Viața va înflori

0:00Amin. Geneza 18:1. Domnul i s a arătat la stejare lui Mamre, pe când Avraam ședea la ușa cortului în timpul zăduilei. Avraam a ridicat ochii și s a uitat. Și iată că trei bărbați stăteau în picioare lângă el. Când i a văzut, a alergat înaintea lor de la ușa cortului și s a plecat până la pământ. Apoi a zis: „Doamne, dacă am căpătat trecere în ochii tăi, nu trece rogul te pe lângă robul tău. Apoi a zis: „Da, asta am zis eu. Îngăduie să se aducă puțină apă ca să vi se spele picioarele și odihniți vă sub copacul acela. Am să mă duc să iau o bucată de pâine ca să prindeți la inimă și după aceea vă veți vedea de drum, căci pentru aceasta treceți pe lângă robul vostru. Fă cum ai zis, i au răspuns ei. Avraam s a dus repede în cort la Sara și a zis: „Ia repede trei măsuri de făină albă, frământă și făturte. Și Avraam a alergat la vite, a luat un vițel tânăr și bun și l a dat unei slugi să l gătească în grabă. Apoi a luat unt și lapte împreună cu vițelul pe care î gătise și le a pus înaintea lor. El însuși a stat lângă ei sub copac și le a slujit până ce au mâncat. Atunci unul dintre ei au i au zis: „Unde este nevasta ta, Sara? Uite un cort, a răspuns el. Unul dintre ei a zis: „La anul, pe vremea aceasta mă voi întoarce

1:37negreșit la tine și iată că Sara, nevasta ta, va avea un fiu." Sara asculta la ușa cortului care era înapoi lui. Avraam și Sara erau bătrâni, înaintați în vârstă și Sarei nu i mai venea rânduiala femeilor. a râs în sine zicând: „Acum când am îmbătrânit să mai am pofte, Domnul meu, bărbatul de asemenea îmi este bătrân. Domnul a zis lui Avraam:„Pentru ce a râs Sara zicând: "Cu adevărat să mai pot avea copii eu care sunt bătrână?" Și versetul acesta spunem împreună: Este oare ceva prea greu pentru Domnul? Slăvit să fie Dumnezeu. Până aici cuvântul Domnului. Vă rog să ocupați locurile. Citiți voi și următoarele două versete. Mulțumim, echipei de încânare.

2:28Ne revedem cu ei la sfârșitul predicii. Domnul să i binecuvânteze. Domnul să i binecuvânteze. Sunteți bine? Da. Amin. Amin. Vă aduc și salutul bisericii Maranata, unde am poposit aseară la o seară de evanghelizare cu o biserică arhiplină și cu o prezență a lui Dumnezeu deosebită. M am bucurat foarte mult pentru că aseară la final a venit o mămică, a zis: „Mă mai țineți minte?" I am zis: „Eu nu țin minte nici am făcut acum o săptămână. Zic: „Nu te știu. A zis: „Sunt Alexandra. și a zis: „Stăteam în rândul al doilea când am venit aici la biserică și de ani de zile, de șapte ani, ne rugam Domnului să ne dea un copil. Și în timp ce dumneavoastră slujeați, v ați dus în dreptul meu și ați spus: "Pântecele tău va rodi și vei avea o viață, vei avea un copilaș. Eu nu mi aduc aminte, dar Domnul știe toate."

3:28Și a zis: „Haideți să vi l arăt pe Thiago". și mi a arătat o splendoare de băiețel care era acolo în cărucior și a zis: „Atât de recunoscătoare i sunt lui Dumnezeu că am venit în biserică și pentru că am venit și pentru că m am rugat, Domnul Dumnezeu a ascultat rugăciunea și iată acuma minunea pe care eu o țin în cărucior și m am bucurat extraordinar de mult. Aseară, la final, când ne am rugat, am auzit situații de viață pe care nici măcar nu vreau să vi le împărtășesc de o de un dramatism ieșit din comun. vieți pe care nu mai auzind sau auzind despre viețile acestea te cutremuri. Mă uitam cum oamenii stăteau în picioare și se rugau lui Dumnezeu ă în situații extraordinar de dificile și aveau încă nădejde în Dumnezeu. Preaiubiților, am umblat cu Dumnezeu și noi în răcoarea dimineții.

4:21Nu des. Nu e des, dar tare mi aș dori să prinzi tu dimineața aceea când să umbli cu Domnul și să spui: „Aleluia, Tată! Îți mulțumesc că ești al meu și că sunt al tău. Sunt mai rare diminețile acestea că de obicei ne trezește telefonul cu ceasul, cu alarma, ne trezesc îngrijorările și plecăm deja povârniți în ziua care o avem. Dar este extraordinar când se întâmplă ca în

01Dumnezeul care vine în arșița zilei știe prin ce treci

4:45răcoarea dimineții să ieși și să să te să umbli cu Dumnezeu și să te bucuri împreună cu Dumnezeu. S rare momentele acestea, dar slavă Domnului că ele totuși mai sunt. Însă de data aceasta avem un Dumnezeu care nu vine în răcoarea zilei, ci vine în zădu zilei. Vine în arșița zilei. Să știți, dragii mei, că un Dumnezeu care vine la tine în arșița zilei e un Dumnezeu care știe prin ce treci tu. Nu greșim să spunem că Avraam cumva trecea prin zădu vieții, nu doar prin arșița zilei. De ce? Pentru că doar cu un capitol mai înainte, doar cu un capitol mai înainte, el, deși primise promisiunea că va avea un fiu de la Dumnezeu, se tulbură. Dumnezeu i a spus:nșit vei avea un fiu. Dar așa cum e omul, uneori, deși auzim ce zice Dumnezeu, uneori ne îndoim, ne nu suntem la fel de convinși. Vreau să înțelegeți un pic presiunea sub care era Avraam.

5:49Numele Avraam înseamnă tată înălțat, tată slăvit. Și când spui tată înălțat slăvit, o spui prin fii. Înălțat prin fii, adică puterea lui se va perpetua, va continua. Avraam înseamnă tată înălțat. Știe cineva de unde a plecat el când Dumnezeu i a făcut chemarea? Ur din Ur, din Caldea. Știe cineva care erau zeii aceste acestui ținut ai Mesopotamiei? Știe cineva ce zei erau? Era Bal și Aser. Bal și Așer. Bal și Așer erau zeii ploii și Așer zeița fertilității. Atunci când Ilie s a rugat să închidă Dumnezeu cerul, s a rugat să închidă Dumnezeu cerul pentru că poporul căzuse în idolatria lui Baal, care ziceau ei că este zeul care aduce ploaie. No acea rămâneți cu el și uitați vă la cer până vă va da bal ploaie. Asta le spune de fapt Ilie. Și atunce Avraam pleacă din ținutul lui, pleacă din rudeniile lui și ajunge acum într o situație în care toți se uită spre el și zice și zic„Mă, tu ai plecat, ai plecat din țara ta, ai plecat din locul tău, din rudenia ta. Numele tău înseamnă Avraam înălțat, adică cel ce va fi înălțat prin fii și noi nu vedem nimic.

7:16Tu ți ai greșit destinația. Tu ai făcut o alegere greșită. bancă. Probabil se auzise că Dumnezeu i a promis lui Avraam că i va da un fiu. Probabil că Avraam a spus: „Dumnezeu mi a promis că mi dă un fiu și avea acuma 99 de ani. 99 de ani. Sara avea 85 de ani. Omenește vorbind, cine se uita la ei spuneau: „Gata, s a închis. Ce presiune fantastică să l urmezi pe Dumnezeu, să te desparți de tot ceea ce înseamnă viața ta obișnuită, să faci sacrificii în viața ta. să auzi de la Dumnezeu promisiunea că ți dă un fiu, să vorbești despre promisiunea că ți dă un fiu și să te uiți în buletin, să te uiți la tine și să spui: „Doamne, omenește, nu mai e timp, nu mai e când." Și atunci ce facem

02Când promisiunea nu se împlinește, îl justificăm pe Domnul

8:01noi? Spiritualizăm. A, Domnul mi a dat un fiu spiritual. O să mi dea Dumnezeu un fiu spiritual. O să mi dea un Dumnezeu un fiu prin împrumut la mâna a doua. O să mi l dea prin agar. Vedeți? Adică trebuie să înțelegeți lucrul acesta, că el îi zice lui Dumnezeu, îi zice așa: „Doamne Dumnezeule, ce mi vei da? Căci mor fără copii și moștenitorul casei mele este Eliezer din Damasc. Și apoi vine și i spune lui Dumnezeu: „Să trăiască înaintea ta Ismael." Și Dumnezeu spune: „Nu s de acord." Adică când i a zis să trăiască înaintea ta, Ismael, îi zice: „M am resemnat, m am înțeles că asta i viața. Probabil că ăsta era planul tău, că uneori când promisiunea Domnului nu se împlinește, noi ca niște pocăiți cuminți încercăm să l justificăm pe Domnul. Se uită Domnul și spune: „Eu n am nevoie de justificarea ta. La mine dau îi da și nu îi nu. Că nu nu se împlinește promisiunea, nu trebuie să încerci să l scuzi pe Dumnezeu. Și Dumnezeu îi spune în felul următor: Îi zice: „Cu adevărat nevasta ta Sara îți va naște un fiu și vei pune numele Isaac. Eu voi încheia legământ cu el.

9:16Nu știu cine este aici prezent în această după amiază și se agață de o promisiune, dar te rog în numele Domnului Iisus Hristos să înțelegi ceva. Dumnezeul care ți a promis e Dumnezeul care va împlini. Și Dumnezeul care va împlini e Dumnezeul care merită lăudat. Lăudat să fie numele lui. Acuma Dumnezeu îi spune cu adevărat Sara va avea un fiu. Cu el voi încheia legământ. Și se înalță Domnul. Domnul coboară, Domnul rostește aceste cuvinte și Domnul se înalță. Dar ceva se întâmplă în inima lui Avraam. Pentru că la nici trei luni de la această înălțare a Domnului, Domnul Dumnezeu sosește împătătură. Domnul Dumnezeu vine la el la cort. Probabil că în inima lui Avraam se întâmplă ceva. Este acolo ceva de care Dumnezeu este extraordinar de atent.

03Lui Dumnezeu îi pasă de ce crezi despre promisiunile Lui

10:07Este la care este atent și de care lui Dumnezeu îi pasă. Vreau să înțelegeți ceva ceva. Lui Dumnezeu îi pasă de ce crezi tu despre promisiunile lui. Vorbesc cu cineva? Lui Dumnezeu îi pasă de promisiunile pe care tu le ai strâns în inimă. Pentru că Dumnezeul nostru este un Dumnezeu care vrea toată lumea să știe, să știe toată lumea că El este un Dumnezeu care ce a promis? În el toate făgăduințile sunt Da. Și amin. Și cineva să spună amin. Amin. Și el vine. Vine cu trei luni înainte sau cu trei luni după ce s a înălțat. Acuma dacă eram, mă rog, dar Avraam ar fi trebuit să stea liniștit, dar Dumnezeu a văzut ceva. A văzut ceva și coboară el. Coboară el. Și acuma trebuie să înțelegeți ceva. În Geneza 18:10, ce am citit astăzi e scris ceva.

11:03Unul dintre ei a zis, adică dintre cei trei, nu intru acuma în ce înseamnă, dacă este teofanie, dacă este cristofanie, nu intrăm acuma în teologia celor trei, că nu e timp și nici nu este subiectul nostru. Dar unul dintre ei a zis: „La anul pe vremea aceasta mă voi întoarce negreșit la tine și iată că Sara, nevasta ta, va avea un fiu. Aice spune la anul pe vremea aceasta. Țineți minte acest cuvânt, la anul pe vremea aceasta. Veți vedea că la anul pe vremea aceasta e mult mai mult decât până acuma știați. La anul pe vremea aceasta, asta i promisiunea pe care Domnul o face lui Avraam. În așteptarea acestei promisiuni, în așteptarea unei promisiuni, suntem și noi. Eu aștept o vindecare deplină. Eu aștept să văd locașul de închinare gata.

11:53Amin. Eu [sforăit] aștept să văd biserica plină. Amin. Eu aștept să văd familia toată în mâna Domnului. Fiecare are o promisiune înaintea Domnului. Fiecare are așteptare. Să ridice mâna numai cine are o așteptare. O așteptare legată de o promisiune a Domnului. Bun. Ceilalți mergeți acasă. Nu i predica pentru voi. Na, nu vă mai pierdeți timpul degeaba. N are sens. Ne încurcăm unii pe alții. Da. Deci aveți o așteptare legată de o promisiune a lui Dumnezeu? Credeți că Dumnezeu are o promisiune și pentru voi? Slăvit să fie Domnul. Ce

04Nu uita cine ai fost și cine te-a ridicat

12:25facem noi în așteptarea împlinirii acestei promisiuni? Haideți să vă spun primul lucru. Nu uita cine ai fost. Nu uita cine ai fost și cine te a ridicat. Nu uita cine ai fost și cine te ai ridicat. M am dus săptămâna aceasta la spital. M am dus la spital și trebuia să fac două investigații cardiologice. Am plecat cu foarte mare entuziasm, cu foarte mare curaj. Pe parcurs mi a mai dispărut [sforăit] pentru că au fost mult mai dificile decât m am așteptat. Mai ales când a băgat cablul ăla prin arterea hrâști, hrâști, hrâști și tot și arterele mele nu erau așa de dilatate și tot mergea. Ziceai că e un tanc rusesc care scârție. Și când am ajuns în când am ajuns în salon, în salonul numărul 15, eu am gândit un lucru pe care vreau să vi l spun și vouă. Oriunde ajunge talpa piciorului meu să calce, eu cred că Dumnezeu are ceva de făcut cu mine.

13:30Amin. Poate că tu n ai sentimentul ăsta întotdeauna, dar eu am sentimentul că oriunde m aș duce e ceva de făcut cu Dumnezeu. Amin. Când am intrat eu repede am făcut cunoștință. Nu era decât Domnul Lucian. Vă povestesc de el altădată. Dar spre seară la patul din mijloc vine un domn. L am remarcat prin faptul că atunci când s a descălțat avea ciorapii tociți și am zis înseamnă că ori l o fi luat pe om de pe drum că se mai poate întâmpla să ai că avusese o durere în piept puternică probabil un un un infarct. Și omul a, dar am remarcat că a luat și haina și a făcut o sul și a pus o la picioarele pe pat. Și eu, na, noi aveam un șifonier pe hol, dar m am gândit poate el i e frică că o fură cineva.

14:21Da, m am gândit, dar am tăcut, n am zis nimic. A tușit, a fost fo I a fost foarte rău toată noaptea. I a fost foarte rău. Cât am putut m am rugat. Dimineață a venit domnul doctor, pentru că el a fost internas seara târziu, n a stat nimeni de vorbă cu el atunci și îl întreabă: „Domnule, zice: „Dumneavoastră aveți antecedente? Aveți un istoric aici cu noi? El petrecuse și Crăciunul și Revelionul la spital, fiind cardiac, fiind cardiac de multă vreme, 59 de ani. Și a zis: „V am dat o v am dat o rețetă, v am dat o prescripție medicală. Ați luat pastilele?" "Nu le am luat," a zis el foarte sincer. Și a zis: „Dar de ce nu le ați luat? că doar aveați aspenter care trebuia neapărat să l luați pentru fluidizarea fluxului sangvinic. Și atunce el a zis senin: N [voce dreasă] am n am avut bani eu. În momentul acela am înlemnit pentru că un aspenter costă 15 RON o cutie și am zis: „Omul acesta n a avut 15 RON să și cumpere o cutie de aspendenter.

15:22[sforăit] Mi s a părut că pică cerul pe mine. O să spuneți: Ce mare lucru pentru mine? A fost mare lucru. Adică cum un om moare că n are 15 RON? Ce a mai ajuns o viață în România? Și atunci îl întreabă, dar zice, dar familia dumneavoastră, soția dumneavoastră, copiii dumneavoastră? N am doamnă. Dar zice, dar cineva acolo unde locuiți a zis: „Eu nu am casă. Eu locuiesc pe stradă. Am crescut la orfelinat și n am pe nimeni. Mai stau și eu la un prieten care î dă de mâncare. Mai mai spăl și eu. Era destul de îngrijit. Mă mai spăl și eu, lucrez unde apuc pentru o noapte, două sau de pasă să mai fac și eu rost de niște bani pentru mâncare. Ei, vreau să vă spun, dragii mei, că în acel moment m am gândit la mine și am zis: „Doamne, eu sunt un răsfățat al sorții.

16:16Tu mi ai dat mie așa de mult. Eu nu uit, nu uit că am trăit o mare sărăcie și o mare încercare și că m am rugat ție și tu ai venit în ajutorul meu și eu nu am să uit cine sunt și cum mâna ta m a ajutat. Și în momentul acela, preaiubiților, m am rugat lui Dumnezeu și am zis: „Doamne, neapărat până plec de aici trebuie să facem ceva." A doua zi dimineață, la prima oră, mă bucur că e și Ioana aice, că i din sistem, a doua zi dimineață a venit Marcela. Marcela era o fostă șefă de centru. ăă care de curând se mutase la spital pe asistență socială. Când m a văzut din prima, ne am cunoscut. Marcela, ce faci? Mă bucur să te văd aici. A zis: „N a mai putut domni Ianovi să rezistă ca șefă de centru toți copiii cu poliția, cu fugit, cu așa, nu am mai putut să rezist, e prea mare. Și am zis: „Dar de ce ai venit?" Zice: „Am venit pentru că m a trimis spitalul să stau de vorbă cu domnul Viorel și împreună cu Marcela am luat și am luat pas cu pas. Marcel îl duce la un azil de bătrân. Noi îl ducem la viață și lumină ca să poată să mănânce în fiecare zi, să aibă un loc unde să facă duș, să aibă un loc unde să i dăm niște haine. Împreună cu Marcel am discutat și am zis: „Câtă vreme încă stă în comisia de protecție, dă mi voie ca împreună să facem dosarul de pensionare, să ia și el o indemnizație de handicap, că omul i bollav a 59 de ani. Când s a terminat, omul era mut, nu mai avea niciun cuvânt.

17:39se uita la noi, venise prânzul, eram după intervenție, făcusem o intervenție ciudățică, transofagiană, nu vreau să vă spun ce furtun mi a băgat pe gât și numai de mâncare n aveam dorință și am zis: „Vă rog, domnul Viorel, luați și porția mea." Și el cu teamă s a uitat și a zis: „Îmi dați și porția dumneavoastră? Cu toată inima, că oricum nu pot s o mănânc." și a luat o, a mâncat o, spunând timp ce mânca, mii era foame, îmi era foame. Și mânca și spunea: „Mi era foame, mi era foame." Poate că astăzi ești aici și spui: „Doamne, îmi este greu și poate că tu te gândești că viața ta este extrem de dificilă, dar ascultă mă ce spun. Adu ți aminte de unde mâna Domnului te a scos. Adu ți aminte cum Domnul te a ridicat.

05Avraam pelerin: viața depinde de Dumnezeu și de bunăvoința oamenilor

18:20Avraam, în momentul în care ridică ochii și i vede pe cei trei care sunt în în fața cortului lui, pe zădu zilei, Avraam, primul lucru pe care î face este acela că Avraam se ridică imediat. El se ridică imediat Avraam și în momentul acela face un lucru pe care mi aș dori din toată inima să l învățăm ca pocăiți. Avraam este un pelegrin. Un pelegrin care a învățat că viața depinde de Dumnezeu și de bunăvoința oamenilor prin care lucrează Domnul. Ca pelegrin îți dai seama că uneori nu ține de tine. Ai ajuns într un loc, poate nu [sforăit] ai apă, nu știi cine este, nu știi cum este. Și ce face Avraam? Avraam n a uitat că este pellegrin și a zis: „Aceștia sunt și ei în în sunt peregrini, sunt și ei niște oameni care sunt în călătorie și așa cum eu știu cât de greu este și cât de greu mi a fost, nu aș vrea ca lor să le fie greu. Și aș vrea în numele Domnului Iisus Hristos.

19:15Pot să vă spun ceva? Te rog să fii serios. Amin. Te rog să fii serios. De ce spun lucrul acesta? Pentru că unul dintre lucrurile triste în viață este amăgirea. Nu vorbi de un ajutor dacă nu ești dispus să l dai. Nu te băga într o lucrare doar ca s o lași începută și apoi de izbeliște. Aseară când vorbeam la Maranata de domnul Viorel, colegul meu de de pat și de salon, înainte să vorbesc am i am i am dat un mesaj. După aia mi am adus aminte, zic, el mi a zis zice: „ Eu nu pot să vă sun. Eu nu pot nici să vă dau mesaje când nu am bani, dar zice pot numai să primesc telefoane. Și la sfârșit vine o surioară și mi pune în mână o bacnotă de 100 RON. Zice: „Sio i o dai lui Viorel să și cumpere la telefon cartelă.

20:06Am iubit o pe sora respectivă și aș vrea să fim serioși. Dacă știi ce a însemnat sărăcia, dacă știi ce a însemnat greul, dacă știi ce a însemnat să rămâi fără de ajutor, te rog să fii serios. O vorbă dacă o spui să fie vorbă și dacă întinzi o mână întinde o mână și Dumnezeu să lucreze și Dumnezeu să binecuvânteze. Mulțumesc din toată inima. Biblia spune în felul următor că Avraam vine și zice: „Vă dau puțină apă. Auziți? Deci puneți versetul 8. Îngăduți să se aducă puțină apă ca să vi se spele picioarele. Odihniți vă sub copacul acesta. Sub copac. a zis: „Vino în vila mea și am să mă duc să iau o bucată de pâine ca să prindeți la inimă. Deci ce le promite? Apă băut și să spele picioarele și o bucată de pâine și umbra stejarului sub care el stădea. Stejar! Ce i a promis?

21:04puțin, dar a promis în așa fel încât să poată să se țină de promisiune. Nu promite marea cu sarea și să l lași pom cu sarea în ochi. Pentru că deseori se întâmplă că noi reacționăm imediat și apoi părăsim omul. Mai bine fii ponderat, promite puțin și fă mult. Domnul să ne ajute. Apoi fii practic. El zice: „Vă dau niște pâine ca să prindeți la inimă. Adică cum practic? Păi dacă mă apucam și i spuneam lui Viorel, harul, Doamne, numai harul. Nu zicea el că sunt smintit. Păi, nu i vorbi de har până mai întâi nu i dai ceva să prindă la inimă, că viața nu e povești nemuritoare. Viața înseamnă în primul rând să fii practic cu Dumnezeu. Dacă îmi aduc aminte de cineva care era un shelter, un adăpost de noapte și venea mereu un om a cărui ale cărui picioare miroseau îngrozitor și când venea ăla se făcea în tot în tot adăpostul acela se făcea mare rumoare.

22:09Nu l vreau eu, nu l vreau eu. să nu stea lângă patul meu, că miroase, că miroase. Și începuseră o ceartă între ei și la un moment dat s au oprit că nu mai mirosea. Un tânăr a luat un lighean și în timp ce ăia se certau spăla picioarele. Că uneori rezolvarea înseamnă să pui mâna să faci, nu doar să vorbești ca o moară stricată. Să fim practici. El a promis ceva practic până vorbim de ale inimii. Cum te simți? Vai, cum ești? Te simți bine? Ce face mama? Tată, dă mi niște pâine și apoi vorbim. Da. Slăvit să fie Domnul. Apoi, fii realist. În ce sens realist? Uitați ce spune versetul. Vă dau niște pâine ca să prindeți la inimă și după aceea să vă vedeți de drum, căci pentru aceasta treceți pe lângă robul vostru. Voi n ați venit să zâmbim, să facem poze. Ați venit că vă e foame, ați venit că vă e sete. Pentru asta ați venit la robul vostru, da? ca să vă dea ceva de mâncare și să vă dea ceva să beți apă și să vă spălați pe picioare.

23:11Acuma aș vrea să întreb ceva. Nu vreau să vorbesc decât cu cei care sunt de acord cu ce spun eu și are sens. Când erai tu fără casă, fără mașină, fără salariu, fără hainele care le ai, ce i zis lui Dumnezeu? Doamne, dacă î dai o căsuță, dacă î dai și mie o mașinuță, Doamne, dacă n o să transport toate bătrânele bisericii acasă. Acuma te uiți că până și prietenul care l duci e supărat că ți a intrat cu pantofii puțin mai cu praf. Ce ai spus Domnului când n ai avut? Dacă mă vei ajuta, Doamne, ce i spus Domnului la primul salariu? Dacă î dai, Doamne, un salariu, eu n am să uit nici milostenia. N am să uit niciodată, Doamne, să mă închin ție. Cum suntem astăzi, frații mei? Cum suntem astăzi în așteptarea promisiunilor lui Dumnezeu? Știți ce ne învață Avraam să facem? Să nu uiți niciodată cine ai fost și cine te a ridicat.

24:18Și spun așa: M a ridicat Dumnezeu și Dumnezeu fie binecuvântat. Să nu uiți niciodată în așteptarea promisiunii cine te a ridicat. doi. Doi. În așteptarea promisiunii, antrenează ți ochii.

06A doua lecție: în așteptarea promisiunii, antrenează-ți ochii

24:31Antrenează ți ochii. Și aș vrea din toată inima să înțelegem lucrul acesta. Adică spune Biblia că Avraam probabil că ori picotea, ori medita, că el zice: „Ridică ochii". și deodată a văzut trei bărbați în fața lui. A ridicat ochii. [sforăit] A ridicat ochii. Ochii când i a ridicat și a văzut acești oameni, a început să se întâmple ceva. Aici vreau să fiți foarte atenți. Niciun oaspete nu ți vine în zădu zilei. Niciun călător în Orient nu îndrăznește să călătorească în mijlocul zilei când e arșiță. De aceea era și neașteptat ce s a întâmplat cu Filip, care a fost trimis pe drumul din Gaza la ceasul amiezii, că nu era obișnuit ca cineva să călătorească la ceasul acela al zădui. Dar Dumnezeu, că el despre el este vorba, nu vine doar în răcoarea dimineței. Dumnezeu vine și în zădu vieții.

25:27Și când ridică ochii, el îi vede pe cei trei. Dar ceva se întâmplă pentru că Avraam se ridică. Avraam de 99 de ani se ridică. Avraam se duce și spune: „Domnul meu, care în traducere este Adonai, e o formă de închinare. Deci este o formă de închinare. Adonai, Domnul meu îngăduie, rămâi, stai aici lângă mine. Ceva se întâmplă. Deodată Avraam care are 99 de ani, care are 300 de oameni plătiți, 318 oameni plătiți ca ostaj, care are vite, cirezi și nenumărate bogății, se ridică, se pleacă înaintea acestui om și îi zice, îi zice robul. El se face pe sine robul, robul tău și despre el zice: „Domnul meu care este adunai." Ce se întâmplă? Vă spune ce se întâmplă. Ochiul antrenat al lui Avraam a văzut ceva mai mult decât am putea vedea noi. El a înțeles că nu sunt trei oaspeți obișnuiți. Cel mai probabil, ca să înțelegeți, era histos.

26:33Histos care deseori în Vechiul Testament vine în forma aceasta pământească și doi îngeri care mai apoi o să ajungă la Sodoma. Da. Erau trei bărbați și el se închină înaintea Domnului meu. El care este un om bogat, un om cu nume, un om la 99 de ani. De ce? Pentru că ochiul lui antrenat a văzut ceva. A alergat, spune Biblia, la 99 de ani să alergi. A alergat. A fost în mișcare. Ceva s a întâmplat. E ca și cum ar fi zis: „La mine în casă a venit Dumnezeu." Altfel nu se explică toată această toată această cheltuială. Adică vreau să înțelegeți un lucru. Mai e un element specific și anume el zice: „Îngăduie să aduc puțină pâine, să aduc apă și stați aice sub stejar. Dar dacă veți lua și veți calcula cât a cheltuit începând cu făina, cu untul, cu turtele, cu laptele, cu vițelul, ajungem la o cantitate care putea să hrănească 100 de oameni.

27:41O să spuneți era bogat și de aceea a făcut această risipă. Vă spun că nu. Înțelesul este următorul. A știut cine i a călcat pragul și a zis: „Dacă pun mai mult pe masă, stă mai mult la mine. Cu cât e masa mai bogată, cu atât întârzie. Un ochi antrenat vede când Dumnezeu pășește în viața ta și ce și dorește? Să prelungească momentul acela de părtășie cu el. Slăvit să fie Dumnezeu și binecuvântat să fie Dumnezeu. De unde știm lucrul acesta? Avraam nici măcar nu stă la masă. Avraam slujește și poate cineva în aceste momente zice: „M am săturat. Atâta pasivitate, atâta indiferență, atâta nepăsare, nu mai să facă și alții. M am săturat, am obosit, nu mai am chef de nimic. Avraam se ridică și spune așa:„Chiar dacă ochiul omenesc vede un om, eu sunt Dumnezeul care Eu sunt omul care î vede pe Dumnezeu. Și dacă tu când slujești îl vezi pe Dumnezeu și dacă ceea ce faci faci pentru Dumnezeu, atunci Dumnezeu îți va da ce? Ceva ce nu știi. Știa Avraam cum se va încheia povestea? Nu.

28:51Știa Avraam ce va spune Domnul Dumnezeu? Nu. Dar ce i spune Domnul Dumnezeu? Eu n am venit la tine doar ca să văd dacă ești ospitalier, ci am venit să ți aduc și să ți împlinesc cea mai mare dorință a ta, tu să rămâi credincios Domnului. Păi, cum se poate ca Iulius la vârsta asta să fie în biserică să bată tobele? Păi, trebuie să fie un tânăr, dar nu de că este un om cu părul alb. De ce? Pentru că eu trag concluzia sau îmi place să cred pentru că în ceea ce faci e Dumnezeu și Dumnezeu îți va răsplăti. Binecuvântat să fie Dumnezeu și lăudat să fie Dumnezeu. De aceea aș vrea din toată inima să înțelegem că suntem într un moment în care îmi doresc din toată inima ca ochiul nostru să fie antrenat, să recunoască prezența lui Dumnezeu. Amin. Haideți să vă spun să vă spun un lucru.

29:42Vreau să puneți o poză. Pune poza, Andrei. Faceți cunoștință cu Lena Constante, arestată în martie 1956 la penitenciarul din Miercurea Ciuc. Vina ei e că a fost prea doamnă. S a ocupat de cultură și pentru comuniști cei care se ocupau de cultură erau periculoși. În închisoare purta niște haine ponosite și se ruga de comandant să i dea și ei măcar o pereche de haine a cătării. Ăla i a dat niște jerpelituri, niște zdrențe și o pereche de bocanci, că a preferat să meargă desculți. văzând că e iarnă și merge de sculți cât de cât s a îndurat și i a permis să scrie o scrisoare acasă după șase ani de detenție și să i spună părinților ei, trimiteți mi și mie ceva de îmbrăcat.

30:38A i au mai dat voie să scrie pe scrisoare sunt bine, vă sărut. Acuma a primit de acasă pachetul. Când a primit de acasă pachetul, i l au dat și i au reținut din pachet doar un pardesiu. A zis: Ăsta îl iei când pleci acasă la eliberare. Dar ea mărturisește următorul lucru. zice: "Eu am început să mă uit în pachet pentru că așteptam niște semne. Știam că mama mea pe care o iubeam și tatăl meu pe care î iubesc și surorile mele, cele două surori ale mele pe care le iubesc, Zizi și Vasilica, știam că acolo în pachet trebuie să fie un semn. era extrem de îngrijorată pentru că comuniștii nu doar că te arestau, îi arestau și pe ai doi. Și a zis: „Nu știam nimic de ei. Deci șase ani de zile n aveam nicio veste și îi doream să știu ceva despre ei. Dacă st în viață, dacă sunt arestați, dacă mai trăiesc." Și am zis, am luat fiecare lucru și am început să l caut așa cum caută cineva o comoară. Și zice un săculeț în care mama pusese niște ață era făcut din fața noastră de masă. Intenționat. Fața de masă avea niște cubulețe care erau verzi. Și când m am uitat cu atenție, am văzut că în cele patru cubulețe care erau pe săculeț verzi era scris cu creionul m a m a mama. Și am știut că

32:15mama mea trăiește. Și apoi m am uitat cu atenție. Tot timpul m am uitat și am găsit trei batiste pe care era însemnată monograma tatălui și celor două surori ale mele. Și am știut că toată casa mea e bine și m am liniștit și am văzut că acolo pe săculeț mai era și un buchțel frumos cu niște flori roșii pe care mama știa că le iubesc și mi le a desenat acolo. Mi le a brodat.

07Dumnezeu lasă în fiecare zi un semn al prezenței Sale

32:45Antrenează ți ochiul. Viața nu este cum vei cum vezi tu. Atâția oameni îți aruncă în față fel de fel de lucruri, dar te rog în numele lui Iisus spune: „Doamne, ajută mă să mi antrenez ochiul aici undeva cumva într un fel Dumnezeu e prezent în viața mea în ziua de azi, de azi dimineață până acum. Dacă ochiul meu are să fie atins de el, eu îl văd pe el și puterea lui. Căci Dumnezeu întotdeauna în fiecare zi lasă un semn al prezenței Sale. Avraam s a uitat și a zis: „Nu sunt niște oaspeți obișnuiți. S a plecat, i a numit Domnul meu. A alergat, li s a închinat și a creat așa de multă mâncare. Știți de ce a creat această mâncare? ca să le spun în fel următor: mai stați, mai stați, mai stați, nu mai plecați. De aceea vreau din toată inima, în așteptarea unei promisiuni, să spui: Doamne, poate n o să văd pe cer un călăreț apocaliptic, poate n o să vină un înger la mine, dar antrenează mi ochiul să văd așa ceva. Poate când ai cântat azi Duhul Domnului este putere, poate ai simțit ceva. Era binețea pe care ți o dă Dumnezeu și ochiul nostru trebuie să fie antrenat praf mult în ochii noștri. Praf mult se aruncă și suntem de multe ori așa de corupți. Suntem corupți de No, dacă de stai de dimineață până seara la televizor, tu crezi că Domnul o să cadă, o să vină la dreapta televizorului?

34:03Știți că Zaharia spune că era la templu, era la altar și Domnul și un înger a coborât la dreapta altarului. Nu spune că la dreapta televizorului. Doamne, vino. Unde să vină? Avraam era la cort, era liber. Stătea afară în fața cortului. Nu era aglomerat. a zis: „Îmi fac un pic de liber, îmi fac un pic de spațiu pentru că Dumnezeu coboară acolo unde îi dai voie să coboare și Dumnezeu, pe Dumnezeu îl vezi acolo unde faci curat și acolo unde eliberezi. Și vă rog în numele Domnului Iisus Hristos, eliberați vă de îngrijorări, de temeri, de frică. Eliberați vă de poveri inutile. Pot să spun o vorbă. Scăpați vă de oamenii care vă mănâncă zilele și speranța și lăsați l pe Dumnezeu ca să poată să fie vizibil în viața voastră. În al doilea rând, antrenează ți ochii, pentru că Dumnezeu e Dumnezeul care întotdeauna îți lasă un semn.

35:00Te rog din toată inima, nu lăsa dezamăgirea să ți oprească lucrarea, să mai facă și alții. Da, dar Domnul a venit să ți dea ție o binecuvântare. Pot să vă spun ceva? Unii comentatori spun un lucru interesant. Zice: „Domnul s a coborât pentru că a auzit Ce a auzit Domnul? Haideți, studenții biblici, strigătele din Gomora și Sula. Deci nenorociții care erau acolo pur și simplu devastați de nebunia sodomiților au strigat victime inocente ajungeau întâmplător în Sodoma și dacă cei doi îngeri au vrut să tabere peste ei și să se culce cu ei, dar aminte un nevinovat și strigătele acești oameni care au devenit victimele unui sistem putred au ajuns până la Dumnezeu care a zis: „Mă cobor acuma când el s a coborât s a dus să vadă întâi de toate cum se poartă sodomiții, dar a venit să vadă și cum se poartă pocăitul, că Dumnezeu nu vine oricum, vine să și vadă, ai inimă pentru el, mai ai ochi să l privești.

36:10Aseară eram atât de obosit, eram obosit, am fost vineri la Ploiești. Aseară, normal, nu prea e normal să te duci. Dar știți ce se s a întâmplat? Înainte să mă duc, am văzut cu ochii inimii mele o bucurie. o prezență a Domnului și m am dus zburând și așa a fost. Dumnezeu a lucrat într un mod extraordinar și m am simțit atâta de util, folosit de Dumnezeu. Domnul Dumnezeu îți vorbește, dar antrenează ți ochiul ca să l vezi și gata. Închei. Amin. Amin. Amin. Spunându vă ultimul lucru. Primul lucru este acesta. În așteptarea promisiunii, adu ți aminte cine ai fost și de unde te a ridicat Dumnezeu. Fără Dumnezeu iartă mă, nu că nu te aș prețui, dar eram praf și pulbere.

37:00Bine, eram o pulbere mai aurită, dar praf eram pulbere cu toți. Doi, în așteptarea lui Dumnezeu antrenează ți ochiul. Mi e teamă să n auzi ceva în cer de genul: De câte ori am venit la tine și nu m ai recunoscut? De câte ori am stat în prezența ta? Tu așteptai ca Domnul să coboare prin cântece. Poate că Domnul era în curtea bisericii. Poate că Domnul era într un loc în care nu l ai recunoscut. Doamne, te rog, antrenează mi ochiul să te pot recunoaște. Și în al treilea rând cu care vreau să închei, Domnul îi zice: Unde i Sara? Unde i Sara? El nu știa că ea trage cu urechea, deși ar fi trebuit să se aștepte.

37:54Dar în afară de faptul că cei trei oaspeți au zis: "Fă cum ai zis". Și apropo, în amintirea celui ce ai fost și a celui care te a ridicat, Domnul nu spune decât atât: Fă ce ai promis, că ai promis că faci, fă. Ai promis că dai, dă. Ai promis că te cheltui, cheltuie te. Nu cere mai mult. El zice: Unde i Sara? Acuma să mi permiteți să mi permiteți dacă să mi permiteți un pic de spiritualizare. De ce vă spun? Avraam primește promisiunea. Sara primește promisiunea. Dar nici Avraam, nici Sara, iertați mă, nu s mai breși unul decât altul. Pentru că Avraam când ajunge în Canaan, unde se duce? În Egipt. Când se duce în Egipt, nu ia apărarea nevestisii, e soră mea. Și minciuna asta nu se pocăiește de ea nici în 15, nici în 20. Că în 20 spune: Păi ce s e sora întregă? Adică am mai am mai elaborat puțin și Saraicea nu i mai ebrează pentru că zice intră la intră la Agar că Avraam s a întors din Egipt nu cu mâna goală.

39:17Faraonul om cu bun simț i a dat bogății robi și roabe. Dar i dăduse robi și roabe pentru Sara să se culce cu ea, că el a zis că i sorsa. Și faraon a luat o la el în harem. Dar pocăitul după ce Dumnezeu îi trimite un vis lui faraon și zice: „Nu te atinge de ea". Faraon îi zice: „Ți o dau pe ea înapoi." Dar pocăitul n a mai dat înapoi ce a primit de la faraon, [voce dreasă] că Domnul a binecuvântat. Râdeți voi, dar eu am auzit povești din astea și în bagajele cu care vine din Egipt era așa gar că dacă n o lua, povestea asta nu se scria. Și atunci îi vine o idee lui Sara, zice: "Spiritualizează, zice: promisiunea Domnului e așa că trebuie să l ajutăm, trebuie să intră la Agar." El intră la Agar, că și el intră la Agar. Ce să mai? [râsete] Și și iese un copil, Ismael. Și atunce Sara când vede disprețul lui Agar, o trimite în pustie, o aruncă și acolo în pustie Domnul se întâlnește cu ea și o trimite înapoi acasă dându le o palmă lor. Adică tu ai trimis o pe ea în pustie, Domnul ți o trimite acasă.

40:28E o e niciunul nici alt nu pot să zic că e mai breaz, dar cumva în toată povestea asta Sara este un punct care în calea promisiunii cumva se așează pentru că ideea de a intra Avraam la Agar ei. Cumva ea îl influențează într un punct pe Avraam. De aia vine Dumnezeu și spune în al treilea rând, n am venit numai să îți aduc aminte de unde ai plecat, cine te a ridicat, nici n am venit să spun ai că l antrenat, ci am venit să spun și unde i seceta adevărată, unde i problema adevărată. În calea promisiunii Domnul vine și spune: „Adu ți aminte de unde ai plecat, cine ai fost și cine te a ajutat. Și dacă nu ți aduci aminte, acolo se termină binecuvântarea. Ai ochiul antrenat să recunoști când Dumnezeu vine și când Dumnezeu îți

08„Unde e Sara?” — partea din noi care se îndoiește

41:20vorbește că Dumnezeu de multe a vrut să ți dea ceea ce vrea să ți dea. Dar dacă tu nu l ai băgat în seamă? Și în al treilea rând vine să spună unde i problema? Pentru că e o problemă. Unde Unde e Sara? Nu i o întrebare protocolară, nu e ceva de genul adu o și pe ea. Nu e o chestiune de politețe, e o chestiune de problemă, de secetă. Și zice: Unde i Sara? Și el zice, e acolo. Și acuma [oftat] îmi puteți ajuta, Grație, mă poți ajuta? Și acuma ascultați încheierea ca să fiți să fiți în temă cu ceea ce vreau să vă spun. Eu aș zice în felul următor: să nu ne luptăm nici cu Avraam, nici cu Sara. La mine, uitați vă la mine. Eu zic că Sara n ar trebui neapărat înțeleasă ca fiind soția care e rea, ci acea parte din noi care de multe ori se îndoiește, poartă rana unor așteptări care sunt întârziate și care măcar că vine la biserică și spune: „Îl simt pe Domnul."

42:27Când e să creadă ceea ce a zis Dumnezeu, se îndoiește. Poate că ăsta este cel mai ciudat paradox al pocăiților. Venim și spunem: „L am simțit pe Domnul, l am văzut pe Domnul. Ochiul meu l a văzut pe Domnul. Cum Avraam îl văzuse pe Domnul. Dar când a fost vorba să creadă că Dumnezeu este acela care i spune: „Îți voi da un fiu", ce a făcut Sara? A râs în sinea ei. Acuma vreau să înțelegeți un lucru. De ce a râs Sara? Păi, Sara a râs. Și am să vă spun de ce. Pentru că simțurile noastre se împotrivesc vieții duhovnicești. Vă aduceți aminte când Domnul Iisus Hristos a zis la mormântul lui Lazăr: „Dați piatra la o parte, ce au strigat ei?

43:20Miroase greu pentru că atunci când viața te izbește în față, simțurile tale pământești sunt povară. Sara a zis: „Să mai am eu pofte acuma că n am îmbătrânit." Deci Biblia spune ca o paranteză: "Nu i mai venea rânduia la femei." Deci ea este era clar la menopauză. Nici soțul meu, domnul meu nu și el a îmbătrânit. Adică este clar că omenește simțurile erau cele care erau potrivnice. Ce face Dumnezeu în momentul în care simțurile noastre că ce vezi cu ochii? Vii la biserică, Domnul e prezent, te închini lui Dumnezeu și când este vorba să spună Domnul crede că eu intru în viața ta și lucrez. Tu deodată începi să te îndoiesc, să te clatini. De ce? Pentru că ce știi, pentru că ce vezi, pentru că ce auzi nu i deloc potrivit cu ceea ce ți promite Domnul. E ceva deosebit.

44:16altfel. Și atunce un lucru se întâmplă aici. Dumnezeu face două chestii extraordinar de importante. Nu chestii, lucruri. Întâi de toate, Dumnezeu îi ia privirea Sare și lui Avraam de la ei. Ea spune râzând în sinea ei, Dumnezeu aude și ce spui înlăuntrul tău. Știe Dumnezeu că mă critici acuma că te țin prea mult. Să te pocăiești. Asta i de la mine. A râs în sinea ei. Adică nici măcar n a făcut ceva de genul hi ca sau nimic. În sinea ei a râs. Și Dumnezeu zice: De ce râde? De ce ai râs Sara? Bineînțeles că atunci când Domnul ne confruntă cu adevărul, ce faci pe? Nu, nu, nu, nu, nu. Ți s a părut, Doamne? Na, sigur. Da.

45:06Și și pe Dumnezeu îl corectez. Dar Dumnezeu ce face? ia privirea Sarei de la trupul ei și a lui Avraam de la trupul ei și spune: „Est un lucru prea greu pentru Domnul." Îi mută privirea de la ei. E o mută privire la Domnul Dumnezeu. Și acuma vreau să te întreb, este vreun lucru prea greu pentru Domnul? Te întreb, e un lucru prea greu pentru Domnul? Cineva să răspundă? Nu. Și mai faci un lucru acuma. Vă spun dacă tu erai Dumnezeu, slavă Domnului că nu ești, dar dacă tu erai Dumnezeu și ea hihi rida în sine și tu îi spuneai de ce ai râs? Și ea zicea: „N am râs. Ce făceai tu dacă erai Dumnezeu? Da,

09Dumnezeu nu vine să-ți ia promisiunea, ci îndoiala

45:56nu. Dar Dumnezeu nu vine ca să și ia promisiunea, ci Dumnezeu vine ca să ia îndoiala. Amin. [aplauze] Slavă lui. El nu vine să ți ia darul, ci vine să ți ia ceea ce oprește darul. Îndoiala, rănile care s au strâns, așteptarea care te a dus într o stare atât de precară, sufletește. [sforăit] Și acuma vreau să vă spun ceva. Domnul să ne ajute. Domnul să ne binecuvânteze. Ia pune tu, Andrei, ce punea pusese tu la început titlul ăla în ebraică. Ce citiți acolo? Caiet. Haia. O fi pe aici Adi? Nu i aici Adi. Nu, Adi, dacă ești online, el este evreu, știi?

46:49Ebraică. Să mă corectez dacă am greșit. Caet haia înseamnă la timpul, adică anul viitor, la timpul

10Expresia „la vremea vieții”: vremea când înflorești

47:00acesta. Timpul acesta. Caiet haia nu înseamnă numai la timpul acesta, adică calendaristic sau cronologic. El în traducere mai aproape de înțeles este la vremea vieții. La vremea vieții. Așa se traduce. La vremea vieții voi veni și voi veți avea un fiu. Adică vreau să înțelegeți de ce folosești expresia asta care este incredibil de plastică și de frumoasă. Vremea vieții înseamnă vremea când înflorești. Adică, haideți să vă explic ce s a întâmplat în mod real. Nu s a întâmplat că în trupul bătrân al Sarei s a născut un copil, ci că în trupul sarei întinerit a venit un copil.

47:55Nu înseamnă că bătrânul Avraam a făcut un copil, ci că bătrânul Avraam a devenit puternic, a avut vitalitate. La vremea vieții voi veni, adică vremea când eu mă voi atinge de tine, Sara, de tine, Avraam și cu toată vârsta înaintată voi vedeați naștere. Dumnezeu nu vine și pune un copil acolo, ci au un copil pe cale naturală. Pentru că Dumnezeu le zice:„Vine vremea când vreau să înfloriți, vine vremea când vreau să vă revitalizați." Și Dumnezeu care i prezent aici spune: "Promisiunea mea nu înseamnă numai să ți dau ce dorești, ci să ți dau și ce nu gândești." Vă aduceți aminte de Naaman? Mâna sus. Cine știe povestea lui Naaman? Când a intrat în râu și l a vindecat Domnul, cum spune că s a făcut carnea lui sănătoasă? a fost curățat și s a făcut ca unui bebeluș.

48:54Dar cum? Dar el când a intrat în apă era bebeluș? Nu era atâta mai leprosul. Dar Dumnezeu a zis: „Nu ți dau doar vindecare, îți dau și un ten frumos. Adică Dumnezeu zice la anul, la vremea vieții, caiet haia, la vremea vieții știu pe cineva care spune că cine crede în Hristos nu va muri, ci trece din moarte la viață. Hristos e învierea noastră. Hristos e puterea noastră. Hristos e miracolul nostru. Și vreau să vă mai spun ceva ca să știți, un lucru care e frumos și aș vrea să l cunoașteți din punct de vedere biblic. Slăvit să fie Dumnezeu. Cred că mai aveți un pic de răbdare, doar un pic. Și anume când Domnul spune: "E ceva prea greu pentru Domnul."

49:51E ceva prea greu pentru Domnul. Știți unde se mai regăsește expresia prea greu pentru Domnul? În Isaia capitolul 9 versetul 16 când spune căci un fiu ni s a dat și apoi continuă și spune așa vreau să vă citesc. Un fiu ni s a născut, un fiu ni s a dat. Domnia va fi pe omul lui. Îl vor numi sfetnic. Sfetnic. Minunat întâi și apoi sfetnic. Îl vor numi minunat. Când Domnul spune este un lucru prea greu pentru Domnul știți unde se regăsește expresia? În cuvântul minunat. Adică e o minune prea minune pentru Domnul. E vreun lucru minunat, prea puțin minunat pentru Domnul? E ceva ce Dumnezeu nu poate să facă minunat în viața ta? Deci cuvântul minunat de aici este cuvântul un lucru prea greu pentru Domnul. Știți cântarea?

50:41Minunat e Domnul meu Iisus. Mai minunat e El decât orice pe pământ. Salvați măție Dom. Gata că după aceea închide Gabi live ul. Minunat. E un lucru prea minunat pentru Domnul și tu să spui nu pentru că expertiza ta este minune. Acuma am să invit echipa lângă mine și vreau să vă spun ceva în încheiere. Vine timpul înfloririi, vine vremea vieții când Dumnezeul cel viu își ține promisiunea. Vreau să închideți un pic cu ochii că vreau să vă cu sufletul vostru. Tată, am credința aceasta că tu pregătești o vreme a înfloririi.

51:37Amin. O vreme a vieții, Doamne, când ceea ce este uscat va fi adus la viață. Când ceea ce este pustiu, când ceea ce este în arșiță va cunoaște, Doamne, ploaia timpurie. Amin. Cred din toată inima că suntem în după amiaza asta aici ca să vorbești cu noi și să ne spui: Eu sunt Domnul minunat care face minuni în viața ta. Este vreun lucru prea greu pentru mine?

11Bivolul intră în furtună; Dumnezeu cheamă să înfruntăm îndoiala

52:06Nu, Doamne, niciun lucru nu i prea greu și îți mulțumesc că n ai venit să mi iei promisiunea, ci ai venit să mi iei îndoiala. Îți mulțumesc, Dumnezeul meu, că tu vorbești cu mine și adevărul tău, chiar dacă uneori este dureros, mă ajută, Doamne. Și te rog din toată inima. Știu că am zis cu gura aleluia și amin. Știu că cu gura am cântat, dar de multe ori în inima mea m am îndoit și de aceea te rog în numele Domnului Iisus Hristos, aleluia, facă se voia ta și lucrarea ta să se împlinească. Niciun lucru nu i prea greu pentru tine. Dumneavoastră știți care este singurul animal care atunci când vine furtuna nu i întoarce spatele. Știe cineva? Bivolul. Știați? Nu știați? Mă bucur că nu știați, că v am surprins.

53:01Bivolul își întoarce fața spre furtună și intră în furtună cu toată puterea. De ce? Pentru că el știe că dacă intri în furtună și lupți cu ea, durează mai puțin. O străbați. Dacă furtuna e în spate, timpul furtunii se lungește extraordinar de mult. Dumnezeu vine astăzi și spune: „Vrei să crezi ce ți am spus eu? Vrei să intri direct și să lupți cu îndoiala aceasta?" Biblia spune așa în Psalmul 92: 10:d mie tu mi dai puterea bivolului. Și apoi în Numer 23:2 spune: „Dumnezeu i a scos din Egipt tăria lui, a lui Dumnezeu este ca a bivolului. Deci tăria bivolului și să mă facă Dumnezeu ca un bivol, să mă facă Dumnezeu să am o tărie ca Se mai îndoiește cineva?

12Încheiere: Dumnezeu va împlini promisiunile, nimic nu e prea greu

54:00100% că da. Vă știu eu, dar vreau să vă spun ceva. E ceva pentru prea greu pentru el? E vreo minune, prea minune pentru el? Vă spun, vom vedea locașul de închinare. Amin. Amin. Vă spun, veți vedea copiii voștri în apa botezului. Amin. Aleluia. Aleluia. Vă spun că Dumnezeu se va atinge de boala ta. Amin. Vă spun că de pe masă nu va lipsi pâinea. Amin. Te vei bucura împreună cu copilul tău și vei da slavă Domnului. Dumnezeu poate și Dumnezeu spune: „Am venit pentru că vreau să vă vestesc ceva. Ce? Vremea vieții. Viața e El. Viața sunt cuvintele lui. Viața e prezența Lui. Viața e promisiunea lui. Și vreau să spun sufletului meu, nimic nu i prea greu pentru el.

54:50Haideți să ne ridicăm. Slăvit să fie Dumnezeu. Amin. Slăvit să fie Dumnezeu. Te rog în momentele următoare, împreună cu versurile acestui cântec, să spui sufletului tău: Nimic nu i prea greu pentru Domnul meu. Îți mulțumesc, Doamne. Aștept cu nesăați vremea vieții. Aștept cu nesăați vremea înviorării. Aștept cu nesați vremea rodirii. Aștept, Doamne, ca viața din Hristos să cuprindă casa mea, să cuprindă viața mea, să înflorească ca într o eternă primăvară. A venit primăvara, tată, dar primăvara aceasta nu mi garantează că voi înflori și eu, dar Hristos Iisus Domnul îmi garantează că voi înflori și eu. Nimic nu i prea greu, Doamne. Mustră orice putere a celui rău. Scoate ne, Doamne, din deznădejde. Risipește norii îndoielii, Doamne. rupe orice lanț al neputinței și aici în adunare, Doamne, să răzune, Doamne, credința care spune: "Minunat, minunat, minunat e Domnul meu". Sau altfel spus: "Nimic nu i prea greu pentru el. Ç