Vorbește, Doamne, căci robul tău ascultă

0:00Preaiubiților, suntem la episodul 4 dintr un ciclu de predici intitulate Rugăciunile care sunt totdeauna ascultate și Domnul Dumnezeu ne a binecuvântat în prima parte să stăm împreună în fața cuvântului care spune: „Cercetează mă, Doamne, și vezi dacă sunt pe o cale bună și du mă pe calea veșniciei." Amin. Apoi am stat înaintea Domnului și una dintre rugăciunile pe care un om spălat, eliberat, iertat, un om în prezența slavei lui Dumnezeu a făcut o, a fost aceasta: Iată mă, trimite mă. Data trecută am vorbit despre o rugăciune foarte grea de efectuat, dar totuși o rugăciune care e necesară atunci când te ai săturat de tine. Eu nu m am săturat de lucrurile bune ale mele. M am săturat de lucrurile rele ale mele. Și când te saturi de lucrurile rele ale tale, uneori îți vine să strigi Dumnezeu: Frânge mă, Doamne, dacă e nevoie, numai să nu rămân omul ăsta care nici mie nu mi place cum este. Și acuma, cu ajutorul lui Dumnezeu, stăm în fața celei de a patra rugăciune pe care totdeauna Domnul ascultă. Vă invit respectivor să ne ridicăm, s o plasăm în textul biblic din această după amiază. 1 Samuel capitolul 3 începând cu versetul 1. Fratele Florică, fără să se sfătuiască cu mine, deja a devansat un pic și a așezat povestea Anei, mama lui Samuel și a nașterii lui Samuel. Iată ce spune Biblia. Tânărul Samuel slujea Domnului înaintea lui Eli. Cuvântul Domnului era rar în vremea aceea și vedeniile nu erau dese. Ă Să știți că

1:38traducerea mult mai apropiată, dacă mai țineți minte că am mai vorbit despre asta, este: "Vedenile nu erau deschise." Există vedenii când Domnul se uită în afară și cu ochii deschiși vezi ceva ce Domnul îți îți aduce. Dar există și acele vedenii care sunt revelații interioare când în profunzime vezi ceva. Ei, despre acele vedenie vorbim, acele trăiri interioare puternice când omul lui Dumnezeu o vede cu lăuntrul lui. La aceste vedem i se referă. Și citim mai departe, tot pe vremea aceea, Eli începea să aibă ochii tulburi și nu mai putea să vadă. El stătea culcat la locul lui. Iar candela lui Dumnezeu nu se sisese încă și Samuel era culcat în templul Domnului, unde era chivivotul lui Dumnezeu. Atunci Domnul l a chemat pe Samuel, iar el a răspuns: „Iată mă!"

2:33Și a alergat la Eli și a zis: „Iată mă, căci m ai chemat." Eli a răspuns: „Nu te am chemat. Întoarce te și culcă te." Și s a dus și s a culcat. Domnul a chemat din nou pe Samuel și Samuel s a sculat, s a dus la el și a zis: „Iată mă, căci m ai chemat." El le a răspuns: "Nu te am chemat, fiule. Întoarce te și te culcă." Samuel nu cunoștea încă pe Domnul și cuvântul Domnului nu i fusese încă descoperit. Domnul a chemat din nou pe Samuel pentru a treia oară și Samuel s a sculat, s a dus la el și a zis: „Iată mă, căci m ai chemat." El i a înțeles că Domnul cheamă pe copil și a zis lui Samuel:„Du te, du te culcă și dacă vei mai fi chemat să spui: Vorbește, Doamne, căci robul tău ascultă. Și Samuel s a dus să se culce la locul lui. Domnul a venit, s a înfățișat și l a chemat ca și în celelalte dăț: Samuele, Samuele.

3:35Și Samuel a răspuns: Vorbește, căci robul tău ascultă. Atunci Domnul a zis lui Samuel: "Iată că voi face în Israel un lucru care va surzi urechile oricui îl va auzi. În ziua aceea voi împlini asupra lui Eli tot ce am rostit împotriva casei lui. Voi începe și voi isprăvi. Amin. Până aici cuvântul Domnului. Vă invit respectos să vă așezați. Dumnezeu să vă binecuvânteze. Puteți să răspundeți amin că despre voi era vorba. Pe voi v am binecuvântat. Mulțumesc. Sunt bucuros pentru că astăzi de dimineață am fost auditat pentru un proiect european pe care l am încheiat și spuneau cei care ne au verificat următorul lucru. Zice: Sunt doar de regulă sunt cam trei categorii de oameni pe care îi întâlnim.

4:31Unii zic care sunt foarte tari în acte și care sunt foarte slabi în activitate, buni în raportări, dar practic nu fac nimic. Alții sunt foarte buni în practică, fac activități, dar nu prea sunt buni cu hârtiile și alții care nu le au nici pe unele, nici pe altele, nici hârtii, nici activități. Și la sfârșit i s a spus: „Voi sunteți din a doua categorie care faceți mai mult decât scrieți." Slăvit să fie Domnul. M am bucurat de lucrul acesta. Preaiubiților, Domnul Dumnezeu ne poartă spre aceasta a patra rugăciune pe care El totdeauna o ascultă și vă rog să vă notați că Domnul o ascultă pentru că El o inițiază. Este una dintre rugăciunile pe care Domnul o cere. Vedeți, Eli știa despre modalitatea prin care trebuie să răspunzi celui care ți spune: „Samuele, Samuele, Samuele, Dumnezeu cheamă." Deci

01Rugăciunea „Vorbește, Doamne, căci robul tău ascultă” o inițiază Dumnezeu

5:30inițiatorul acestei rugăciuni care este vorbește mi Doamne că robul tău ascultă e Duhul lui Dumnezeu. Vedeți? Dumnezeu cere sau cheamă pe Samuel să stea de vorbă cu el și inițiatorul acestei cea de a patra rugăciune ascultată este Domnul Dumnezeu. De ce Domnul Dumnezeu dorește această rugăciune? Acesta este motivul pentru care în această seară stăm împreună și încercăm cu ajutorul lui Dumnezeu să deslușim această rugăciune. Preaiubiților, mai întâi de toate aș vrea să remarcați un lucru pe care vă rog din toată inima să l primiți ca atare. Oare Amos mai e pe aici? Da. Sau Benny, mă ajuți să cobor anvonul ăsta, te rog? Hai, Beni, că tu ești moldovean de al meu.

6:21Nu mi e milă de tine. Nu i mai bine așa? Slavă Domnului. Dacă cineva prea e în spate, e problema lui. [Muzică] Există un lucru pe care aș vrea să l înțelegem vizavi de această rugăciune. Dumnezeu a ales noaptea să l cheme pe Samuel. Putea să facă ziua, dar a ales noaptea să l cheme pe Samuel. Sunt două motive pentru care cel puțin cred că Dumnezeu l a chemat pe Samuel noaptea.

02Dumnezeu vorbește în liniște, iar necazurile ne fac să tăcem

7:05Întâi de toate pentru că noaptea e liniște și atunci când vrei ca Domnul Dumnezeu să ți vorbească, încearcă să înțelegi că agitația niciodată nu face casă bună cu Dumnezeu care vrea să ți vorbească. o inimă neliniștită, o inimă agitată sau poate o viață care este extraordinar de grăbită, foarte greu va face spațiul lui Dumnezeu și va face loc lui Dumnezeu să vorbească. Iar al doilea înțeles este următorul. De regulă, preaiubiților, știți când ajungem noi să fim tăcuți? Când se lasă noaptea, atunci când ne ajung înserările, când ne ajung umbrele, atunci când ne ajung necazurile, atunci când intrăm într o zonă mai de întuneric în viața noastră, atunci avem tendința să tăcem. Omul care are necazuri nu i grăbit să vorbească altora. Omul care are necazuri e dornic să și vorbească sieș și să vorbească cu Dumnezeu. Deci, înțelesul pentru care Dumnezeu vorbește cumva noaptea este pentru că e liniște. Dar liniștea aceasta în cazul lui Samuel e adusă de odihnă, dar în cazul celor mai mulți dintre noi este adusă de faptul că avem greutăți. Să nu să nu crezi că Dumnezeu nu știe că greutățile tale ți au adus o umbrire a sufletului, dar să te aștepți în continuare după această umbrire a sufletului tău ca Dumnezeu să vorbească cu tine. Pentru că acolo unde există liniște, acolo unde există tăcere, Dumnezeu vorbește. Aceasta se potrivește cu Iov 33:31.

8:39În Iov 33: 31, Biblia spune așa: "Ie aminte, Iov. Ia aminte, Iov și ascultă mă". Și acum ascultați partea a doua a versetului care e foarte importantă. Taci și voi vorbi. Doamne, vorbește ne. Mai tăceți. Și dacă nu reușiți voi să tăceți prin faptul că vă impuneți o disciplină, lasă că aduc eu puțină înserare și atunce învățăm și noi să tăcem. Ați băgat de seamă că te când te ajunge necazul nu mai ești așa de grăbit în a vorbi și nici nu mai ai dorința prea mare să vorbești. E adevărat ce vă spun acum, iubiților, aș dori să înțelegem în această seară trei lucruri simple pe care sper cu ajutorul lui Dumnezeu să le să le putem împărtăși. Chiar mă gândeam în această seară că aș vrea să vă fac o surpriză, să vă dau drumul acasă mai devreme cu un minut.

9:37Nu pot mai mult să promit. Nu pot mai mult să promit, dar aș vrea cu un minut să vedem să împotrivesc ceasul. Da. În primul rând aș vrea să vă spun, iubiții Domnului, un lucru care este important. Sunt două Sunt două Sunt două Sunt doi doi slujitori. Propri zis Samuel nici măcar nu l putem numi slujitor. Samuel este chemat în slujire. Samuel nu știm exact vârsta pe care o avea. Cu siguranță el a fost înțărcat de mama lui. După ce a fost înțărcat a fost adus Domnului și s a închinat Ana Domnului cu acest copil. Și fac numai o mică paranteză. De regulă, atunci când vorbim despre o jertfă de acest tip, îl avem în vedere pe Avraam, căruia Dumnezeu i a spus: „Adu pe fiul tău cel în Fiul tău pe care î iubești, cel întâi născut cel întâi născut și adul ca jertfă și cel născut din tine este înțelesul și adul ca jertfă." Și Domnul Dumnezeu îl oprește pe Avraam când cuțitul este ridicat. Dar nimeni nu vorbește despre jertfa uluitoare a Anei, care s a rugat ani de zile să i dea Dumnezeu un copil și după ce i l a dat, a zis: "E al tău". Mă cutremură gândul acesta.

10:50Nimeni nu vorbește despre această adâncime. Vedeți, dacă lua copilul când îl năștea și l ducea Domnului, era una, dar ea l a înțercat, ea l a ținut la piept, ea l a lăptat, a crescut copilul în brațele ei suficient cât să se atașeze, dar pentru că în Ana dragostea de Dumnezeu era mai presus decât orice, a zis: „Doamne, eu vreau să ți l aduc ție pentru că de la tine este. Tu mi l ai dat și ție ți l dau. Și jertfa aceasta este una dintre jertfele foarte mari ale Bibliei. despre care noi nu vorbim și n am înțeles nici dimensiunea poate a adâncimii acestei jertfe. Acum aș vrea să înțelegeți că în templul lui Dumnezeu era pe de o parte Samuel care era un copil tânăr, adolescent, care era chemat de Dumnezeu, iar vedea altă parte era Eli. Uitați, era un copil, pentru că până la urmă așa îl numește textul, spune copil. Iar pe de altă parte era un bătrân. Era cineva care era chemat să slujească și care nu știa ce înseamnă slujirea pentru că nu cunoștea cuvântul Domnului. Se referă la faptul că nu era deprins să înțeleagă vocea lui Dumnezeu care îl chema. Iar pe de altă parte era un preot care era cu cu ștate de cu

03Erau doi în templu, dar numai robul aude chemarea

12:02ștate de de slujire foarte foarte vechi înaintea lui Dumnezeu. Deci sunt două persoane, dar numai una aude. Pentru că atunci când Dumnezeu inițiază această rugăciune, când Dumnezeu inițiază și când Dumnezeu o cheamă, nu orice ureche aude. În seara aceasta, ascultați mă, în seara aceasta Domnul a vorbit pe multe frecvențe. Dumnezeu a vorbit în seara aceasta în mai multe rânduri. Dumnezeu ne a spus în această seară în mai multe feluri. O ureche a prins, o ureche n a prins. Și chiar acuma când eu vorbesc, unii sunt pe o frecvență a lui Dumnezeu. Unii nu se pot racorda pe această frecvență a lui Dumnezeu. Sigur că poți să zici la un moment dat: fratele Florin nu este în formă foarte bună. Fratele Florin n a fost explicit. Accept lucrul acesta pentru că toți trăim în limitările noastre. Dar e mai mult de atât. E vorba despre faptul că a auzi ce vorbește Domnul are de a face cu ceea ce ai împlinit în viața ta. Eli era omul care nu l mai auzea pe Dumnezeu. Același templu, aceeași voce. Însă atunci când vorbim despre rugăciunea aceasta pe care Dumnezeu o inițiază, e ca și când Duhul lui Dumnezeu cheamă, dar nu aude decât acela care e cu adevărat rob. Și subliniați, numai robul lui Dumnezeu poate să audă chemarea Samuele, Samuele, Samuele. Că acum, în timp ce noi stăm în biserică, dar și în zilele vieții tale, dimineața când te ai trezit, eu sunt absolut convins, seara când te așe să te culci, când stai tu un pic liniștit, sunt absolut convins că Duhul Sfânt e

13:38lângă tine și zice: „Marie, Marie, Florine, Florine! Dar noi nu auzim nu pentru că el nu vorbește, ci pentru că ne am îngreunat, pentru că sufletul nostru nu mai este atât de sensibil la această lucrare a Duhului Sfânt. Dragii mei, amintiți vă că poate ați avut perioade în viață când dragostea dumneavoastră față de Dumnezeu v a făcut din suflet cu adevărat o harfă și orice suflu al Duhului Sfânt atingea o coardă sensibilă. Erați atenți. Vedeați lucruri pe care oamenii nu le văd. Auzeați lucruri pe care oamenii nu le aud. Cunoșteați situații și înțeleg înțelegeați situații pe care oamenii nu le înțelegeau. Că ați băgat de seamă că sunt situații care te miră. Sunt situații care te miră. Adică uite, de exemplu, aterizez într o discuție întâmplător, vorbesc niște credincioși și încep și după 10 minute ei sunt tot cu steaua, tot cu rapidul și tu te uiți așa și spui: Mă, nu, nu prea îmi văd locul. Nu prea îmi văd locul. Și dacă le spui bun a fost Domnul cu noi în această seară, s ar putea ca ei să se uite la tine într un mod ciudat și ca și cum cine ai întrerupt tu din lucrurile noastre și tu te uiți la ei și nu înțelegi? Și ei se uită la tine și nu înțeleg. Și de asta zic în această seară următorul lucru, dragii mei, necontenit vorbește Domnul. Domnul vorbește, să știți că Domnul vorbește, numai că nu poate să l audă decât urechea celui care este robul lui Dumnezeu.

15:12Vedeți, e un copil și un bătrân. Și vreau să vă spun ceva care este extrem de important în această în acest în acest moment. Copilul acesta care a venit, că e important să știți, el vine dintr un pântec sterb. El este El este rodul Anei. De fapt, Samuel nu apare deodată în narațiunea biblică. Samuel apare după ce mai întâi apare mama. În capitolul 1 și în capitolul 2 este Ana. E Ana cu rugăciunea. E Ana cu cântarea. Mai întâi apare mama. Povestea lui Samuel se scrie mai întâi cu povestea Anei. De fapt, Samuel este rezultatul povestei Anei și cumva e interesant că Eli care este cumva legat acum de Samuel el cumva Samuel lucrează în viața lui Eli și Samuel este legat acuma de Eli pentru că Biblia spune în versetul în slujea înaintea lui Eli. Vedeți?

16:18Samuel e legat de Eli. Samuel este legat de Ana. Samuel vine din povestea Anei, vine dintr un pântec sterb. Dar știți care e cel mai mare necaz? Că vine într un templu sterb. Cel ce se naște ca o minune a lui Dumnezeu dintr un pântec care nu mai năștea, ajunge într un templu care nu mai naște. Și Samuel este între două

04Fără calitatea de rob, altcineva ne scrie povestea vieții

16:40povești. Povestea lui Eli și povestea Anei. Ana are o poveste grozavă pentru că e legată de Dumnezeu, dar Eli are o poveste în care nu mai este legat de Dumnezeu, iar la mijloc este Samuel. De ce spun lucrul acesta? Spun lucrul acesta pentru că atunci când noi ne pierdem calitatea de rob a lui Dumnezeu, altcineva ne scrie poveștile de viață. Povestea Ani o scrie Dumnezeu. Dumnezeu o scrie pentru că Ana este roaba lui Dumnezeu. E roaba lui Dumnezeu prin faptul că e perseverentă. E roaba lui Dumnezeu prin faptul că ea nu acceptă compensații materiale acolo unde lupta este spirituală. Și ea spune în felul următor: „Poți să mi dai cât îmi dai. Pe mine lucrul acesta nu mă fericește pentru că eu am înaintea lui Dumnezeu o rugăciune și sunt convinsă că Domnul Dumnezeu va asculta. E femeia lui Dumnezeu și este roaba lui Dumnezeu pentru că i răspunde lui Eli într un fel care îl obligă pe Eli s o binecuvânteze până când vei sta beată.

17:40La care ea spune: „Nu, Domnul meu, nu sunt beată, ci prea multă amărăciune m a făcut să murmur din buze fără să mi auzi cuvintele. Secase izvorul cuvintelor și rămăsese pentru că ea nu se ruga un minut. Când a fost ultima dată când prin purtarea ta ai determinat pe cineva care nu te place să te binecuvânteze? Când o să spui ce? Uite cum îmi vorbește. Pe bun îți vorbește. Dar Biblia spune că Ana, roaba lui Dumnezeu, a vorbit într un mod în care a detenat pe Eli s o binecuvânteze. Și acuma întrebare. După ce spune Biblia că Eli a binecuvântat o, du te în pace și Dumnezeul lui Israel să asculte rugăciunea ta. Știți care este următorul verset? Și Ana a rămas însărcinată. Așa că nu știi până la urmă pe cine a ascultat Dumnezeu. Adică cred că Dumnezeu asculta și pe Eli care era în slujba lui Dumnezeu, că Dumnezeu din cer onorează slujirea, chiar dacă legătura ta cu Dumnezeu nu mai este atât de puternică. Dar cert este următorul lucru pe care vreau să vi l spun. El este între două povești. povestea unui om care coboară cu Dumnezeu și povestea unui om care a urcat cu Dumnezeu. Și aș vrea din toată inima să te întreb în această seară, tu cine ți scrie povestea ta? Că dacă povestea ta n o scrie Dumnezeu, nu suntem robi și nu suntem roabe. Dar dacă suntem robi și roabe, Dumnezeu din cer va fi acela care ți va spune: „Pe nume, te cheamă." Să știți că eu cred că orice rob al lui Dumnezeu, real rob al lui Dumnezeu, a avut momente când Dumnezeu l a scos din lucrurile în care s a dus, l a oprit de pe drumurile

19:16în care era, Dumnezeu i a spus: „Orește te. Te a chemat Dumnezeu pe nume, pentru că rugăciunea aceasta este inițiată de Dumnezeu. E o rugăciune în care Dumnezeu vrea să vorbească cu omul. E o rugăciune în care Dumnezeu vrea să vorbească cu omul. Și iată l acum pe Samuel, care într un mod excepțional, într un mod minunat, vine din pântecul sterp al unei femei și intră într un templu sterb în care nu mai era nu mai era ceea trebuia să să fie. Și atunci primul lucru pe care vreau să vi l spun în această seară este următorul. Urechea aude funcție de cum îți este inima. Dacă

05Urechea aude după inimă; Dumnezeu cheamă după curăția inimii

19:51inima e predată lui Dumnezeu și ești robul lui Dumnezeu, atunci urechea ta va auzi chemarea lui Dumnezeu. Doamne Dumnezeule, mie de ce nu mi vorbești? Pentru că nu fac risipă. Pentru că în mod real nu vrei să mă asculți. Pentru că ție ți e dragă vocea mea, dar nu ți e dragă prezența mea. Pentru că tu vrei răspunsuri la întrebările tale, dar nu mă vrei pe mine în viața ta. Pentru că tu dorești să rezolvi niște lucruri, să să înțelegi cum să fie niște lucruri, dar tu nu mă vrei pe mine. Și atunci, ascultați mă, Dumnezeu s a uitat și a zis: „Eli, preot, descendență preoțească, om cu greutate în Israel și Dumnezeu a chemat un copil. De ce? Pentru că Dumnezeu nu te cheamă după greutatea slujirii, nu te cheamă după greutatea poziției, nu te cheamă după anii de vechime, ci după curăția inimii pe care o ai. Și dacă e copil, Dumnezeu îl cheamă. Samuele, ești copil, dar te fac robul meu și fiind robul meu, eu te chem. Și un copil aude ceea ce un om matur nu poate să audă. Și un om care nu era antrenat în a recunoaște cuvântul lui Dumnezeu aude ceea ce un om a antrenat. Cât de trist este să știi cum vorbește Domnul. Dacă te mai cheamă Domnul data viitoare să i spui: „Vorbește, Doamne, că robul tău ascultă". Ce trist este să știi cum cum este Dumnezeu. Ce trist este să știi că să știi cum este Dumnezeu, cum trebuie să te adresezi lui Dumnezeu, cine este Dumnezeu, dar să nu mai ai prezența lui Dumnezeu. Ce trist este să cunoști cum să te porți. Ce trist este să cunoști ce

06Eli știa formula, dar nu mai avea prezența lui Dumnezeu

21:25așteaptă Dumnezeu. Dumnezeu așteaptă să i spui: „Vorbește, Doamne, că robul tău ascultă." Știa formula Elii. Știa tot ce trebuia să fie făcut. Știa procedura, cunoștea cum Domnul Dumnezeu vorbește. Un singur lucru î lipsea. Nu mai era ceea ce trebuia să fie. Ce trist este să stai în biserică, să le știi pe toate, dar inima ta să nu mai fie lipită de Dumnezeu. Și Dumnezeu spune în această seară: "Rugăciunea aceasta se adresează urechii care este robită de mine în ascultare." Lăudat să fie Domnul și binecuvântat să fie El. Cineva să spună: "Amin!" Amin. Mai vreau să vă spun ceva înainte de a trece la punctul doi, fiindcă e important. E pentru prima dată în istorie când se întâmplă un lucru și vă rog să fiți atenți că luăm și ca pe mic studiu biblic.

22:17În Israel existau trei poziții fantastice. Da. Exista preotul, profetul

07Preot și profet împreună în templu; ne întâlnim în Hristos

22:24și regele. Trei poziții deosebite. Preotul avea datoria învățăturii ca oamenii să poată să stea lipiți de Dumnezeu. Profetul era cel ce avea descoperirea de la Dumnezeu cu privire la voia lui Dumnezeu particulară în anumite situații sau rolul trezirii națiunii și era regele care conducea administrativ întregul Israel. Pentru prima dată în același templu e un profet Samuel și un preot. Un profet profețel aș zice așa că e profet. E micuț. încă copil. E un profet și un preot. Dar interesant este că Samuel nu vine ca succesor al lui Eli, pentru că succesorii lui Eli erau Hofni și Fineas, fiii lui, care deja deja făceau slujbe.

23:20Samuel vine, dar e pentru prima dată când în același templu stă un preot și un profet. E ceva nou se întâmplă aici. Și cumva profetul vine să trezească preotul. preotul care ar trebui să țină națiunea trează. Și să știți că rolul profetului era să ungă regele, iar rolul preotului era să țină cuvântul lui Dumnezeu pentru popor. Ei, în momentul acesta vreau să vă spun că are loc ceea ce se poate numi o anticipare a lui Mesia. că Samuel va unge regele. Și cumva regele uns de Samuel lângă Eli vrea să vorbească despre cel care a pus în sine însuși și a avut în sine însuși și rolul de preot în veac numit Hristos și profet în veac numit Iisus și rege al regilor care este Iisus. Și atunci ce aș vrea să să vă spun, o dimensiune a unui om al lui Dumnezeu care este rob este următoarea: noi toți trebuie să ne centrăm pe Hristos. Vedeți? Eli era în locul lui, Samuel era în locul lui și Dumnezeu spune: „Cine i robul meu este acela care se întâlnește în mine.

24:34Ascultați mă, preuților, noi nu ne potrivim nici la ciocolata pe care o mâncăm. Nu credeți? Ba da, noi nu ne noi nu ne potrivim în multe și rolul unei comunități de credincioși nu e să ne placă aceleași cântări, nu neapărat să ne placă, dar este să ne întâlnim în Hristos. Și cumva mișcarea aceasta de a așeza Dumnezeu pe Samuel lângă Eli, Samuel care va unge împăratul lui Israel, vorbește despre modul în care Hristos vrea să ne vadă pe noi. Și anume, vreau să spun următorul lucru. În seara aceasta când levitul lui Dumnezeu a cântat, eu am fost sub ungerea lui. Eu am fost sub ungerea lui. Eu pot să zic amin. Eu nu știu unde ai fost tu. Dar când am cântat am fost sub ungerea levitului. Acuma sunteți sub ungerea predicatorului.

25:25Aleluia! Dar ceea ce este important este ca și levitul să fie sub ungerea predicatorului și predicatorul să fie sub ungerea levitului și noi toți să fim sub ungerea Duhului Sfânt. Pentru că până la urmă rob în Hristos înseamnă că noi toți suntem unul sub ungerea altuia în slujire, dar împreună suntem sub ungerea lui Hristos. Așadar, vreau să închei punctul unu spunându ți în felul următor: Dumnezeu inițiază această rugăciune pentru urechea a cărei inimă e ascultătoare de Domnul. Da. Și mai vă spun un lucru. Ai putea să ai o viață mult mai bună decât o ai. Dacă în loc să te înconjori de oameni pe care să i întrebi cum să fac, ți ai curăți inima și Duhul Sfânt ar fi cu tine și ar zice: „Nu intra pe ușa aceasta, nu ieși de pe ușa aceasta și Duhul Sfânt te ar călăuzi." Și mi aș dori din toată inima să fim robii lui Dumnezeu cărora Dumnezeu să ne vorbească și să ne ajute să înțelegem când, cum și cum, ce ce trebuie să facem. Amin. Al doilea lucru pe care vreau să vi l spun este următorul.

26:33Doamne ajută ne. Doamne binecuvântează ne și dă ne putere. Spune Biblia în 1 Samuel 3:2. E logic, ați priceput? E simplu. Da, e clar. Da. Suntem edificați. 1 Samuel 3:2. Tot pe vremea aceea, Eli începea să aibă ochii tulburi și nu mai putea să vadă. El stătea culcat la locul lui. O altă traducere spune la locul obișnuit, locul lui al lui, adică cel pe care î avea de regulă. stătea culcat la locul lui. Eli s a așezat, era bătrân, nu mai vedea foarte bine. Sigur că putem să alegorizăm versetul acesta și să spunem tulburarea ochilor lui avea de a face nu numai cu cataracta sau albeața, cum spunem noi, sau cu bătrânețea. Avea de a face și cu spiritualitatea, că el nu mai vedea limbede. Dar vreau să spun doar un singur lucru. Eli avea un loc unde se așeza. Era locul obișnuinței lui. Era locul în care probabil reușea să adoarmă. Era locul în care se simțea confortabil, era locul lui. Acuma, observați că Samuel se afla și el într un loc. Știți unde era Samuel? Haideți să vedem unde era Samuel.

27:43Dacă țineți minte, spune un versetul

08Eli la locul obișnuit, Samuel lângă chivot: pericolul obișnuinței

27:46următor: Candela lui Dumnezeu nu se stinsese încă și Samuel era culcat în templul Domnului unde era chivotul lui Dumnezeu. Deci Samuel era aproape de chivotul lui Dumnezeu. Samuel era unde era chivotul lui Dumnezeu, iar Eli avea un loc al lui. Te rog din toată inima să înțelegi un lucru și Dumnezeu să ne ajute. Când nu mai stai pe scaunul ăsta, nu te supăra. Când nu mai stai pe scaunul ăla, nu te supăra. Dar când nu mai stai lângă chivotul Domnului, supără te. Chivotul Domnului este legământul pe care Dumnezeu l a făcut. Samuel era lângă chivot, iar Eli era în locul lui obișnuit. Și ascultați, când Dumnezeu l a chemat, tânărul Eli tânărul Samuel, copilul lui Samuel, s a ridicat și a alergat către către Eli, spune cuvântul lui Dumnezeu. De ce spun lucrul acesta? dumneavoastră trebuie să înțelegem un următorul lucru.

28:38Noi avem, dacă dacă pot să numesc lucrurile în felul acesta, avem aceast acest pericol al obișnuinței. Să știți că mie nu mi e drag. Eu nu mă simt în largul meu când câteodată vă mai zic ceva. Nu i stilul meu, nu mă reprezintă, dar mi este teamă uneori că am putea dormi. Mi e teamă uneori că am putea să într o stare în care să treacă pe lângă noi vântul lui Dumnezeu, să treacă pe lângă noi prezența lui Dumnezeu. Și uneori când mai pun așa puțin, mai apăs un pic sau spun un lucru poate neobișnuit, eu nu mă regăsesc neapărat în lucrul acela. Nu mi e specific să spun lucruri care nu mă caracterizează, dar uneori simți nevoia să faci lucrul acesta pentru că obișnuința aceasta, rutina aceasta, starea aceasta pe care uneori o avem în casa lui Dumnezeu este extrem de periculoasă pentru că dacă te obișnuiești cu ea, foarte greu mai ieși din ea. Foarte greu mai ești din ea.

29:42Slăvit să fie Dumnezeu că se întâmplă rar la noi lucrul acesta. Dar dacă se întâmplă acuma, de ce spun lucrul acesta? Al doilea lucru pentru care rugăciunea aceasta inițiată de Dumnezeu are așa de mare putere sau faptul că Dumnezeu, deși Eli era în locul lui obișnuit, s a dus, s a așezat, s a dus să se culce. Era clar, dragii mei, era clar că Eli era stins. Toată structura textului spune candela nu era încă stinsă, mai lumina puțin. Eli începea să aibă ochii încețoșat. s a dus la locul lui, la locul obișnuinței. Toate aceste lucruri descriu ce? O apatie, o stingere a ceea ce însemna puterea și pasiunea lui Dumnezeu. Dar Dumnezeu care îl așează pe Samuel lângă chivot face un lucru. Știți ce face Domnul Dumnezeu? În

09Templul este al lui Dumnezeu, oricâte locuri ne-am lua

30:31plină noapte Dumnezeu inițiază această rugăciune și să știți că Dumnezeu trezește ceva suflete mereu în adunare pe care le strigă pe nume. De ce? Pentru că deși locul lui El era locul lui, templul este al Domnului. O fi locul tău, dar templul este al lui Dumnezeu. O fi biserica ta, dar locul este al lui Dumnezeu. O fi microfonul al tău, dar biserica este lu Dumnezeu. O fi chitara ta, dar Dumnezeu are cel ce deține biserica. Și chiar dacă noi ne luăm niște locuri, ne luăm niște poziții, devenim uneori reticenți, încăpățânați, suntem oameni care nu mai vrem să le cedăm. Suntem de oameni care credem că numai cum spunem noi noi este bine, Dumnezeu prin Duhul Sfânt inițiază o chemare pentru niște oameni care sunt aproape de chivotul lui Dumnezeu și Dumnezeu îi face să alerge pentru ca acel ce doarme să se trezească pentru că templul nu i al tău, biserica nu i a ta, ci este a lui Dumnezeu. Slăvit să fie El. Și asta contează enorm. De ce aleargă Samuel către Eli? pentru ca să i spună: „O fi locul al tău pe care ți l ai ales, dar templul e al meu și eu vreau ca în templul meu să fie legea mea, să fie slava mea și îi doresc ca templul să fie onorat. De aceea, preaiubiților, aș vrea în numele Domnului Iisus Hristos, în al doilea rând să spunem în această seară împreună: Doamne, îți mulțumesc că sunt în această biserică.

31:57Îți mulțumesc că sunt copil de Dumnezeu. Îți mulțumesc pentru sora, pentru fratele. Îți mulțumesc pentru cei ce sunt lângă mine. Dar n am să niciodată că biserica nu i a mea, ci îți mulțumesc că eu sunt al tău și îți mulțumesc, Doamne, că aparțin bisericii tale și că aparțin lucrării tale. Deci, primul lucru pe care l am spus în această seară este că deși Dumnezeu vorbește, numai urechea a cărei inimă este supusă lui Dumnezeu va auzi. Cum se poate ca la aceeași cântare unul să plângă și altul să fie stană de piatră? Care este explicația, frate? Nu mi cunoști viața. Bun, știu, oboseli, lupte, dar e mai mult de atât. Toți venim din aceeași Românie, toți venim din același trafic, toți venim din aceeași viață. E ceva mai mult. Și știi ce e diferența? Unul când aude cântarea o aude ca robunt robul tău, Doamne, cât bine mi ai făcut.

32:54Îți mulțumesc, Doamne. Și atunce aude chemarea. În al doilea rând, aș vrea să vă spun următorul lucru și mi l spun mai întâi mie. Indiferent ce loc te ai obișnuit să ai în biserică, să nu uiți în veci că biserica este a Domnului. Amin. Și Dumnezeu din cer are oamenii lui pe care mereu și mereu îi trezește ca să scuture un pic lucrurile și l trimite pe Samuel acolo unde dormea Eli și i spune indirect în felul următor: "O fi locul ăsta al tău, dar templul e al meu." Așa că Dumnezeu inițiază această și vreau să închei în această seară spre bucuria noastră a tuturor. Amin. Spunându vă Nu trebuia să ziceți amin. spunându vă acest lucru. Î îmi place foarte mult parcă, nu știu, întotdeauna când am vorbit de templul lui Dumnezeu, moldoveanul religios din mine are în minte această solemnitate a prezenței.

33:58Nu știu dacă înțelegeți, când mă gândesc la templul lui Dumnezeu, inima mea se strânge un pic și mă gândesc la solemnitate. Când mă gândesc la sfânta sfintelor, parcă nici nu mi vine să respir. Dar acuma când a încep povestea asta parcă aud alergat Samuel alergat. Dumnezeu din cer inițiază o mișcare de alergare, de trezire, de dinamică, pentru că El s a așezat și doarmea. Întotdeauna să știți că Dumnezeu e pregătit să dea peste capul nostru și Dumnezeu să aducă ce nu gândim. Un copil până la urmă care aleargă prin templu. Astăzi când m am rugat lui Dumnezeu, i am zis: „Doamne, ce mare ești tu și ce departe sunt gândurile mele de gândurile tale. Mă gândeam că pioșenia mea îți este dragă, dar tu ai ales un copil să alerge prin templu fiindcă îl cheamă Domnul." Și el s a dus la el și a zis: „Da, iată am venit. M ai chemat." Nu te am chemat eu, dar alergat. Ei, vreau să vă spun următorul lucru. să vă pregătiți că Dumnezeu din cer mereu regulat în intervale diferite se uită spre biserică și spune: „Trebuie să alerge cineva, trebuie să strige cineva. Iată mă, am venit. Cineva trebuie să facă puțin zgomot. Un copil. Adică ce înseamnă un copil? Cineva care nu se supune acelor acelorași rigori paracunoscute, ci cineva ca a cărui inimă nu cunoaște încă pe Domnul. Dar dragostea, sinceritatea, modul în care Dumnezeu îl folosește este extraordinar. De câte ori nu s a întâmplat să te uiți la cineva să spui: „Aoleu, copilul ăsta, copilul ăsta, dar

35:33copilul ăla aduce ceva din Dumnezeu, nu? Uneori, Uneori Dumnezeu ne a deranjat rigurozitatea noastră, ne a deranjat felul nostru de a sta confortabil, fiindcă Dumnezeu a făcut o lucrare deosebită. Bun. Și acuma să ultimul lucru pe care vreau să vi l spun. Dumnezeu inițiază această rugăciune. Samuel răspunde de data aceasta folosind ceea ce Eli l a învățat. Și mă rog din toată inima ca și eu și dumneavoastră care avem părul alb, nu doar să spunem celor ce urmează cum este Dumnezeu, ci să avem noi înșine o relație cu Dumnezeu și să fim legați de Dumnezeu. Și acum când Dumnezeu vorbește și face această rugăciune, cu asta închei. Bogdan, mă poți ajuta dacă vrei? Întrebarea mea este: E cineva doritor să facă rugăciunea? Vorbește, Doamne, că robul tău ascultă. Amin.

36:27Ok. Bine. Mai întâi de toate ai făcut da măsurătorile. Ai făcut măsurătorile. Adică ce măsurători ai măsurat? Dacă ești rob? Vorbește, Doamne, că robul tău ascultă. Nu vorbește, Doamne, că românul are nevoie de vorbește. Ai făcut măsurătorile. Că dacă ai făcut măsurătorile și ești rob, Domnul Dumnezeu va vorbi. Bun. Dacă ați fost pregătiți și sunteți pregătiți pentru această rugăciune, acum ascultați în final la ce trebuie să vă așteptați.

10Dumnezeu îi vorbește lui Samuel despre Eli, nu despre Samuel

37:00Dumnezeu nu i vorbește lui Samuel despre Samuel. Ce va fi Samuel? Ce va fi cu Samuel? Cum va fi cu Samuel? Dumnezeu îi vorbește lui Samuel despre Eli. Eli care reprezenta durerea lui Dumnezeu. Durerea lui Dumnezeu era că Dumnezeu în primul rând i a vorbit lui Eli prin popor. Poporul era nemulțumit. Poporul a venit să facă plângeri. Băieții tăi care sunt preoți, hoșii, fineas pur și simplu jefuiesc casa lui Dumnezeu. Ei iau ceea ce este adus la închinare și n au voie să ia. Nu mai spun de alte lucruri că s și rușinoase, că le știți deja. Deci ei fac lucruri nelegiuite care nu s au mai Poporul a venit și s a plâns lui Eli. Eli ce a făcut? Nimic. Dumnezeu ce a făcut? I a trimis un străin, i a trimis un prooroc din altă parte și Dumnezeu i a vorbit: "Cum ții tu la copiii tăi mai mult decât ții la lucrarea Domnului?" Ca să i spune.

37:50Și acuma Dumnezeu, în ultimul rând îi vorbește lui Eli prin Samuel. Ei, vreau să vă spun, dragii mei, când tu spui: "Vorbește, Doamne, căci robul tău ascultă". Dumnezeu îți va încredința niște adevăruri extrem de dureroase despre ce l doare pe Dumnezeu. Noi îi spunem Dumnezeu: "Vorbește, Doamne, că robul tău ascultă și ne gândim la durerea noastră."

11Dumnezeu ne vorbește despre durerea Lui, nu despre durerea noastră

38:11Dar Dumnezeu atunci când spui: „Vorbește, Doamne, căci robul tău ascultă, îți va vorbi despre durerea din inima lui. Are și Dumnezeu durerile lui. E cineva care e dispus să l asculte pe Domnul care sângerează pentru biserica lui? E cineva care e dispus să l asculte pe Domnul care plânge pentru ceea ce vede că se întâmplă acolo unde ar trebui să fie altceva. Să nu faci rugăciunea aceasta dacă ești interesat doar de tine. Dacă spui: "Vorbește, Doamne, căci robul tău ascultă în sensul în care tu ai o dorință pământească să nu faci rugăciunea aceasta." Bine, mai întâi să te măsori dacă ești rob. Dacă nu, n o fă, cel puțin să ai decențat. Dar dacă ai făcut o, să știi că rugăciunea aceasta îți va duce durerea lui Dumnezeu. I am spus, ți am spus, cum cinstești tu pe fiii tăi mai mult decât mă cinstești pe mine?

39:06Ce ați făcut din casa mea de rugăciune? Tu, Eli, ai stat de vorbă cu băieții tăi și te am auzit când ai zis: „Măi copii, ce aud eu vorbindu se nu i bine. Așa trebuie să fie. Vedeți, aici este aici este cumva ceea ce Dumnezeu ne spune în această seară. E o rugăciune. Dacă tu te ai duce acasă și ai sta și te ai prăbuși și ai spune: „Vorbește, Doamne, că robul tău ascultă, Domnul ar zice așa: Vreau să ți vorbesc despre renovația, vreau să ți vorbesc despre închinare, vreau să ți vorbesc despre biserica mea. Domnul n ar vorbi despre lucrurile care crezi tu că ar vorbi, ci despre durerea lui Mor vecinii nemântuiți. Ne am ne am ne am făcut atâta de egoiști. Suntem atât de lipsiți cumva uneori de dragostea aceasta pentru cei pierduți, parcă fiecare e cu lumea lui, fiecare este cu dorința lui. Și Dumnezeu spune dacă dacă voi în seara aceasta spuneți:„Vorbește Doamne că robul tău ascultă, am să spun despre adevărurile care mă dor pe mine. poate adevăruri ca acesta. De ani de zile te am ocrotit.

40:21ani de zile a fost mâna mea peste tine ca să nu se întâmple nimic rău și am stăruit și te am îndemnat ca lucrul ăla păcătos care e în viața ta să l dai la o parte și măcar când mi ai primit binecuvântările încontinuu și încontinuu tu tot nu te ai schimbat, ai rămas acolo. Dumnezeu îți va vorbi despre durerea lui. Asta este o rugăciune pe care o inițiază Dumnezeu, pe care o aud doar robii lui Dumnezeu, pe care Dumnezeu o inițiază pentru că biserica este a lui și nu a ta și în care Dumnezeu își varsă durerea lui și spune: „Uite ce mă doare în viața ta. E rugăciunea durerii lui Dumnezeu pentru viața ta. Ea este la nivel macro și este la nivel micro. E la nivelul lucrării la Dumnezeu și la nivelul aceea ce ești tu și ce sunt eu ca lucrarea lui Dumnezeu. Vorbește, Doamne, că robii tăi ascultă.

41:12Vreți să vă spun un lucru? Dumnezeu nici nu bagă în seamă rugăciunea aceasta când este făcută în dorul Elii. Dar dacă cineva chiar o face cu toată inima, va primi niște adevăruri care i vor modifica viața. Pentru că atunci când mie Dumnezeu mi a vorbit, deci v am mai spus, repet lucrul acesta, că eram într o zi foarte ocupată, am ajuns acasă pe la 5:00 după amiază și m am așezat să mă rog. Era 5:00 după amiază. Mă așteptat în genunchi că mă obișnuiesc. M am tras în colțul meu și am început să mă rog și i am spus Domnului Dumnezeu: "Cum încep eu, Tată Sfânt din ceruri, fie binecuvântat numele tău." Și am auzit o voce, cum auzi vocea cuiva care este lângă tine? Abia acuma vii la rugăciune. Mi a rupt inima în două. N am mai fost bun de nimic în ziua aceea. Mi a dat Dumnezeu două palme.

42:06Abia acum vii la rugăciune. Spune mi, te rog frumos, mai ești dispus să faci rugăciunea aceasta în care Domnul să ți împărtășească durerea lui cu privire la ce ești tu, la ce sunt eu, la viața noastră? Am o durere, am un foc mistuitor. Du te și vorbește cu el că am vorbit prin popor și n aude. I am vorbit printr un prooroc din altă parte și n aude. Acuma du te și spune i că eu nu mai vreau să aud eu ce zice el. Du te și spune i numai care va fi continuarea și dacă el Nu mai vreau să știu. Mânia mea va rămâne. Nimeni din casa lui nu va mai fi preot. Am închis socotelele cu el. Eu te întreb pe tine, n ar fi bine să faci rugăciunea asta până când Dumnezeu nu închide ușa? până când Dumnezeu nu spune:n mai vreau să aud. Gata, eu te am lăsat, ți am dat o mulțime de șanse, de posibilități, dar acuma îți Deci cuvântul lui Dumnezeu ascultați cum vorbește Domnul Dumnezeu și dacă nu sunteți convinși de lucrul acesta, vi l citesc.

43:05Voi face în Israel un lucru care va surzi urechile oricui îl va auzi. În ziua aceea voi împlini asupra lui Eli tot ce am rostit împotriva casei lui. Voi începe și voi isprăvi. Am spus că vreau să pedepsesc casa lui pentru totdeauna din pricina fărădelegii casei. Din pric da din pricina fărădelegii de care are cunoștință și prin care fii lui s au făcut vrednici de lepădat fără ca el să i fi oprit. Mă opresc aice și vă spun în numele Domnului Iisus Hristos. Asta este o rugăciune în care Dumnezeu

12Dumnezeu își împărtășește durerea ca omul să se oprească

43:40îți va vorbi despre durerea lui ca să te oprești din ceea ce l îndurerează pe Domnul. Asta strig din adâncul inimii mele. Vă vă mărturisesc că este ceea ce simt prin Duhul lui Dumnezeu. Dumnezeu spune: „Dacă vei spune această rugăciune, îți voi împărtăși durerea mea pe care o am cu privire la viața ta ca să te oprești. Dumnezeu nu vrea altceva decât să te oprești. Ca să te oprești. Nu i a oprit. Asta a fost durerea. Dacă venea Eli și spunea: „Ieieșiți din slujba lui Dumnezeu", Dumnezeu dădea continuitatea acelei case. Atâta voia Dumnezeu să oprească nelegiuirea, dar a fost o batjocorire a lui Dumnezeu. Și ascultați ce spune în continuare. De aceea jur casei lui Eli că niciodată fărădelegea casei lui Eli nu va fi ispășită nici prin jertfe, nici prin daruri de mâncare.

44:35Un Dumnezeu care plânge, care a fost batjocorit și un Dumnezeu care i trezit mânia. E o rugăciune periculoasă, cu mare risc pentru că s ar putea să afli niște adevăruri care să te cutremure. Dar te întreb, numai bine o facem? Amin. Numai bine spune: "Vorbește, Doamne, că robii tăi ascultă. Chiar dacă mă vor durea urechile, chiar dacă poate va surzi auzul, mai bine pentru că dacă eu nu mă opresc, s ar putea să mă trezesc cu o sentință pe care să n o pot s o duc. Hai, Paul! Trei lucruri. Duhul Sfânt vorbește. Dumnezeu n a încetat să vorbească, dar Dumnezeu vorbește acelei urechi care are o inimă de rob.

45:25Îmi pare rău să vă spun, dragii mei, aceleași predici, aceleași cântări, același Dumnezeu prezent, o parte auzim, o parte n auzim. Noi n auzim pentru că nu e cel ce slujește cum trebuie. Deși și noi avem nevoie de așa de multe lucruri care să ne ierte Domnul să ne ajute, ci în mod special pentru că inima noastră nu i ce trebuie. În al doilea rând, Dumnezeu vine și spune: „Obișnuință, obișnuință, obișnuință. Te ai obișnuit să vii când vrei tu, te ai obișnuit să pleci când vrei tu. Te ai obișnuit să faci ce vrei tu în biserică. Te ai obișnuit cum vrei tu. Ăla s a obișnuit cu locul lui. Ăla s a obișnuit cu locul lui. Ăla s a obișnuit să facă următorul lucru. Dumnezeu spune: "Trimit un copil să alerge pentru că chiar dacă locul e al tău, templul e al meu." Aleluia! Și Dumnezeu vine și spune: „Voi face o mișcare. O mișcare prin care Ce vrea Dumnezeu să facă? Dumnezeu vrea să și ia înapoi ce este a lui. Și în al treilea rând, e o rugăciune pe care o faci.

46:24Dumnezeu îți va spune un adevăr care în inima lui o mare durere. O durere. Și durerea aceasta el ți o împărtășește ca să n ajungi în punctul în care să nu te mai poți întoarce de acolo. De aceea, în seara asta vă invit respectos să ne ridicăm. Doamne, nu mai îmi este chiar atât de ușor și nu mai îmi este chiar atât de la îndemână să spun: Vorbește, Doamne, că robul tău ascultă. Mai întâi de toate, pentru că nu în toate mă văd rob. În unele, Doamne, mă văd mai degrabă robit decât rob. De aceea te rog din toată inima, Doamne, dacă mi s au înfundat urechile prin neascultare, desfundă mi bine urechile, Doamne, făcând ca inima mea să fie supusă ție.

47:15Cum, Doamne Dumnezeul meu, un preot să n audă și un copil să audă? Ce i chemați să audă, să n audă? Și cei, Doamne, Dumnezeul meu, care nu te cunosc să audă? De aceea te rog în această seară, viu este numele tău, ajută ne să fim robi ai tăi, Doamne, pentru aceasta, Doamne, te rog să mă ierți pentru fiecare neascultare și să mi dai putere, Doamne, să mă pocăiesc înaintea Ta. Și apoi Doamne, te rog din toată inima, dacă cumva am ajuns să stăpânim noi în casa ta, am ajuns să avem noi locurile noastre, părerile noastre, felul nostru. Doamne, te rog din toată inima, lucrează, Doamne, prin Duhul Tău cel sfânt și te rog, Doamne, Dumnezeul meu, adune aminte fiecăruia în parte că biserica este a ta, că lucrarea este a ta, că tu ești domnul acestei case, că nimeni nu stăpânește, ci stăpân ești tu.

48:14Și te mai rog un lucru, Doamne, acum, în momentele acestea, Duh Sfânt al lui Dumnezeu, mai vorbește ne o dată, Doamne, despre ce te doare pe tine. Mai vorbește ne o dată, Doamne, despre ceea ce te face pe tine să fii supărat în dreptul nostru, Doamne. Te rog din toată inima, nu mă lăsa, Doamne, să fiu mințit de cel rău și să cad într o stare de letargie spirituală, de apatie, de înstrăinare, de nepăsare. Doamne, să nu zică și ele. facă Domnul ce o vrea să facă, ci în această seară să zic în felul următor: Doamne, alerg, alerg, alerg, mă prăbușesc la piciorul crucii Tale. Alerg să mă pocăiesc, alerg să mă schimb, alerg să fac, Doamne, voia ta. Nu mă lăsa nici pe mine, nici casa mea, nici pe cei dragi, nici biserica, că nu mi e indiferent că tu vorbești.

49:07Tu vorbești ca noi să ascultăm. Tu vorbești ca noi să ne oprim. Tu vorbești ca noi să ne ridicăm. Tu vorbești ca noi să ne schimbăm. De aceea te rog în această seară, Doamne, ajută ne și dacă ne vorbești, Doamne, dă ne puterea să ne întoarcem din fiecare lucru slab și să împlinim voia Ta. Vorbește, vorbește, Doamne, vorbește. Tu ai în această seară inimi. Ai inimi cărora le vorbești. Vorbește, Doamne, toarnă pe ciobul inimii noastre undelemnul sfânt. [Muzică]