„Dă oamenilor acestora să mănânce”

0:01Doi împărați 4:38. Doi împărați 4:38. Elisei s a întors la Ghilgal și în țară bântuia o foamete. Pe când fii proorocilor ședeau înaintea lui, a zis slujitorului săpune oala cea mare și fierbe o ciorbă pentru fiii proorocilor. Unul dintre ei a ieșit pe câmp să culeagă verdețuri, a găsit viță sălbatică și a cules din ea curcubete sălbatice până și a umplut haina. Când s a întors, le a tăiat în bucăți oala cu ciorbă, căci nu le cunoștea. Au dat oamenilor acelora să mănânce, dar cum au mâncat din ciorba aceea au strigat: „Omule, al lui Dumnezeu, moartea este oală și n au putut să mănânce. Elisei a zis: „Luați făină". A aruncat făină în oală și au zis: „Dă oamenilor acestora să mănânce. Dă oamenilor acestora să mănânce."

0:51Acesta este titlul mesajului. Dă oamenilor acestora să mănânce. Și nu mai era nimic vătămător în oală. A venit un om din Baal Salișa, a adus pâine din cele dintâi roade, din cele dintâi roade și anume 20 de pâini de orz și sfice noi în sac. Elisei a zis:„Dă oamenilor acestora să mănânce." Slujitorul său a răspuns: „Cum pot să dau din ele la 100 de inși? Erau pâinici. Nu erau pâini. Pâinici. Dar Elisei a zis:„Dă oamenilor să mănânce, căci așa vorbește Domnul. Vor mânca și va mai rămâne. Ă va mai rămâne. Atunci le a pus pâinile înainte și au mâncat. Ă și le a mai rămas după cuvântul Domnului. Amin. A venit și proiecția. Bun. Ocupați locurile, vă rog. Preaiubiților, aș vrea în numele Domnului Iisus Hristos să alergăm în această seară. Voi să fiți foarte, foarte atenți și Domnul să ne ajute măcar un gând bun să primim în ceea ce avem. Elisei, spune Biblia, s a întors la Ghilgal și în țară bântuia o foamete. Când ești șeful unei școli cum era Elisei, școala de prooroci, e tare greu să te întorci și să auzi că ăia n au ce să mănânce. De obicei când e o situație mai grea, nu prea îți vine să te duci. Dar Elisei s a dus. De ce Elisei s a dus? Pentru că atunci când puterea lui Dumnezeu locuiește în tine, nu contează că i foamete. Când puterea

2:27lui Dumnezeu este cu un om, el nu vede sărăcia, ci El vede bogăția, bogăția

01Liniștea nu vine din cont, ci din relația cu Dumnezeu

2:32lăuntrică, bogăția puterii lui Dumnezeu. Elisei nu resimțea nici foametea, nu resimțea nici sărăcia, nu resimțea nici lipsurile așa cum le resimțeau ceilalți. Pentru că Elisei aparținea unei împărății în în care mâna Domnului lucra. Va trebui să înțelegeți că liniștea noastră nu este dată de ce ai în căruță, nici de ce ai în cont. Liniștea noastră este dată de adâncimea relației cu Dumnezeu. Când trăiești în lumea lui Dumnezeu, în lumea lui Dumnezeu nu există faliment. În lipsa în lumea lui Dumnezeu nu există sărăcie. Nu bântuie foamea în lipsa lui Dumnezeu, ci belșugul. E atâta de liniștitor să știi că Dumnezeu e cu tine și că Dumnezeu îți dă putere în lucrurile vieții. În momentul în care toți oamenii se dau de ceasul morții, tu stai liniștit nu pentru că te uiți și numeri banii, nu pentru că e avea sau pentru că ai soluții pământești, ci pentru că ochii tăi sunt ațintiți spre Dumnezeu și trăiește lumea minunilor lui Dumnezeu.

3:28Aleluia! Deci, Elisei s a întors la Ghilgal și Ghilgalul este din nou în loc atacat. Țineți minte că gabaoniții tot la Ghilgal veniseră și i au înșelat pe pe evrei făcându făcând legământ cu ei. De ce i au înșelat? Pentru că la Ghilgal făcuse legământ cu Domnul puțin mai înainte. Și așa vrea Satana ca în locul unde faci legământ cu Domnul să vină niște străini și să faci un legământ mincinos și Satana să se tragă într un legământ mincinos ca tu să ai așa un sentiment, mă de nimic nu s bun. Numai ce am promis Domnului că o să mă ridic și nu m am ridicat. Acuma, tot la Ghilgal se întâmplă lucrul acesta. La Ghilgal este această situație a foametei, este această situație în care cel rău ce ar vrea? Uite, sunt oameni care spun așa: „Ai de mine, zice, cum era biserica noastră odinioară. Ce predici, bă, oameni buni, ce predici erau, ce cântări, ce hrană era la casa lui Dumnezeu. Și trăiești cu amintirea unui ghilgal care odinioară era în abundent. Ce făcuseră ei după ce s au tăiat împrejur? Știe cineva? Au prăsnuit Paștele, dar iau și au mâncat și au băut

02Elisei vine fără frică: contează cum ești cu Dumnezeu

4:32și le a fost bine. Ghilgalul nu mai numai locul legământului, dar e și locul sărbătorii, abundenței lui Dumnezeu și a belșugului de pâine. Tot poporul s a bucurat, tot poporul a petrecut. Acuma Ghilgalul e sărac lipit. Te uiți în stânga, te uiți în dreapta, unde s predicile de odinioară. Aș putea să te întreb și eu unde sunt urechile de odinioară, unde sunt unde sunt cântările de odinioară. Aș putea să te întreb unde sunt inimile de odinioară. că orice întrebare are o contrabare. Dar un lucru este cert. De la Ghilgal Elisei vine fără nicio frică. Și iată cuvântul pe care vreau să ți l spun. Nu contează în ce e răpășești. Nu contează cum va fi ziua de mâine. Contează cum ești cu Dumnezeu și câtă putere ai strâns în inima ta. Și dacă ai strâns putere în inima ta, să știi că vei trăi într o lume în care nu realitatea din afară modifică viața ta, ci lăuntrul tău modifică realitatea de afară. Mărit să fie Dumnezeu. Poți să ieși și să spui: „Aoleu, slată, iarnă, frig, stau acasă, nu mă mai duc. Sau poți să spui ninge, mă duc la biserică.

5:38Și eu când m am uitat azi la Fulci, am avut un gând, poate unii l ați citit, poate unii nu. Acuma îmi fac și eu puțin reclamă la pagină. Am zis: „Uite, din cer cad fulgi albi curați și într o zi va ninge de jos în sus și vor pleca oamenii îmbrăcați în alb spre cerul lui Dumnezeu. Poți vedea lucrurile din jurul tău funcție de realitatea ta. Elisei s a dus și a zis: „Voi ziceți criză, voi ziceți foamete, voi ziceți lipsă. Eu zic Dumnezeu. Eu zic Dumnezeu. Eu zic Dumnezeu și putere, mărire să fie adusă lui. Și acuma spune Biblia că în momentul când a ajuns acolo, veniseră toți ucenicii și fiți atenți, expresia corectă ă a raportului corect între ucenicii care erau fiii proorocilor și care erau în școala de proorocire.

6:28Și Elisei a trebuit să spună și toți stăteau la picioarele lui pentru că la picioarele lui Elisei trebuiau să stea pentru că ei trebuiau să se învețe, dar ei stăteau înaintea lui. Pot să nu mai A

03Ucenicii stăteau înaintea lui, flămânzi: e nevoie să vezi nevoia

6:40fugit toată numai gata. Dați de știre Cristinei, că am nevoie de ea. Pune versetul în care spune da, stăteau, deci fiii proorocilor nu stăteau la picioarele lui Elisei, cum ar sta un ucenic care ascultă învățătura învățătorului, ci stăteau înaintea lui. Știți cum e când stai înaintea cuiva, parcă aștepți să se întâmple ceva. Ai văzut vreodată când te duci într o familie și tot stau și se uită la tine? Deci când iese gazda și mai sunt și vreo cinci copii care toți stau și se uită la tine? Ce sentiment ai? Nu i fi uitat la mașină, o sacoșă, n ar fi trebuit să vin și eu cu ceva? Când toți copiii stau și se uită la tine, te măsoară de sus până jos, se mai uită la mâinile tale. Ucenicii lui lui Elisei stădeau înaintea lui, nu la picioare. De ce? De flămânzi. De flămânzi. Erau lihniți și Elisei n a zis: "Vă rog să deschideți capitolul din Ieremia, unde vă instruiesc eu ce înseamnă profetul lacrimilor." Oameni buni, nu fă cu omul vorbire când îi gheorie mațele și când îi foame. Nu le spuneți oamenilor despre Dumnezeu înainte să vă ocupați de nevoie. Și vreau să subliniați undeva acolo. E nevoie să vezi nevoia.

7:51E nevoie să vezi nevoia. Elisei s a uitat și vă dați seama, el era omul folosit de Dumnezeu, omul care știa cum se folosește darul profeției. Gândiți vă că Elisei era într o lume diferită. Elisei este omul care atunci când tremura slujitorul, el vede îngerii și carele și vede o știrea lui Dumnezeu care era de jur împrejur. Și atât de mult mi aș dori și mă rog lui Dumnezeu să te să te strămute Dumnezeu în împărăția dragostei fiului său. Să fim cu adevărat strămutați în această împărăție și chiar dacă traversăm zone grele pe pământul acesta, tu să vii cu lumina lăuntrică peste întunericul de afară și nu invers. Și nu invers. Bun. Și pentru că le era foame, s a uitat și a zis: „Mă, vouă e foame?" Și a zis: „Pune oala cea mare și fierbe o ciorbă. Te ai fi așteptat ca un prooroc care a venit la cursuri să zică:„Pună oala? Tu te ai fi așteptat vreodată ca atunci când poate stăteai lihnit, istovit, consumat și te ai dus la Dumnezeu, te ai fi așteptat să vezi cât de bun e Domnul și ce mângâieri ți a dat?

8:59Nu ne am așteptat. Dumnezeul nostru e Dumnezeul surprizelor. Dar cert este că Biblia spune că ei stând înaintea lui Elisei și nu la picioarele lui Elisei, Elisei s au uitat la el și la ei și au zis: „Mă, voi n aveți, zice, putere să vă mai notați nimic acuma. Nu vorbim acuma, zice, despre eclesiologie, nici despre misiologie. Nu vorbim acuma, zice despre

04Dumnezeul nostru nu cunoaște sărăcia: are numai oale mari

9:20toate lucrurile care nu acuma zice pune i de o ciorbă că ăștia sunt lihniți, le e foame. Eu îmi aduc aminte când eram student, senzația pe care o aveam tot timpul era de flămând. Tot timpul cât am fost studență am fost flămând. Poate că nu mai sunt vremurile de acum ca atunci, dar eu tot timpul eram flămând și și dup și când mâncam eram flămând. Și când mâncam eram flămând. Bun. Și un lucru pe care vreau să vi l spun este următorul. Astăzi mie mi a vorbit Domnul Dumnezeu și vreau să vă spun și voi. Eu cred că mi a vorbit. Câtă vreme ucenicii au stat înaintea lui Elisei, au primit din partea lui Elisei această ofertă. Pune oala mijlocie, pune oala mică. Băi, băgați bine de seamă că suntem în sărăcie, mă. Porții mai mici. Hai o cănuță de ciorbă, o lingură de ciorbă, puțină acolo. Dar băgați vă mințile în cap, că acuma nu i vremea risipii. Nu i Dumnezeul nostru, prieteni. Dumnezeul nostru nu cunoaște termenul sărăcie. În împărăția lui Dumnezeu nu sunt decât oale mari.

10:20Și în mâna lui Dumnezeu nu sunt decât oale mari. dar cu o singură condiție, să stai înaintea lui. Că dacă stai înaintea lui, când s a când s a uitat Elisei și a văzut că ucenicii stau înaintea lui și le a văzut dragostea și cum l au înconjurat, probabil, a zis: „Puneți oala, știți ce face Dumnezeu când te apropii de el?" Dumnezeu se uită și spune: „Ce să i dau? Ce o avea nevoie? Nici n ai nevoie să i spui tu. Dacă am sta înaintea lui Dumnezeu, înaintea lui Dumnezeu, înaintea lui Dumnezeu, așa cum au făcut o ucenicii, fără să vorbească multe vorbe, fără să spună altceva, au stat, au venit, se uitau spre Elisei ca spre acela de la care așteptau, un răspuns, o mângâiere, o încurajare, o lumină, o revelație, ceva din Dumnezeu, că atunci când e foamete toate se schimbă, viața se schimbă, încrederea în tine se schimbă. Când treci prin încercări, nu mai ai puterea pe care o ai când îți merg lucrurile bine. Că de aia am citit Psalmul 30 cu versetul 6.

11:14Când mergea bine, ziceam, nu mă voi clădina niciodată, dar un pic și a retras Dumnezeu mâna și mi am dat seama ce de fapt de unde vine binele. Sunteți bine? Da. Și z oală mare. Dar acuma e o problemă. Vedeți? Oala e a lui Dumnezeu, dar ciorba o facem noi. Și atâtea ciorbe câte am văzut astăzi, multe ciorbe. M oala e a Domnului. Și Dumnezeu spune: „Eu tot timpul am o oală mare. Și lucrul acesta zice: „Fierbe o ciorbă." Și cui spune? De fapt, ca să înțelegeți, pune oala cea mare și fierbe o ciorbă. Cui îi spune? Slujitorului. Care era slujitorul? Păi, îl vedeți mai sus că dacă o săți toți capitolul 4, o să vedeți că s patru minuni. Prima minune este cu văduva. cea care îi murise soțul și avea datorii și trebuia să vândă copiii. A doilea este tsunamita cu gehazii și cu toată povestea care știți cu copilul care moare. Asta e a treia minune și urmează a patra. Două, ultimele două vi le am citit. Gehehazi era slujitorul lui Elisei și zice lui Gehazi: „Pune oala, fierbe", zice. Dar Gehazi, Ghehazi, el are totdeauna un mod particular de a înțelege lucrurile. Ferească Dumnezeu de ăia care fac ciorbă după capul lor.

12:26Au pus oala la la fiert, dar cred că cred că nu prea aveau ce să pună în ea, că și Ghazi nici nu prea era interesat să pună ceva în ea, că minte nu pleca unul dintre ucenici pe câmp să să să taie castravetele la sălbatic, ca să știți despre ce vorbim. Pentru că dacă dacă Ghehazi venea și spunea: „Părinte, oala i gata, zice, apă avem. Slăvit să fie

05Oala e a Domnului, dar ciorba nu după capul nostru

12:50Domnul! Nimic de pus în ea. Ce făcea Elisei? Păi, ce a făcut în următoarea întâmplare? din 20 de pâine a făcut cât a fost necesare. Dar el nu, Ghehazi, nu Ghehazi a zis ce să pun în oală. El nici nu știe ce vorbește. E bătrân. Nu știu. Nu mă interesează ce a fi fost în mintea lui. Numai vreau să vă spun un singur lucru, dragii mei. Dacă facem ciorbă după capul nostru, să vedeți ce ciorbă iese. Și noi nu trebuie să facem ciorbă după capul nostru. Și de ce vreau să spun lucrul ăsta? Vreau să vorbesc acuma slujitorilor, să vorbesc mie, să vorbesc tuturor. Măi, dacă n ai, zi că n ai. N am. Doamne, toată săptămâna asta m am chinuit. Întrebați pe pe frații care au fost cu mine. Ieri aveam un mesaj poimâine asta m a chinuit săptămâna asta până am ajuns și azi dimineață când m am trezit i am zis: „Dacă nu mi dai acuma ce trebuie să mi dai? Eu dau telefon și spunnai altce gata. Și Dumnezeu mi a dat ei că am zis eu bun Domnul, dar el întinde limitele să vadă rămâi acolo ancorat sau abandonezi la prima. Eu vă spun ce a făc și a băgat mele în buzunar și a zis ce să pun că n am n am Dar nu s a interesat să aibă. Și aș vrea în numele Domnului Iisus Hristos când n ai, domnule n ai vlag în rugăciune, spune i Domnului dă mi o. N ai vlag în gâtare, spune o dă mi o. Măi, nu mai ai în casă ce trebuie. Spune i Domnului, dă mi.

14:11Domnul are oală mare. Dar Dumnezeu după aceea te întreabă: „Aii ce pune în ea? Apă, chioară. Păi, să te duci să pui curcubete de nebun, să strângi toate gunoaiele care stă în jur. Păi, Dumnezeu vrea să faci ciorbă din viața ta. Dumnezeu vrea să vii la el să i spui: „Doamne, oală am că mi ai dat, apă este, foc oi face, dar n am ce pune acolo. Nu mi e jenă să vă spun că cer Domnului să mi dea, că Domnul dă cu mână largă. În sfârșit, proorocul acesta s a dus și a luat, mă rog, a început să ia niște Dar mai întâi să mai spun două lucruri că îmi plac foarte mult. Lasă acolo. Foarte bine. Pune oala cea mare și fierbe o ciorbă pentru vecinul, pentru Gheorghe care stă la Netflix, pentru Vasile care stă pe telefon.

15:06Bine că le au făcut ăștia de la telefoane rezistente, că la cât stăm pe telefon, dar zice pentru că voi stați, zice, înaintea mea, am să fac o ciorbă pentru fiii proorocilor. Deci, vă rog să fiți atenți. Acuma vorbește Duhul Sfânt. Da. Pune o la cemară și și fierbe o ciorbă pentru fii Elisei spune: „Fii proorocilor". Nu zice ucenicule, nu zice fiule, nu zice studentule, elevului, zice: "Pune o pentru fii proorocilor." Dumnezeu atunci când ai o nevoie și

06„Fiii proorocilor”: adu-ți aminte de moștenirea și chemarea ta

15:40Dumnezeu vine să ți o împlinească, înainte să vezi ciorba în farfurie, Dumnezeu îți umple sufletul spunând așa: Tatăl tău a fost prooroc. Tatăl tău ți a lăsat o moștenire. Fiii proorocilor, nu e proorocilor, adică tata. Adică tu ai o moștenire. Tu ai o moștenire la tata. Ce înseamnă lucrul ăsta? Păi, tatăl tău care mi a slujit mie ți a povestit din fragedă pruncie cum a trăit din minune în minune și cum a trăit din putere în putere. Le zice Elisei:„Voi face o ciorbă? Du și pune o ciorbă în oala mare pentru fiii proorocilor." Când zice fiii proorocilor vrea să ți aducă aminte de moștenirea ta. Și te rog în numele Domnului Iisus Hristos, prin orice i trece acuma, adu ți aminte că Dumnezeu nu te a lăsat, că Dumnezeu te a scos, că ai văzut mâna Domnului în casa ta, că ai văzut mâna Domnului în casa părinților tăi, că ai văzut mâna Domnului acolo unde Dumnezeu te a crescut și Dumnezeu nu te a lăsat cu niciun fel. Și nu numai zice că tata a fost prooroc, dar ești fiul proorocului. Adică și tu ești chemat.

16:51Dumnezeu vorbește despre moștenirea pe care o avem și despre chemarea pe care ne a făcut o. Dragii mei, vreau să vă spun un lucru. să stai înaintea cui trebuie, a lui Dumnezeu în cazul acesta și să ți aduci aminte de toate isprăvile și minunile pe care Dumnezeu le a făcut cu tine și apoi să ți aduci aminte de chemarea pe care Dumnezeu ți a făcut o în lângă focul de la oală între între între apa care intra în oală. Îs lucruri mai importante acolo. Acolo spune: „Înaintea lui Elisei stăteau și el zice: Fiii proorocilor, adu ți aminte cum te a purtat Dumnezeu pe aripi de vulturi până acum. Adu ți aminte că Dumnezeu nu te a lăsat și adu ți aminte cine ești. Ești chemat de Dumnezeu, ales de Dumnezeu, copil de Dumnezeu. Cineva să spună amin împreună cu mine. Da. Aleluia. Slăvit să fie Dumnezeu. Acuma ăă s a dus să Acuma, dragii mei, tinerețea e tinerețe. Nu prea deosebește vița sălbatică de vița care este autentică.

17:56Acuma te poți duce să lași pe mâna unui tânăr ceea ce Uite, eu am să vă dau un exemplu să vă spun că o să spun: „Dar de ce spui lucrul ăsta, frate? Că și tinerii sunt importanți. Dar cum să nu fie importanți? Aleluia! Sunt foarte importanți. Dar haideți să vă spun un lucru. Eu când m am pocăit la început aveam niște păreri, dar niște păreri aveam. cum e cu una, cum e cu alta, cum e cu frații, cum e cu casa, cum e cu copiii, că dacă stai de ei să vezi ce îngeraș ai și ce mi am încasat o. Și după ce mi am încasat o, mi am schimbat teologia și am zis: „Domnul să mă ajute și să aibă milă de mine, că poți să pui cea mai bună sămânță și să ai un secerișist ciudat. Poți să fii un părinte extraordinar și

07Nu tot ce întâlnești pui în oală: discernământ și veghere

18:41copilul tău să nu ți calce pe urme. Sunt absolut convins căci Dumnezeu a binecuvântat, rămâne binecuvântat și se vor trezi. Dar e un drum al lacrimilor pe care pe care î străbați. Este un drum al dezamăgirii pe care î străbați. Între omul care eram când am pășit pentru prima dată în casa Domnului și cei aproape 30 de ani de pocăință. Între timpul ăsta s a strâns ceva numit experiență în care mi am calmat sufletul, m am liniștit în multe, am văzut multe situații. Pe de altă parte am înțeles cum e viața, cum sunt oamenii, cum e Domnul și sunt mult mai liniștit și cumva nu sunt ușor de dezamăgit pentru că nu sunt ușor de amăgit. De regulă ești dezamăgit fiindcă ești mai întâi amăgit, că altfel nu poți să fii dezamăgit. Doamne ajută ne și binecuvântează ne. Eu sunt Eu sunt în formă. Voi nu prea.

19:32Să știți că nu plouă în adunare, dar pare că vă plouă. Haideți să ne trezim. Da, fiți un pic mai aproape de mine ai. Un pic. Da, Doamne ajută că mai e puțin. Foarte puțin. Și un lucru care e important este că vedeți, ia să zic eu tinerilor ce am scris. Nu tot ce zboară se mănâncă. Nu tot ce întâlnești pune nu oală. Nu lua tot ce auzi. Trebuie să ai discernământ. Nu tot ce se strânge repede este eficient. Nu tot ce i mare are greutate. Și va trebui să discerni pentru că acestea sunt lucruri pe care viața ni le a spus. Ce repede te am te ai înțit. A venit cu haina plină. S au uitat toți și or zis: „Mu zice ce repede! Și și a umplut haina. Când a venit arăta ca și când o tăiat și a pus în oală, face un comentariu Duhul Sfânt zice: Nu știa ce taie, nu știa ce a pus în oală, nu știa. Și de ce nu nu știa? Că era tânăr.

20:38Dar mai Nu, dar nici cel care trebuia să vegheze. Ce făcea Gehazi? Nu știu. Că Ghazi mereu face câte ceva. Ghehazi fie fuge cu toiagul să l pună peste copilul care nici credea că a murit. Ghazii e totdeauna să se ducă după Naman să i zică dă mi și mie niște talanți că zice n o înțeles bine bătrânul de fapt trebuia să mi dai niște haine că or venit de la munte tot timpul ehazi are ceva de făcut și ascultați mă în biserica în care slujitorul are câte ceva de făcut tânărul umple oala cu curcubete și ar fi bine să ne ajute Dumnezeu să veghem și rugați vă și pentru noi să ne păstreze Dumnezeu mintea limpede. Amin. Că e foarte important lucrul ăsta. Mai bine să greșesc fiind un pic mai aspru decât să greșesc lăsându te să mi pui curcubete în ciorbă. No, deci fără curcubete în ciorbă. Da. Lozinca bisericii de aici încolo. Fără curcubete în ciorbă. Amin. Ajută ne. Și acuma vreau să spun un lucru care e foarte important, dragii mei, și Domnul să ne binecuvânteze, să ne ajute.

21:38Pot să vorbesc un pic cu voi, mă, oameni buni, câți dintre dumneavoastră ați crescut în Vechea Românie? Dar nu știți ce vă întreb. Vechea Românie e aia în care exista prânz, nu un sandviș pe fugă, mă. Exista prânz, ciorbă, felul doi. Măcar duminică era duminică cu mama, cu tata, cu toți în jurul mesei. Nu spânzurați cu ochii în televizor. Care? Cum? Hai, vino la masă, îl rogi. Hai că a făcut mama. Ar trebui să i lăsați flămânzi o lună măcar. Cât ați trăit în Vechea Românie? Încă mai este Vechea România, Noua Românie pe care eu iubesc. Vechea Românie, aia cu masă pusă. Știți aia cu masă pusă. dumneavoastră, de exemplu, sunteți un pic pretențioși când e vorba de ciorbă sau supă. Mi a dus odată o soră o cafea și cât m a rugat s o beau, n am băut o.

22:40Dar și cafeaua și ciorba, nici ciorba n am mâncat o. De ce? Pentru că dânsa avea un mod unic de a apuca farfuria cu degetul în ea. Și mie nu mi a plăcut. Am zis: „Mă, cine ști ce gust are degetul ei. Deci, lasă l acolo. Nu m am Nu mai gata. Deci no, eu în sfârșit dumneavoastră nu sunteți un pic

08Nu mânca ciorba altuia: poți mânca ciorbă otrăvită

23:00pretențioși? Pot să am o discuție cu dumneavoastră un pic așa un minut, da? În afara camerelor, dar cu camerele pe noi. Tu de ce te duci să tot mănânci ciorba altuia? Tu n ai casa Domnului? Parcă zici că suntem niște cerșetori la cantina socială și tot căutați să mâncați ciorba altuia. N are Dumnezeu bucătărie unde te a lăsat? Oameni buni, nu spun să nu vizităm, frații, nu spun să n avem părtășie, dar sunt câte unii se duc o se duc o gamelă aici, se duc o gamelă acolo, cu o gamelă acolo. Dar ce ești tu, mă, cerșetor? Ce ești tu la cantină? Oameni buni? Hai să ne rugăm ca Dumnezeu să aibă o bucătărie și un meniu excepțional. Și eu mă ridic și spun în numele Domnului Iisus, eu chiar cred că Dumnezeu are aice bucătari.

23:51Ce zice? Are bucătar aici Domnul și are un meniu sănătos. Dragul meu, în momentul când or băgat lingura în farfurie și o tras prima sorbitură, ăștia or zis datorită gustului:„Aoleu, zice, moartea anuală. Nu în farfurie, în oală. Adică dacă schimbi farfuria, tot moartea anuală îi, ca să înțelegi. Dar de unde au știut ei că e moartea anuală? pentru că erau fiii proorocilor. Adică să înțelegeți că ăștia măcar aveau deosebirea. Știți care e marea poveste? Că dumneavoastră uneori mergeți în altă adunare și în altă adunare și mâncați ciorbă otrăvită și după aceea veniți aice și nici nu știți că v ați otrăvit. Pentru că una e să ai sensibilitatea cuvântului Dumnezeu care îți dă puterea să discerni. Păi, nu vă supărați, au fost situații în care m am înroșit la față, m am făcut ca trenul când am auzit lucruri care sunt Deci, pe mine nu mă deranjează doar că nu este potrivit cu adevărul, mă deranjează că te otrăvește.

24:54Păi, există o mulțime de lucruri astăzi. A fost cântecul acesta, strofa aceasta a fost extraordinară. Iertare fără Iertare fără iubire, spunea poetul cântării. Iertare fără iubire, vindecare fără leac de la Dumnezeu și o mulțime Evanghelie fără pocăință, rugăciune fără lacrimi și atâtea de multe lucruri care se propovădesc astăzi. Sări, săriți că Domnul și așa o veselie din asta creată mai mult o veselie creată lumește. Eu nu vreau veselia creată lumește. Eu vreau bucuria dată de Duhul Sfânt. Nu și tu. Și noi toți vrem lucrul ăsta. Amin. Ajută ne, Doamne. Și vă rog în numele Domnului Iisus Hristos, gândiți vă bine la ce vă spun. Ăla care merge cu gamela din adunare în adunare e abonat la cantină socială și un cerșetor. Mă, tu

09Alege-ți o familie și stai acolo, nu umbla cu gamela

25:41ești copil de Dumnezeu. Alege ți în numele Domnului o familie și stai acolo și mănâncă. Pentru că, de exemplu, dacă pe mine mă prindea mama, mă prindea mama că mă duc să mănânc de aiurea în vecini, eu mi o încasam. Zice mama, ce să zică că sunt cerșetoare? Ce? Eu nu gătesc, eu nu sunt gospodină. Mâncați la altcineva acasă? Nu mai mâncam la altcineva acasă. Dacă zicea: "Mănânci o farfurie". Acasă mănânc. La mama, la tata nu mai mâncam. Deci acuma, dragii mei, nu mă înțelegeți greșit, dar nici nu vă faceți să vă faceți că nu mă înțelegeți. Avem astăzi un fel de circuit din ăsta cu gamela. Când e vorba de Când e vorba de cântare, mă duc la X.

26:34Când e vorba de rugăciuni pentru vindecare, mă duc la Y. Când e vorba de evanghelizare, mă duc la Z. Îți spun eu ce ești. Tu ești un om care mergi cu gamela. Tu trebuie să rămâi într o adunare și acolo să te rogi să facă Dumnezeu bucătari buni și meniul servit să fie după Biblie. Amin. Și cineva să zică amin. Amin. Ă Avem pianist, nu mă ajuți un pic? Da. Așa șoptit. Da. Extraordinar. Cum te cheamă? Emanuel. Așa. Domnul e cu noi. Da. Omule al lui Dumnezeu, moartea este noală. Tânărul ăla nici nu era vinovat. Ăla era cu curcubei. Atât a știut el, atât a dus. No, ce vița sălbatică, vița

10Ce crește repede în foamete poate fi o mare minciună

27:22autentică, nu prea fac deosebire. Dacă e verde, zice e bine, nu trebuie și frunza lată. Trebuie să vezi c să știți un lucru, ce crește repede și puternic în timp de foamete s ar putea să fie o mare minciună. Să ascultați ce vă spun. Întotdeauna ce e rău prinde rădăcini puternice și întotdeauna când e vorba de o buruiană nu mai scap de ea. Ați pus iederă sălbatică acasă. În doi ani de zile s o urcat pe casă și a inundat cu totul. De ce? Că i sălbatică. Ce este de la Dumnezeu se cultivă mai greu. Se cultivă cu atenție. Crește mai încet. Are ritmul ei. Ce i sălbatic crește peste zi. Ia să spuneți o prostie pe internet să vedeți că până mâine are 1 milion de vizualizări. M am gândit doar dacă aș ieși pe internet să spun voit o prostie să vedeți ce like uri am. Nu like uri, câte vizualizări, că like uri n am. S ar putea să am și like uri că lumea oricum este rasna.

28:17Fiți atenți și când îi zice: "Omule al lui Dumnezeu, moartea este în oală". Deci Elisei nu se ridică să arunce ciorba. Asta este interesant. Nu se ridică să să arunce ciorba, ci Elisei ia niște făină. Bun, o să zică cineva ce fel de făină a luat. Imediat vă spun ce fel de făină a luat. Cu asta am încheiat de 100% că vreau să înțelegeți ce fel de făină a luat. Bun este interpretarea mea. S ar putea să nu fie chiar așa, dar e interpretarea mea. Dacă o primiți bine, dacă nu, să fiți sănătoși, nu mă supăr cu absolut nimic. Adică eu m am tot întrebat de ce făină

11Elisei nu aruncă ciorba, ci pune făină în ea

28:51și nu zahăr? De ce făină și nu sare? Că în altă parte când a vindecat apele de la Irihon a pus sare. Adică de ce făină? De ce făină? Și m am gândit, mă, ce efect curativ are făina. Zero. Pui făină în ciorbă, cred că iese un fel de mămălig o ciorbă. Deci n are nicio logică culinară. N are nicio logică din toate punctele de vedere și atunci trebuie să fie ceva. Și eu întotdeauna când caut un răspuns, știți ce fac? Mă duc mai jos, mă duc mai sus, mă duc mai jos, mă duc mai sus, mă duc mai jos, mă duc mai sus și citesc și iar citești și mă duc mai sus și mă duc mai sus și i spun îi spun: „Doamne, Doamne, Doamne, nu s curios, vreau să te cunosc, nu s doar curios, vreau să mă adâncesc în tine. Și acuma vreau să citiți ceva împreună cu mine, foarte foarte finuț pus în text. Foarte finuț pus în text. Doamne, ajută ne. Deci el a zis Elisei, luați făină și arunca făină în oală și apoi a zis: „Dă oamenilor să mănânce".

29:42Dar acum ascultați. Doi împărați 4:42. A venit un om din Baal și Alișa. A adus pâine din cele dintâi roade omului lui Dumnezeu și anume 20 de pâini și spice noi în sac. Ăsta este cheia înțelegerii făinii din text, după părerea mea. Spicele noi în sac au fost luate, au fost luate boabele, au fost râșniță, zdrobite, s au făcut făină din aceste spice de grău care le a adus. Cine le a adus? Un străin care făcea parte din împărăția Isabelei, care venea din localitatea care purta numele idolului Baal. Un om care în împărăția Isabelei și lu Ahab s a întors cu toată inima la Dumnezeu. Un străin care venea dintr o localitate străină, nici nu i dă numele, nici nu spune dacă era israelit sau nu, dar venea din Baal.

30:39Baal și Alișa, adică dintr o cetate care purta numele idolului Baal, unde toți erau închinători la Baal. Dar ăsta s a smuls și a zis: „Nu, eu vreau să mă întorc la adevăratul Dumnezeu." Și când s a întors la adevăratul Dumnezeu, a luat cele dintâi roade pe care le a avut pământul, a luat 20 de pâini și spice de grâu, le a pus în spate și a zis: „Templul nu i Nu i templu, nu era templu. Templul nu mai era în vremea Isabelei. Eu n am biserică. Eu unde mă duc să mă închin? Mă duc să mă închin unde există rod. Și

12Pocăința și zdrobirea te fac făină care vindecă

31:20în tot Israelul există un om care rodește și numele lui este Elisei. Pentru că Dumnezeu face minuni prin el. Și mă duc să i duc omului lui Dumnezeu fiindcă m am pocăit, mă jertfesc. Și pentru că m am pocăit, mă jertfesc. Și poftim Elisei, am venit cu 20 de pâini, am venit cu spicele de grâu care le au luat, le au zdrobit și le au făcut făină. Și acum ascultați, sunt două lucruri care vor vindeca în viața noastră și vor declanșa minunea. Unu, pocăința. Doi, zdrobirea. Când tu accepți zdrobirea, jertfirea și te transformi din grâu în făină, tu ești acela care vindeci tot ce este în jurul tău otrăvit. Și Dumnezeu în seara aceasta ne spune în felul următor: Întotdeauna să fii făina din mâna Domnului, care are următoarele caracteristici: zdrobirea și frângerea. Uite să spun un lucru. De aceea câteodată predica n are impact, cuvântul tău n are impact pentru că ai doar teorie, dar în spate nu i zdrobirea, nu i frângerea, nu sunt lacrimile vărsate, nu sunt cuvintele pe care le ai le ai născut în valurile durerii. Și Elisei ia făina și o pune acolo pentru ca noi toți să ne uităm de unde vine făina aceea. Făina aceea vine ca urmare a acestei zdrobiri. Și ascultați mă, când au venit grecii la templu să l vadă pe Iisus, Hristos atunci a strigat slavă lui Dumnezeu că a venit ceasul și apoi a început să

32:56spună:Orice bob de grâueluia care nu cade în pământ și care nu moare mai întâi nu va da rod, la cine se referea? La el. Cine i Cine este acela care fiind bob de grâu a fost zdrobit să devină făina vindecării noastre? Iisus Hristos. Lăudat să fie numele lui și tu vei deveni vindecare pentru cei ce mănâncă otrăvit când zdrobirea din viața ta, pocăința și dorința de închinare, dorința de sacrificiu, dorința să fii cu oamenii lui Dumnezeu va fi mai mare decât confortul, conformismul de a rămâne în Baal și Alișa. Ăsta este Dumnezeul nostru și el spune: "Te vei te voi transforma în făina care vindecă când vei lăsa strobirea lui Dumnezeu să lucrezi." Eu nu știu dacă vrei să fii făina asta, dar eu aș vrea să fiu făina aceasta pentru că curcubete se găsește pe toate drumurile pentru că s pline oalele cu curcubeți și Elisei spune: „Eu nu vreau să arunc cei în oală, vreau să tămăduiesc. Pentru că Dumnezeu nu renunță la om. Dumnezeu îl transformă, îl cheamă să fie al lui și l strânge la pieptul lui. Slăvit să fie Dumnezeu, Tată!

34:19În numele lui Iisus suntem înaintea Ta și în numele lui Iisus și nouă ne e foame. Și noi avem nevoie, Doamne Dumnezeul meu, de atâtea și atâtea lucruri, dar mai presus de toate, stăm înaintea Ta în această seară, sorbind prezența Ta și uitându ne la mâna Ta și căutând, Doamne Dumnezeul meu, pe buzele Tale un strop de har. Te rog, te rog, Tată, satură sufletul nostru care e flămând mai presus de toate de prezența ta. Suntem așa de doritori de Tine, Doamne, și viața ne a strâns și viața ne a pus de multe ori la colț și viața ne a adus necazuri. Dar, Doamne Dumnezeul meu, chiar cred în numele lui Iisus că ești aici în mijlocul nostru și privim spre Tine, iar tu, Doamne, cu mâini largi binecuvântezi.

35:19Tu pui, Doamne, vasele cele mari la lucru. Tu hrănești, Doamne, sufletul nostru, viața noastră. Tu ne dai ce nu ne dă omul. Glorie ție, Doamne. Glorie ție, Tată. Îți mulțumesc din toată inima, Doamne. Ce liniștitoare e prezența ta. Atunci când ne adâncim în puterea Ta, Doamne Dumnezeul meu, frica sărăciei și a bolii dispar. Trăim, Doamne, într o împărăție a minunilor, nu a sărăciei, nu a limitelor, nu a unor restricții omenești. [Muzică] Pe tine te rog în această seară, spune le lor: cine mă caută, cine se lipește de mine, cine se adâncește relația cu mine, ochii lui vor vedea slava mea, ochii lui vor vedea lumina mea. Îți mulțumesc, Tată.

36:16Nu fugim de necazuri. Nu ocolim, Doamne, zonele dureroase și ne adâncim în puterea cu Tine și mergem înaintea lor cu curaj. [Muzică] Îți mulțumesc. Îți mulțumesc. Aleluia. Îți mulțumesc. Prin Duhul Tău cel sfânt ne spui în această seară: Adu ți aminte. Adu ți aminte ce am făcut vieții tale, că m ai găsit în noroi, m ai găsit în groapa peirii și ai întins mâna după fiecare dintre noi și ne ai scos, ne ai spălat și ne ai pus picioarele pe stâncă. N am murit de foame, n am murit de sete, n am fost de batjocuri al lumii, n am ajuns să fim, Doamne coadă, ci suntem cap.

37:06N am să uit la ce m ai chemat. M ai chemat să fiu copilul tău, să slujesc și îți mulțumesc pentru aceasta, părintele meu și Dumnezeul meu. Glorie ție. Mă rog pentru un lucru în această seară. Doamne, ajută mă să deosebesc mâncarea bună de mâncarea rea. Ajută mă ca la prima lingură să mi dau seama. Să nu fie nevoie, Doamne, să mănânc până mă întoxic. Și te mai rog un lucru, Doamne, înrădăcinează ne în Hristos Iisus Domnul. Ajută ne, Doamne, Dumnezeul meu, să fim o familie sfântă în numele Domnului Iisus. Părinte, nu știu cine are nevoie în această seară de pocăință, dar ascultă mă pe mine că eu am nevoie.

38:00Doamne, mi e greu să spun că am nevoie de zdrobire, că tot a apăsat mâna ta în fel și chip. Dar mai bine, Doamne, Dumnezeul meu, zdrobirea ta decât înălțarea omului. De aceea, te rog, în numele lui Iisus, frânge în noi, Doamne, ambiții deșarte. Frânge în noi, Doamne, iluzii. Frânge în noi dorința de a dovedi că suntem grozavi și ajută ne să devinim făina aceea tăcută care este pusă, Doamne, în oala cu curcubete. Să devenim vindecare prin frângerea pocăința noastră, prin dăruirea noastră și astfel, Doamne Dumnezeul meu, să fim pentru semeni un leac în numele lui Iisus. Mulțumesc, Tată. Oare pot cânta, frații mei, o cântare? Mai îngăduim cu dragoste, nu? Aleluia! E cineva care îi bucuros?

38:50Da. Măcar două linguri de ciorbă bună mâncat ați în seara asta? Slăvit să fie Tata. Binecuvântat să fie Domnul în vecii vecilor, că cel e bun și sfânt. 10 minute v am ținut peste opt. Nu mă certați pentru asta. Dacă ciorba i bună, mai întârzii. Dacă nu i bună, aleluia! Haideți cu toată inima să ne închinăm lui Dumnezeu. Poate că în închinarea asta acuma de un minut sau două se rescrie istoria ta. Poate că Dumnezeu a așteptat ultima cântare ca să ți dea izbăvire și tu te ai grăbit să fugi. Bun, dacă trebuie să prinzi autobuzul, du te. Dar dacă totuși crezi că Dumnezeu s ar putea acuma să rupe lanțul, rămâi. Că uneori Dumnezeu are particularități. Când nu te aștepți, tu lucrează el. Amin.