită plăcerilor vinovate și robii plăcerilor vinovate nu vor. Și atunci cuvântul lui Dumnezeu vine și este furat imediat de Satana care spune: „Păi cum, mă? Că au venit oamenii și mi au spus: „Zice: „Pastore, m aș pocăi, dar dacă mă pocăiesc înseamnă că eu nu mai pot să fur? Da și bine, mai vorbim. Eu nu mai pot să mint. Nu. A, bine, mai vorbim, zice el. Pentru că patimile acestea vin la nivelul minții și atunce vine Satana și zice: „Aoleu, păi cum trăiești tu de acum încolo? Băi, prăpăditule, tu nu știi să faci altceva. Îmi aduc aminte de frații care o o viață întreagă. Eu pot să spun oare s supărat?

40:23Mai ales în Toflea când m am dus. Toată comunitatea din Toflea fura. Nici poliția nu intra acolo, nici tancurile. Le erau o frică la ăia, niște case imense. Și când s or pocăit, știți cum au rămas ăștia cântând la fluier? Nimic n aveau. Nu studii, nu practică, nu meserie, nimic. Dumnezeu cu mila. Și când se pocăiau oamenii ăștia, se pocăiau punându și viața întreagă pe altar. Că n ai nimic. Nu. Zice: „Frate, cu ce o să trăiesc? Știe Domnul. Ați înțeles? Deci vine îngrijorarea și spune: „Păi tu până acuma erai domnul domnul Vasile, că dacă strigi Vasile la Toflea se ridică și jumpa de biserică. Erai domnul Vasile și acuma ce o să fii? Amărâtul, prăpăditul. Și vine Satana cu vicleșuguri, cu amăgire. Băi, o să fii prăpădit, n o să mai ai și nu te mai pocăiești. Pentru că există această robie. Nu există. Mai, mai există, mai există ceva, există amăgirea celui rău. Dar ascultați mă, vreau ceva să înțelegem în această seară și Domnul să ne binecuvânteze.

41:24Și cu asta vreau să închei spre bucuria voastră. Amin. Nu mai sunt restricti. Da. Bravo, sora Magda. Mulțumesc că ne oferiți argumente. Remediul este următorul. Lama ascuțită a plugului lui Dumnezeu, lama ascuțită a cuvântului lui Dumnezeu, care se bagă atâc în pământul împietrit și l fânează. De aia brazdele se dau la o parte. Intră cuvântul lui Dumnezeu. Și acuma ascultă mă ce spun. Cuvântul lui Dumnezeu. Mă rog din toată inima să fie rostit, nu ca să te scarpine în creștet și să zgâdile [muzică] amorul propriu.

42:18Evanghelia Domnului Iisus Hristos este o

11Remediul: Evanghelia ca plug cu lamă ascuțită, nu confort social

42:20Evanghelie a călei margini sunt ascuțite. Știți de ce oamenii rămân în împietrire? Că iî luăm și legănăm. Fiți atenți. Ești trist, n ai pe nimeni, vino la Hristos. O prăpădenie de Evanghelie. Asta nu i Evanghelie, e o minciună. Ăsta e un fel de confort social. Evanghelia înseamnă să i spui omului în fel următor: să îl lași pe Duhul lui Dumnezeu să zugrăvească păcatele lui. Păcatul, păcatul, păcătosul e un răzvrătit. Tu ești un răzvrătit. Când tu păcătuiești, tu ești un răzvrătit. ești un adversar al lui Dumnezeu și va trebui să înțelegem fiecare că orice păcat al nostru e război împotriva dragostei lui Dumnezeu. Război pe față, răzvrătire pe față. Lăsați Evanghelia să pătrundă cu lama ei adâncă pentru că trebuie să răstoarne, trebuie să aducă brazde, să afâneze pentru ca cuvântul să cadă acolo. Noi zgâriem suprafața și nu ne este ușor să spunem oamen„ O, zice, dar ai și tu păcățelele tale, păcățelele tale.

43:30Ești și tu așa mai așa că ești un pic mai tensionat. Nu ești tensionat. Tu ești un drag de om care Amin. Asta nu permite pământului să fie afânat, că nu permitem lamei cuvântul lui Dumnezeu să pătrundă adânc. Vreți să spunem în seara aceasta, învrednicește biserica aceasta? Amin. Doamne, cu oameni care să pună mâna pe plug și să pună brazda adâncă și plugul adânc. Știu cuvântul lui Dumnezeu. Spuneau cei ce ascultau predicile lui Aspuron cărăcneau oamenii în biserică. Se țineau de scaune pentru că vedeau iadul căscându se în fața lor. Răcneau, țipau. Pentru că atunci când intră plugul și sfâșie pământul inimii tale, nu i ușor, sângerezi. Dar ascultați mă, niciun pământ nu poate să fie lucrat până când nu intră adânc lama cuvântului lui Dumnezeu. Străpunge adânc. Și Biblia spune că atunci când predica Filip în Samaria spune că oamenii care l ascultau, samaritenii, au rămas străpunși în inimă. Pentru că Dumnezeu din cer îți spune că șansa și ascultă mă din punctul ăsta de vedere Dumnezeu să ne binecuvânteze să avem în biserică oameni care să aducă cuvintele lui Dumnezeu. Aș vrea ca să se vestească cuvintele lui Dumnezeu. E adevărat, iubiții Domnului, să ne ajute Dumnezeu ca atunci când vorbim despre păcat, atunci când vorbim despre consecințele

45:07păcatului, să n o facem ca niște demagogi, să n o facem ca niște farsori, ca niște oameni mândri de ei înșiși, ca niște oameni care au ajuns undeva la care nimeni nu poate să ajungă, ci întotdeauna cu smerenie să rostim cuvântul lui Dumnezeu. Dar ceea ce vreau să vă spun în această seară, hai Romeo, haide Flori, este că la nivelul pocăiților vreau să vă spun ceva pe care vreau din toată inima să l înțelegeți. Ascultați mă ce vă spun. Două lucruri vă spun. Unu, dacă vreți ca pământul inimii să nu se împietrească, intrați constant într o examinare de sine. Disciplina care lipsește oamenilor pe care îi cunosc în biserică este autoexaminarea, cântărirea de sine. Du te undeva și așează și spune așa:„Păi, ce o fi, mă, cu viața asta a mea? Oare fac eu bine ce fac?

46:02O, Doamne Dumnezeule, oare cum e vorbirea mea? E dreasă cu sare? Oare cum sunt gândurile mele? Roabe ascultării de Hristos? Oare cum sunt faptele mele? Fapte vrednice de pocăință? Examinează te. Ca să nu se împietrească pământul, permite i Duhului Sfânt să lucreze cu tine, prin tine, în tine. Examinarea intră și stai de vorbă cu tine. Stai de vorbă cu tine și spune: „Doamne, am venit să Am venit să mă cântăresc. Te rog, ajută mă să mă cântăresc, ajută mă să mă văd cu ochii tăi. Contează foarte mult. Și ascultă mă, al doilea lucru pe care ți l faci este următorul. Biblia [muzică] spune așa: că cel ce se împotrivește constant mustrărilor făcute de Dumnezeu va cădea deodată și fără leac. Repet, cine se va împotrivi constant? Mustrărilor.

46:56Vreau să vă întreb într un mod cinstit. Există ceva ce crezi că Domnul ar putea

12Examinarea de sine și primirea mustrărilor feresc de împietrire

47:00mustra la tine în seara asta? De la ținută, atitudine, gânduri, de la modul cum te porți. Eu sunt primul care spun că da, da, Domnul Domnul are ceva de schimbat în mine. Ba chiar Domnul Dumnezeu are ceva de mustrat în mine, pentru că mustrarea vine ca urmare a încăpățârii mele de a nu mă schimba. Și eu te întreb, dacă tu accepți mustrarea, ce dovedești că ești? Fiu și fiică. Amin. Dar dacă respingi tu s ar putea să cazi deodată și fără leac. Știți ce mi spun mie oamenii [muzică] cu care stau de vorbă și mi spun rudele? Zice: „Pastore, sună l și pe ăsta al meu. Dar zic: „Dar ce are ăsta al tău?" Zice: „De ani de zile bea, a ajuns să înjure în casă, mă ble, mă mă bate, pastore, păi bâne, dar omul tău [muzică] a fost botezat. Ce e botezat, pastore? E botezat. Mai merge și pe la biserică, dar de o perioadă nu mai vine.

47:52Și zis: „Dar cum a ajuns așa?" Și ai vorbit cu el? Da, pastore, dar n ascultă de nimeni, de încăpățânat și ești și mândru și n ascultă nimeni. Și când mă uit la ei, știi ce mi zic? Tată, ajută mă să n ajung. Amin. Ca unul a cărei inimă se împietrește, că Duhul Sfânt îți vorbește în această seară cu delicatețe, cu gingășie, cu blândețe, te îndeamnă, te sfătuiește să ți schimbi în viața ta niște lucruri și dacă te împotrivești va veni mai apăsat. Dacă te împotrivești, va veni poate [muzică] chiar cu niște lucruri în viața ta. Și dacă te împotrivești și te împotrivești și te împotrivești, Duhul Sfânt se întristează și Duhul Sfânt se depărtează și cazi deodată, spune Biblia, și fără leacă, adică fără prea mari șanse de a mai fi ridicat. Împietrirea inimii nu înseamnă absența lui Dumnezeu, că El față de oamenii împietriți plânge, ci înseamnă incapacitatea ta de a mai simți ceva din Dumnezeu, insensibilitatea inimii tale, care nu mai poate să privească spre Dumnezeu cu frică, cu evlavie, cu cutremur. De ce în această seară spune: „Doamne, câtă vreme am rușine, frică, o mă simt osândit în cugetul meu, dau slavă pentru că Duhul Sfânt lucrează și vreau din toată inima să i spunem Domnului: "Vrem să ascultăm de tine."

49:21Amin. Iată rugăciunea pe care vreau s o fac. Ți a zis ceva în ultima perioadă conștiința din partea Duhului Sfânt să schimbi? Nu așa să vadă cerul. Atunci în seara asta spunem așa: Acum aici, într un mod urgent fac o schimbare și vreau să ascult. Te rog să asculți cât de greu ar fi. Ascultă orice ți se pare că ai pierde pământește. În numele lui Iisus îți spun ascultă pentru că încă n ai văzut ce poate Dumnezeul tău. Ne ridicăm. Tată sfânt din ceruri, vrem din toată inima să avem o inimă care să fie primitoare de cuvântul tău, sensibilă la îndemnurile Tale. O inimă dat de sfânt din ceruri care să se deprindă la bine și nu la rău. O inimă, Doamne, care să exerseze în fiecare zi lucrurile bune. O inimă, Doamne, Dumnezeul meu, care să lucreze în așa fel, Doamne, încât să n ajungem în împietrire. Îți mulțumesc, Doamne, pentru Duhul Sfânt pe care ni l ai dat și care ne călăuzește și ne îndeamnă și ne spune. Îți mulțumesc, Doamne, că prin El ne cântărim. Îți mulțumesc pentru cuvântul tău care este o oglindă și în oglinda aceasta pot să mi văd, Doamne, lucrurile firești ale vieții mele. Te rog în această seară, Doamne, Dumnezeul meu, dacă [muzică] în casa noastră sunt oameni care se află în împietrire, te rog, lucrează cu mână tare, Doamne, și sparge împietrirea inimii lor, Doamne. Lucrează cu mână tare, Doamne, și apasă, Doamne, prin puterea Ta, Doamne, ca să se crape,

50:58Doamne, stratul acesta, Doamne, care s a așezat, crusta aceasta care nu permite cuvântului Tău, Doamne, să fie plantată. Ești viu, ești sfânt și ne rugăm, ne rugăm, Doamne, să te iubim fierbinte. Ne rugăm, Doamne, ca inima noastră să ți aparțină ție. Ne rugăm, Doamne, Dumnezeul nostru, să rămânem credincioși. Ah.