Cine este arhitectul vieții?

Dimineața începe rar cu liniște. De cele mai multe ori începe cu întrebări.

Ce voi face azi?

Cum o să reușesc cu atâtea probleme?

Ce mă fac cu serviciul?

Cum pot rezolva problema aceasta?

Cum plătesc datoriile?

Ajung oare la timp?

Cum fac față oboselii?

O să mă înțeleagă când voi vorbi cu ei?

Cum vor fi analizele?

Întrebările se adună una peste alta și, încet, fără să îți dai seama, frica începe să conducă ziua.

Plăcerea celui rău este simplă: să te facă să începi ziua în frică. După aceea poți să alergi, să muncești, să construiești. El este deja mulțumit.

Pentru că zidești în frică.

Iar când frica devine motorul vieții, când frica devine arhitectul ei, tot ce clădești va fi șubred.

Unii își construiesc viața ca în pilda hambarelor: strâng, adună, planifică, amână viața pentru ziua când vor avea destul. Dar să trăiești din frica zilei de mâine înseamnă, de fapt, să nu trăiești deloc.

A cui este ziua de azi?

Cine ți-o poate lăsa ca dar?

Doar Dumnezeu. De aceea nu mai alerga pentru mâine ca un sclav. Bucură-te de ceea ce ai azi.

Îmbrățișează.

Încurajează.

Zâmbește.

Cântă.

Cine știe dacă va mai fi un mâine?

Alții, ca Absalom, își ridică monumente ca să nu fie uitați (2 Samuel 18:18).

Astăzi monumentele au altă formă: aprecieri, vizibilitate, admirație.

Frica de a nu mai fi văzut.

Frica de a nu mai conta.

Dar merită să îți construiești viața doar ca să fii admirat?

Te caută oamenii când îți este greu?

Îți aduc ei un pahar cu apă când nu mai poți?

Dacă numele tău este scris în Cartea Vieții, de ce să te lupți atât de mult să fii remarcat de lume?

Dacă te știe Dumnezeu, ai totul.

Unii, ca și Cain, construiesc din ambiție.

Se compară.

Concurează.

Privesc mereu la ce face celălalt. Dar o viață construită din orgoliu și invidie este o construcție bolnavă.

De ce să nu fii un Abel?

Un om cu ochii doar spre Dumnezeu, care trăiește în pace cu oamenii pentru că nu este în competiție cu nimeni.

Uite îndemnul meu pentru începutul acestei săptămâni: roagă-L pe Dumnezeu ca tu să fii construcția cea mai importantă din aceste zile.

Roagă-L să te vindece de frică, de ambiție, de orgoliu, de rătăcire.

Pentru că nu poți construi nimic sănătos dacă tu însuți nu ești vindecat.

Noi nu zidim din teamă.

Zidim din dragoste.

Și adevărul este acesta: „Dacă nu zidește Domnul casa, degeaba lucrează cei ce o zidesc.” (Psalmul 127:1)

Dacă frica îți conduce viața, tot ce zidești se clatină.

Dacă Dumnezeu îți conduce viața, tot ce zidești rămâne.

Dumnezeu este Arhitectul vieții tale.

Biruință să avem.