Drumul credinței

0:00Ioan capitolul 4 versetul 43. Începând citim: După aceste două zile, Iisus a plecat de acolo ca să se ducă în Galileea, căci el însuși spusese că un prooroc nu este prețuit în patria sa. Când a ajuns în Galileea, a fost primit bine de galileeni care văzuseră tot ce făcuse la Ierusalim în timpul praznicului, căci fuseseră și ei la praznic. Iisus s a întors deci în Cana din Galileea, unde prefăcuse apa în vin. În Capernaum era un slujbas împărătesc al cărui fiu era bolnav. Slujbașul acesta a aflat că Iisus venise din Iudea în Galileea, s a dus la el și l a rugat să vină și să tămăduiască pe fiul lui care era pe moarte.

0:56Iisus i a zis:„Dacă nu vedeți semne și minuni, cu niciun chip nu credeți." Slujbașul împărătesc i a zis: „Doamne, vino până nu moare micuțul meu. Du te," i a zis Iisus:„Fiul tău trăiește." Și omul acela a crezut cuvintele pe care i le spusese Iisus și a pornit la drum. Pe când se cobora, el l au întâmpinat robii lui și i au adus vestea că fiul lui trăiește. El i a întrebat de ceasul în care a început să i fie mai bine și ei i au zis: "Ieri, în ceasul al șaptelea l au lăsat frigurile. Tatăl a cunoscut că tocmai în ceasul acela îi zisese Iisus: Fiul tău trăiește!"

1:46și a crezut el și toată casa lui. Acesta este iarăși al doilea semn făcut după de Iisus după ce s a întors din Iudeea în Galileea. Amin. Vă invit respectos să ocupați locurile. Ori de câte ori o să citiți cuvântul lui Dumnezeu și în special mă refer la Evanghelii, o să vedeți că Iisus ă merge undeva. Uneori te întrebi dacă a dormit cât a fost în lucrarea aceasta de trei ani, trei ani și jumătate. Noaptea se ruga, iar ziua mergea din loc în loc și făcea bine. Tot timpul veți vedea pe Iisus mergând din sat în sat, din cetate în cetate, de la om la om.

2:37Mereu Domnul Iisus Hristos avea o credință care urma un plan. Niciodată Domnul Iisus Hristos nu lăsa ca viața să i se întâmple. Totdeauna Domnul Iisus Hristos avea un plan prin care viața se supunea planurilor lui. Vedeți, iubiții Domnului, noi trăim pe pământul acesta și când ne împotmolim zicem: „Ajută ne, Doamne! Noi ne trăim viața și apelăm din când în când la spiritualitate. Hristos trăia duhovnicescu și din când în când poate viața îi mai făcea câte o surpriză. Vedeți, astăzi a să stau de vorbă cu dumneavoastră. De ce? Pentru că Hristos pleacă din Iudea, de la Ierusalim, fiindcă cei ce l au văzut pe Domnul Iisus Hristos, chiar săvârșind minuni, ai putea să zici la un moment dat, este absolut ciudat și de neînțeles cum văzându l că a făcut minuni, ei nu puteau să creadă că El este Mesia, Hristosul, unsul lui Dumnezeu.

3:42El spune: "Semnele, minunile mărturisesc despre mine. Ioan este evanghelistul care dorește cu fiecare minune nu să impresioneze omul, nici să șteargă o lacrimă, ci să dovedească ceva. Să dovedească că Iisus Hristos este fiul lui Dumnezeu. De altfel, el când încheie ăă toată Evanghelia pe care o spune în capitolul 20 spune: "Și dacă ar fi scrise toate lucrurile, dar cele care au n ar putea să încapă, dar cele ce sunt scrise sunt scrise cu un scop, să adeverească că Iisus Hristos este Fiul lui Dumnezeu." Amin. Aleluia. Suntem astăzi aici, dragii mei, și avem un Hristos care vine din Iudea în Galileea, locul unde s a născut. Nazaretul ținea de Galileea. Vine în Galileea, un tată aude că Hristos a venit, are un copil bolnav. Ei știau că primul semn al mesianității Domnului Iisus Hristos îl face în în Cana atunci când transformă apa în vin.

4:47Fiecare dintre cele șapte minuni care sunt pe post de semne, fiecare dintre dintre ele dovedește ceva deosebit. Minunea de la nunta din Cana dovedea că Dumnezeu sau Hristos este Dumnezeul care atinge materialul. E Dumnezeul care transformă apa în vin. E Dumnezeul care stăpânește materia și poate să facă din nimic pâini, poate să facă pești, poate să înmulțească. Ei, acuma suntem în cel de al doilea semn care avea să devină cu totul altceva și vom vedea noi. Un Hristos care vine un Tată care vine. Și când se întâlnește acest tată cu acest tată cu Domnul Iisus Hristos, îi spune despre copilul lui care este bolnav, care trage să moară, o boală ă ă o boală din aceasta care nu avea leac.

5:39Era vorba despre friguri, că se pune întrebarea când l a lăsat febra, când l au lăsat frigurile și Domnul Iisus Hristos vorbește despre o credință

01Credința este mișcare cu Dumnezeu, nu confortul fotoliului

5:51care este într o continuă mișcare pentru că Biblia spune și vreau să subliniez acest aspect. Zice așa: Ioan 4:50. Ioan 4:50 din textul de astăzi îi spune Tatălui în felul următor: "Du te mergi, du te pe drumul tău în limba originală." Așa ar fi, du te pe drumul tău. I a zis Iisus: „Fiul tău trăiește." Și omul acela, spune Biblia, a pornit la drum. Partea finală. Du te și a pornit la drum. Credința nu este pentru cei ce caută confortul fotoliului. Credința nu se întâmplă când stai. Credința nu crește când stai. Credința este o mișcare cu Dumnezeu. Să știți că dacă ne mișcăm împreună cu Dumnezeu, Dumnezeu binecuvântează credința. Să știți că foarte mulți multor oameni nu li se întâmplă lucruri care să i zidească pentru că au o viață în care credința este extrem de statică.

6:53Haideți să vă dau un exemplu. M am dus săptămâna aceasta în Anglia. Ce credeți? Am avut motiv să l văd pe Domnul în avion să mă rog. Normal, trei ore jumate dus, 3 ore jumate întors, nu știi pe mâna cui te dai. Ce crezi că am făcut în avion? Amin și aleluia. Apoi m am dus la slujbă. Ce credeți că am făcut la slujbă? Atâția oameni care veneau de peste tot. M am rugat. M am rugat ca Domnul Dumnezeu să lucreze în toată călătoria aceasta. Nu mi am permis să stau cum stau de exemplu uneori acasă și poate s relaxat. Doamne, ajută mă să am cuvânt. Doamne, ajută mă să fie ungere sfântă. Doamne dă mi răbdare că programul dura cinci ore. No, vedeți, nu vă mai certați pe mine că vă țin cinci minute. Oricum și dacă ați fi supărați, Domnul mi a plătit o. Nu din moment ce am stat cinci ore, am început la 6:00, am terminat la 11:00 și nu, nu, că nu mie mi a plăcut foarte mult. Așa, poate un pic la nivel de cântări s au cam lungit, că uneori uneori adică nu uneori noi ar trebui ca prin cântări să dorim să zidim poporul, nu să terminăm ce i pe listă, că nici acasă nu termini tot ce ai pe listă. Faci lista la începutul lui decembrie și la sfârșit nici jumate n ai făcut din ce i acolo. Corect. Mă ajutați un pic să predic, să intru în subiect.

8:13Hristos îi spune, îi spune acestui tată, du te, adică mergi. Și el a început să meargă. El vine, el pleacă, Hristos vine, Hristos merge pentru că credința este un drum, dragii mei. Și Biblia adeverește, spune: „Croiți cărări drepte". Credința a fost denumită mai întâi calea pe care se umblă, calea pe care să nu te abați nici la stânga, nici la dreapta. Ea are un început, ea are o continuitate și are un final. De aceea credința este un drum. Și astăzi vreau să vă vorbesc în trei pași despre acest drum al credinței. De ce? Este una dintre minunile care au rol de semn să adeverească că Iisus Hristos este cel trimis de Dumnezeu. În această istorie, în această narațiune biblică, avem concentrate, dacă vreți, concentrați pașii credinței. Te poți verifica astăzi, mă, unde sunt eu? Unde m am dus?

9:13Unde m am oprit? Ce m a blocat? Unde trebuie să ajung? Dacă credința este un drum, astăzi poți avea prin acest text posibilitatea să te verifici unde am ajuns cu credința, pentru că și noi ne dorim să înaintăm în credință. Amin. Domnul să ne ajute, să ne dea putere. Primul lucru pe care vreau să vi l spun este următorul. Credința întotdeauna începe într un mod în care nici nu ți dai seama că l numești credință. Slujbașul împărătesc vine la Domnul Iisus Hristos să i adreseze o problemă. Slujbașul acesta era de rang înalt. El avea o poziție înaltă. În grecește se numește bazilicos, adică slujbașul regelui.

10:04Paradoxal, dar acest slujbaș al regelui care slujea lui Irod Antipa, care era descendentul lui Irod cel Mare care a omorit pruncii, el vine și Biblia îl numește slujbaș împărătesc. Dar nu l numește slujbaș împărătesc doar așa ca să i dea lui cinste, ci ca să ne învețe pe noi că aici în acest în această istorie stau în față doi regi. Unul care era cunoscut de toți și unul care nu era cunoscut de nimeni. Acest tată stă între doi regi. El vine

02Primul pas: credința începe cu o problemă fără răspuns pământesc

10:41cu poziția de slujbaș împărătesc, dar Irod Antipa nu poate să se adreseze niciun fel problemei lui, pentru că există în viață situații când nici banca, nici primăria, nici omul, nici șeful, nimeni nu poate interveni decât Iisus Hristos. Amin. Amin. Amin. Stă Tatăl între doi regi și credința începe în momentul în care îți dai seama că pământul acesta nu poate să răspundă tuturor nevoilor tale. Îți dai seama că ceea ce ai pământește, îți dai seama că poziția pe care o ai pământește nu poate să ți ajute în problema pe care o ai. Credința începe în momentul în care în viața ta apare o situație și o problemă la care nu mai răspunde nimeni. Nu ți mai poate răspunde nici doctorul nu mai poate să ți răspundă nici prietenii. Nu ți mai pot răspunde, nici banii, nici poziția. Și în momentul acela începe un drum către cel care este adevăratul rege, dar care nu i băgat în seamă până atunci.

11:48Așa începe credința cu o problemă. Primul punct cu o problemă. Problema era că fiul lui era bolnav. Acuma trebuie să înțelegeți un lucru care este extrem de important și anume este o expresie pe care a doua oară când vorbește Domnul Iisus Hristos o are Tatăl. În versetul 49 ni se spune: "Slujbașul împărădesc i a zis: „Doamne, vino până nu moare micuțul meu. Nu știm ce vârstă avea. Nu textul nu ți permite nici traducerea în limba greacă, copil, copilaș, adolescent, nu știm, dar el îl numește micuțul lui. Și îl numește micuțul lui pentru că nu întâmplător Domnul îngăduie acest cuvânt. De ce?

12:41Există în viață domenii de o fragilitate extraordinară, nu slabi. Drumul credinței începe când ți se înfundă drumul pământesc. Drumul credinței începe când vii și spui: „Pe asta nu mai rezolvă nimeni." Drumul credinței începe atunci când stând față în față cu o problemă, spui: „Problema aceasta nu mai poate fi rezolvată de o mână omenească. Poate o pierdere, poate o temere, poate că o spaimă, poate că un loc în care ceva, cineva trage să moară. Așa începe drumul credinței. Însă dacă l ai fi întrebat pe tatăl acesta, pe slujbașul împărătesc, tu ai început drumul credinței? Ți ar fi spus: „Nu, ce drum al credinței? Eu mă duc la acest făcător de minuni despre care s a auzit că are putere pentru că eu am o problemă." Și aici este marea înțelepciune a lui Dumnezeu, că nici nu știi că tu ai început drumul credinței atunci când drumul tău este spre Hristos, chiar dacă te adresezi lui cu o problemă. Amin.

13:47Așa începe drumul credinței. Acuma e un lucru pe care aș vrea să l înțelegem. Drumul acesta al credinței totdeauna este un drum al coborârii. Uitați vă, vă rog, la versetul 51. Spune că atunci când Tatăl a plecat, fiindcă Domnul Iisus i a spus: „Du te, Fiul tău trăiește. El spune că drumul spre Capernaum spune pe când se cobora. Pentru că, dragii mei, lumea îți spune urcă și apoi te trântește și ți dă brânci. Dumnezeu îți spune: "Coboară ca să fii cât mai sus." Cu Dumnezeu, drumul credinței este o permanentă coborâre. Eu trebuie să cobor în mine însumi. Eu trebuie să cobor în fața pretențiilor. Trebuie să cobor în fața ambițiilor. Corect ce spun eu. De când te ai pocăit, ți a zis Domnul vreodată să nu te mai smerești?

14:38Ți a zis mereu ți a zis oată Dumnezeu bătându te pe umăr, uau, la ce nivel de credință i a ajuns. Mai liniștește te și tu. Nu. Domnul mereu ne a spus mai mult, mai mult. Și ca să urci cu Dumnezeu trebuie să cobori. Iar lumea spune invers, urcă și apoi lumea îți dă brânngci. Drumul credinței este un drum al coborârii. Pentru că slujbașul împărătesc își lasă galoanele, îți lasă poziția, vine și o și încasează. De ce o încasează? Vă spun imediat. Uitați ce spune cuvântul lui Dumnezeu. Cuvântul lui Dumnezeu spune că atunci când el i a zis: „Doamne, vino că fiul meu este bolnav". În momentul acela Hristos nu i se adresează neapărat direct, dar îl include și zice așa, versetul 48 Iisus i a zis Iisus i a zis, deși vedeți că plural va fi, dacă nu vedeți semne și minuni, cu niciun chip nu cu niciun chip nu credeți. Și aș vrea să înțelegeți un lucru. Ăsta face parte din una dintre declarațiile pe care n ai vrea să le folosești la evanghelizare.

15:49Ai zice că Iisus este într o zi din aia mai tensionată. Sunt câteva afirmații biblice ale Domnului Iisus Hristos pe care nu prea ai vrea să le folosești, n ai vrea să le spui. Dar Domnul Iisus Hristos când Tatăl îi spune: „Vino că fiul meu trage să moară, el îi zice lui, dar face un plural. Dacă nu vedeți semne și minuni, cu niciun chip nu credeți. E un Hristos rece, e un Hristos distant, e un Hristos care Ce ne spune prin aceste cuvinte? Pentru că, dragii mei, vreau să vă spun un lucru ca să înțelegeți clar, să vreau să fiți foarte limpez aici. Când ați început drumul credinței și ați venit să vă întâlniți cu Dumnezeu, veți recunoaște întâlnirea cu Dumnezeu pentru că atunci când Dumnezeu va vorbi cu voi, veți avea un disconfort.

16:42Niciodată Hristos nu o să vă mângâie în felul în care poate vă așteptați. E un disconfort. De ce? Adevărul lui Dumnezeu

03Adevărul lui Dumnezeu creează disconfort, iar nepriceperea Îl obosește

16:51creează un disconfort minții noastre. Expunerea la adevărul lui Dumnezeu este una care creează disconfort. Să știți, vă rog din toată inima, nu mergeți numai acolo unde sunteți legănați. Dumnezeu când vorbește cu un om îi creează și un disconfort. E adevărat ce vă spun eu. Dacă nu vedeți semne și minuni, cu niciun chip nu credeți. Tatăl acesta nu se dă bătut, ci tatăl acesta continuă și spune: „Doamne, dar vino că micuțul meu trage să moară." Dar de ce rostește lucrul ăsta? Dragii mei? Vreau să stăm acuma să avem un moment de un moment de reflecție. Aici avem de a face cu un Hristos obosit, întristat, pentru că rolul pe care i l au rezolvat este făcător de minuni. Au venit galileenii fiindcă văzuseră la praznicul de la Ierusalim cum el a făcut minuni și se adresează acuma lui și se uită spre el ca spre cineva de la care așteaptă să săvârșească o minune. Și Hristos este obosit. De ce? Din pricina nepriceperii pe care noi o avem, dragii mei, pe Dumnezeu nu l obosește decât un singur lucru. Faptul că Dumnezeu îți vorbește, faptul că Dumnezeu te binecuvântează, faptul că Dumnezeu te rabdă, faptul că Dumnezeu te susține și tot tu nu pricepi. Ce l obosește teribil pe Dumnezeu este nepriceperea poporului.

18:14Și acuma să vă dau un exemplu ca să înțelegeți, ca să fiți să fiți pe deplin lămuriți. Lasă eu pe sora Valentina că nu se supără. Venirăm noi la biserică. De când am parcat și până când am urcat, m am gândit. Dânsa s a gândit, mă, dar cântecul ăsta nu l am repetat sucient. După care s a gândit, stai că a plecat Andrei. S a îngrijorat. Eu la rândul meu de când am venit, nu vă spun câte probleme. O fi venit oare Bogdan cu plicurile? A venit cu plicurile? Mi o fi luat cineva clopoțelul? Nu mi a luat clopoțelul. Și am o mulțime. După care am stat de vorbă, a căzut Facebook ul, a căzut transmisia, după care iar am pus transmisia. Deci de când am venit și inclusiv când am stat aici, am stat aice și mă gândeam, zic: "Aoleu, vine Andrei mai târziu, trebuie s o mai țin un pic, să ce? Să mai citesc un verset". Tot timpul am stat și m am gândit și m am frământat la o mulțime de chestiuni și m am gândit așa: Eu când i am dat lui Iisus ceea ce merită Iisus?

19:17Iisus ar vrea ca atunci când vii la el să te sprijini pe pieptul lui, să spui să stăm noi doi, Doamne, să i spui lui Hristos ceea ce merită să i spui: Doamne, îți mulțumesc din toată inima. Nimeni nu i ca tine. Amin. Suntem atâta de hărțuiți, atâta de împărțiți. Ascultați mă, vă mărturisesc pentru că știu că am stat pe scaun și stau și eu pe scaun. Și acum, în timp ce vorbesc cu dumneavoastră, suntem între două lupte. Cu greu reușești să stai lângă Iisus și să mângâi inima lui Iisus. Ce ar vrea Iisus acum? Pentru că el când folosește acest plural, cui credeți că se adresează? Tatăl nu înțelege. Cei din jur nu înțeleg? Preoții nici nu vor să înțeleagă. farisei nici atât, dar el nu vorbește lor. Eu când am citit am simțit că Dumnezeu îmi vorbește mie și Dumnezeu ne spune: „Oboseala mea stă în faptul că nu pricepeți. Ce nu pricep, Doamne? Nu pricepeți ce anume fac eu și ce anume vreau să fac eu. Și aș vrea acuma ca cineva dacă vrea să îndrepte un pic lucrurile, să spună împreună cu mine:„Histoase Iisuse, slavă ție, mărire ție, Doamne. Te lăudăm din toată inima.

20:31Înălțăm, Doamne, Dumnezeul meu, numele tău. Vreau, Doamne, să știi că aici, în locul acesta sunt oameni care te iubesc, Doamne. Și dacă, Doamne, nu vei mai face nimic de aici încolo, îți mulțumesc că mi dai puterea să respir. O să spui: „Doamne, eu sunt așa de măcinat, sunt atâta de împărțit, am așa de multe griji, sunt așa de multe probleme pe care le am." Dragii mei, dacă de aici încolo n ar mai face nimic Hristos, nimic să nu mai facă. a făcut mai mult decât merit până aici, pentru că numele noi este scris în cartea vieții. Am avut har și cineva să spună împreună cu mine: „Doamne, dă mi harul să nu te mai obosesc." Uneori îl obosim pe Iisus. Iisus reacționează ca cineva obosit pentru că noi atribuim un rol mult prea mic față de ceea ce El dorește și a venit să facă. E ca și cum îi spune cuiva puțin când el este de fapt totul. Ajută ne, Doamne, și binecuvântează ne.

21:26Dar vreau să fim atenți pentru că vreau să mergem pas la pas.

04Hristos înțelege: durerea ne fură priceperea

21:31Pe de altă parte, dragii mei, Domnul Iisus înțelege. Hai să spun un lucru. Când ai un necaz mare, mi aș dori să l înțeleg pe Hristos, dar când ai un necaz mare care te mistuie și te consumă, abia dacă mai auzi ce se cântă, abia dacă mai auzi ce se predică, când ai ceva ce te mistuie înlăuntrul tău, o suferință, n ai în minte decât un singur lucru. Ispăvește mă, Doamne. Ajută mă, Doamne. Dumnezeu știe că durerea ne consumă într un mod care ne fură priceperea și ne ascunde cine este Dumnezeu. Suferința așa de tare cauzează tulburări lăuntrice încât împiedică mintea să vadă desfășurarea și frumusețea lucrării lui Dumnezeu. Un om care este apăsat de suferință nu mai poate vedea frumusețea așa cum o vede un om care poate e liniștit și trece printr o situație de pace. E drept sau nu?

22:29Amin. Amin. Acuma ce aș vrea să vă spuneți următorul lucru. Eu aș vrea să fiu mai echilibrat. Aș vrea să am puterea aceasta să mă detașez. Aș vrea să am puterea aceasta să spun: „Doamne, lăsăm la o parte acuma tot ce sunt eu. Lăsăm la o parte tot ce mă frământă pe mine și vreau să spun două vorbe. Aleluia ție. Aș vrea să fiu mai echilibrat. Dar realitatea este că de îndată ce îngrijorare, de îndată ce probleme au pus stăpânire pe tine, ești așa de consumat, eu vă văd pe voi. Uneori sunt așa de frumoase versurile. Uneori e așa de așa de puternică prezența lui Dumnezeu. Și eu mă mir că uitându mă în sală unii dintre dumneavoastră sunt sunteți vă văd clar că sunteți departe de ceea ce înseamnă acea cercetare și î dau seama ce vă ține în loc. Atât de mistuiți suntem de tot ce ni se întâmplă pe pământul acesta că noi nu reușim să ne conectăm la frumusețea ceea ce este Hristos. Și Hristosul obosit vine și spune: „Voi nu credeți decât dacă vedeți semne și minuni. Bă, Doamne, și care i necazul că îs bune semnele și minunile?

23:35Nu, nu sunt bune, pentru că asta înseamnă credința ta urcă și scade după prezența adrenalinei. Urcă și scade după cum există semne și minuni. Dar asta nu i credința adevărată. Semnele și minunile sunt semne, dar nu substanța credinței. Doamne, ajută ne și binecuvântează ne. Însă ceva trebuie să vă spun acuma care este extrem de important. Totuși, Hristos știe că atunci când ești doborât de o durere, nu mai ai nici ochi să vezi, nici urechi să auzi. E greu să trăiești cu o apăsare pe care n o înțelege nimeni. E greu să trăiești sub o povară pe care numai Dumnezeu poate s o rezolve și Dumnezeu știe că unii dintre noi traversează zone nu ușoare.

24:32Un singur lucru mă face în acest moment să am și eu nădejde. Și un singur lucru mă face să vă spun că și dumneavoastră veți fi ajutați și binecuvântați de Dumnezeu. Știți care? Noi toți avem o problemă. E adevărat sau nu? Tu ai o problemă? E cineva care n are nicio problemă? Liber să plece. Avem o problemă. Poate nu la fel de mare toți, dar problema aceasta pe care o am nu m a

05Avem o problemă, dar am venit cu ea la Iisus

25:00făcut să mă duc în bar și să mă înfund în bar și să mă îmbăt până când nu mai știu de mine. Problema asta pe care o am nu m a făcut să mă duc la mama Omida să mi dea rezolvare. Un singur lucru îi spun și eu lui Iisus: Am o problemă, am un necaz, dar am venit la tine, Doamne. Suntem prezenți în casa lui Dumnezeu și am venit în casa lui Dumnezeu. Problema pe care o avem noi n am adresat o lumii și nu ne am adresat lumii. Știți că unii care au o problemă pur și simplu se înrăiesc, se fac niște oameni răzbunători. Alții sunt oameni care poate nu mai vor să știe de nimic. Unii își bagă în venă droguri numai ca să scape de problema pe care o au. Avem o problemă, avem o nepricepere, nu înțelegem deplin cine este Hristos.

25:51Problema aceasta ne lipsește de capacitatea de a înțelege revelațiile sfinte, dar mărirei lui Dumnezeu că nu se oprește aici drumul credinței. Ăsta i drumul începutului. La început nu vezi decât un singur lucru. Am probleme și el e rezolvarea. Am probleme și numai el poate să mă ajute. El se uită la tine cu oboseala celui care știe că nu pricep deplin. Dar ăsta este drumul de început al credinței. Și de aceea vă rog în numele Domnului Iisus Hristos, nu fiți atât de aspri cu voi, nu fiți atât de duri cu voi. Când începe credința, începe într un mod șchiopătând. Noi care avem nevoie de brațul lui, noi care avem nevoie de minunile lui, noi care avem nevoie de intervențiile Lui. Dar problema aceasta este o problemă la care El se uită și uitați ce spune cuvântul lui Dumnezeu. Matei 9:36. Când a văzut gloatele, i s a făcut milă de ele pentru că erau necăjite și risipite ca niște oi care n au păstor. Și ce a făcut? S a dus, spune cuvântul lui Dumnezeu în Matei 14:1, spre exemplu, a ieșit din corabie, a văzut o gloată mare, i s a făcut milă de ea și a vindecat pe toți bolnavi.

26:57Și vreau să te încurajez acuma să spun un lucru. Poate ești la începutul drumului credinței. Poate că problema te a dus în casa lui Dumnezeu. Știu că nu pricepi. Știu că nu știi cine este Iisus. Nu știi cine este Iisus. nici poate cei ce sunt de multă vreme pe cale nu pricep deplin, dar Dumnezeu nu te respinge. Doar atâta vreau să spun, bisericii, bisericii crescute, bisericii mature, bisericii de zeci de ani, că ar trebui să l înviorăm pe Iisus, să aducem prezența lui prin laude și să i spunem: „Doamne, am ajuns într un punct în care pe mine mă interesează să stau cu capul pe pieptul tău și să te laud. Dar dacă ești într un moment în care problema te mistuie, viu este Dumnezeu, știu în numele lui Iisus Hristos că ești în locul potrivit. Aici se întâmplă minuni, aici se întâmplă semne. Aici Dumnezeu ridică și ai libertatea. Ai libertatea.

27:51Duhul lui Dumnezeu îmi spune: „Ai libertatea să spui pleci de la mine, Iisus. Strigă inima. Să nu pleci de la mine, Iisus. Și aș vrea în momentele acestea care sunt să i spui Domnului problema ta. Vorbește cu Dumnezeu cum a vorbit acest tată. Dezbracă te de orice lucru și de orice părere că cineva poate să te ajute în afară de el. Hristos are milă. Știți, Dumnezeu este este extraordinar. Cu vorba te ceartă și cu fapta te rezolvă. Aleluia! Omul cu vorba te iubește și cu fapta te rezolvă. Dar altfel e cineva care poate să spună împreună cu mine:Am ceva să zic. Am un strigăt al inimii. Nu pleca de la mine, Iisus. Amin. Strigă inima.

28:42Adică este un moment când Domnul îți spune: „Hai să pășești cu mine pe drumul credinței. Hai să începem noi doi un drum. Știu că durerea te a dus, știu că necazul te a adus, dar Domnul Dumnezeu e aici ca să spună că are soluție pentru tine. Amin. Amin. Nu l a trimis cu mâna goală. O să vedeți imediat. Nu, nu a, nu a fost impasibil. Această această poveste se termină grozav de frumos și tu n ai terminat seara. Aș că aș vrea să cântăm împreună această cântare. Am rugat o pe Maria să dea tonul. Nu de altceva, dar dacă dai o tonul. Nu mergi de la mine, Iisus. Strigă inima împreună spre alții verși milă de sus.

29:35Fă mi și mie așa, Iisus. Iisus strigă inima spre alții verși milă de sus. Fă mi și mie așa. Stâmpără mă la tronul. Tă, vorbește cu el că sunt durerea. Spune i lui ce te doare. Vezi aici stau cu căință să fiu mângâiat din toată inima. Spune i lui: Iisus, Iisus.

30:44Strigă inima spre alții verși milă de sus. Fă mi și mie așa. Și strofa trei împreună. Numai în tine mă încred. Stânca mea, tu ești la tine în toată vremea. Eu mă od Spune i numele Iisus.

31:36Iisus strigă inima spre alții verși milă de sus. Drumul credinței începe cu o problemă pe care o duci la Iisus. Când Hristos vorbește cu tine, vei avea parte de un adevăr inconfortabil, dar mâna lui te va ajuta. Spune i Domnului ce probleme ai. Niciodată barul, niciodată seringa cu drogul, niciodată dacă vreți ce vreți voi, cazinoul niciodată nu va rezolva problema ta. Drumul credinței a început cu o problemă. Poate cineva mărturisi că a venit la Iisus? Nu de tare, nu de înțelept, nu pentru că l a înțeles, nu pentru că l înțelege, ci pentru că nu mai avea unde să și odihnească capul și nu mai avea unde să se ducă cu problema lui. Doi. Al doilea lucru pe care vi l spun este următorul.

06Al doilea pas: Domnul răspunde problemei cu o promisiune

32:46Hristos a primit această solicitare. Vino cu mine ca să intri în casă și acolo să mi vindeci copilul. La care Hristos îi zice: „Nu vin cu tine." Nu i o zice direct, dar îi zice: „Du te, adică du te tu, eu nu vin cu tine. Da, dar eu am venit să te iau și să fii împreună cu mine. Nu zice: „Du te și apoi adaugă spunând: „Fiul tău trăiește. Ce face Hristos? Hristos rostește o promisiune. Hristos îi spune: „Du te pentru că problema ta e rezolvată. Du te, că fiul tău trăiește. Și uitați ce spune cuvântul lui Dumnezeu. Și omul acela a crezut cuvintele pe care le spusese Iisus și a pornit la drum. Și a pornit la drum. Al doilea pas al credinței după ce te ai adresat Domnului cu o problemă este că Domnul Dumnezeu îți face o promisiune.

33:46Din partea lui Dumnezeu primești o promisiune. Deci aș vrea din toată inima să înțelegeți cum funcționează credința, necazurile tale, deruta ta, confuzia ta. Pentru că n ai înțeles cum arată drumul credinței. Drumul credinței nu ne plasează pe noi acolo în poziția de oameni care l am găsit pe Dumnezeu, ci oameni care am venit la Dumnezeu. Am venit ca niște oameni care aveam probleme. Histos în marea lui milă ne primește, stă de vorbă cu noi, apoi se adresează nouă și Domnul Dumnezeu face problemei noastre. i se adresează cu o promisiune. Promisiunea este: Duu te, fiul tău trăiește. Și omul acesta, spune Biblia, a crezut aceste cuvinte și a pornit la drum. Slăvit să fie Domnul! Slăvit să fie Domnul! Acuma ce aș vrea să vă spun este următorul lucru, dragii mei.

34:39În momentul în care tu crezi promisiunea aceasta pe care Domnul Dumnezeu o face, se întâmplă un lucru interesant și aș vrea să fiți atenți că nu vreau să vă țin foarte mult că îmi dau seama că sunt momente mai dificile. Predica este o predică în care trebuie să lucrez împreună cu voi. Cum vi se pare faptul că Dumnezeu n a vrut să meargă cu el și l a trimis acasă spunându i: Fiul tău, trăiești? N ați fi vrut să vină Iisus cu voi? Bun. Cine ar vrea să meargă Iisus cu el în problema pe care o are? Are cineva o problemă? Are. Ai venit la Iisus? Ai venit. Spune mi te rog frumos, n ai uneori sentimentul că ești milog și că l obosești pe Dumnezeu? Eu câteodată mă simt așa, cum să vă spun, Doamne, iar am venit să zic de problemele mele. Milogul de serviciu și harul de serviciu. Dar când i se adresează Hristos, îi zice: „Du te, dar nu vii cu mine. Nu vin cu tine. Păi bun, dar eu aș vrea să vii cu mine că e frumos. Că dacă vine Iisus cu tine, dacă vine Iisus cu tine, nu mai ai nicio grijă. Nu îți mai bați capul. Lasă că face el, lucrează, el știe el. tu te relaxezi, dar el face o promisiune.

35:49Acuma însă eu vreau să vă pun o întrebare ca să înțelegem lucrul acesta și Domnul să ne ajute și Domnul să ne binecuvânteze să înțelegem ceva. Este important.

07Cine crede promisiunile Lui îl are pe Hristos cu el

36:02Domnul Dumnezeu spune că omul acesta a crezut promisiunea, a crezut cuvântul care i a fost rostit. Mai pot să pun o întrebare simplă. Cine e cuvântul? La început era cuvântul. Cuvântul era cu Dumnezeu și cuvântul era Dumnezeu. Tu știi că atunci când alegi să creezi promisiunea, tu de fapt pleci cu Iisus? Și asta este una dintre marile probleme ale credinței noastre. Vrem mereu de la Domnul Dumnezeu atingeri palpabile. Azi nu l am simțit pe Domnul. Azianovici n a avut har. Nu, nu despre asta este vorba. Pe Dumnezeu nu l interesează atât de mult simțirea ta, cât te interesează dacă tu crezi promisiunile lui. Omul a luat promisiunea și a zis: "Cred această promisiune." Dacă cineva îl întreba:„A venit Hristos cu tine?" Zice: „N a venit Hristos cu mine." Dar de fapt el nu știa că luând cuvântul Domnului în el, l a luat pe Hristos cu el.

37:01Și voi puteți să l purtați și el să fie cu voi și să fie în voi în fiecare moment. Pentru că cuvântul lui care locuiește din belșug este următorul pas al credinței. Cine crede promisiunile lui Hristos, cine lasă cuvântul să l străpungă, îl are pe Hristos cu el. Aleluia! Și asta este ceea ce ne spune Domnul Dumnezeu. El a crezut promisiunea. Acuma trebuie să înțelegeți lucrul acesta. A crezut promisiunea. Domnul e bun. Atât. Domnul i bun. Domnul i dragoste. Domnul te iubește. Domnul se îngrijește de tine. Ce sunt acestea? Promisiuni biblice.

37:52Frate, eu nu știu unde i Dumnezeu. Eu nu știu de ce Dumnezeu nu mă ascultă. Eu știu, nu știu de unde dumne Nu știu de ce Dumnezeu nu i cu mine, mă om, dacă e scris că te iubește și ai luat cuvântul în tine, dragostea aceea nu te părăsește niciodată. Frate, nu l simt pe Domnul. Domnul lângă mine. Dar ce Hristos îi spune? Dacă ai luat promisiunea, m ai luat pe mine. Dacă ai luat cuvântul, m ai luat pe mine. Dacă ai plecat cu promisiunea, ai plecat cu Domnul. De ce vă mai plângeți dacă voi credeți cuvintele lui? pentru că el locuiește în voi prin cuvintele lui. Și ăsta este al doilea pas al credinței. Sărăcia credinței noastre, sărăcia, dacă vreți, puterii noastre stă în faptul că noi n am înțeles că el ne trimite pe drumul credinței, spunând: „Credeți cuvintele mele? Cred cuvintele tale, atunci eu însumi sunt cu tine", zice Domnul.

38:47Amin. Amin. Domnul să ne ajute. Domnul să ne binecuvânteze. Amin. Domnul să ne dea putere. Amin. Da, dar eu am plecat la drum cu promisiune. Eu astăzi vreau să spun ceva cuiva că simt în inima mea. Histos știe rugăciunea ta și Hristos se va atinge de tine și ți va da vindecarea pe care o aștepți. Nu vorbesc aproximativ. Știu sigur că Dumnezeu în această după amiază are aici un om, un suflet care e mistuit de gândul acesta că nu se face bine. Și a spus așa: „Doamne, m am rugat, mi ai promis, am citit, dar eu nu mă văd bine. Stai liniștită că nici tata când a plecat n a văzut nimic. Singurul lucru pe care î vezi cu adevărat e cuvântul care locuiește în tine și promisiunea. N a văzut nimic. El a zis: „Doamne, aleg să cred promisiunea ta. Du te, fiul tău trăiește. Nu va trăi. Trăiește în secunda când a zis: "Trăiește!" Și a plecat tata și a zis: "Chiar dacă nu văd, chiar dacă nu știu, aleg să mă încred în cuvântul lui Amin.

39:59Și plec la drum pentru că promisiunea aceasta o cred." Și acum ascultați un lucru. Când a ajuns tatăl acasă? Să mi zică cineva. A doua zi. Ce distanță era față de Capernaum? 20 de maile. O mică sforțare și în câteva ore era acasă.

08Credem promisiunea fără să vedem și ne odihnim în ea

40:21De ce nu s a dus acasă câtă vreme știi că copilul tău zace să moară? că dacă copilul tău trage să moară, alerge, îți iau foc tălpile. Pentru că omul acesta s a dus, s a liniștit, s a cazat, cel mai probabil s a culcat, a dormit, a plecat a doua zi pentru că a zis: „Hristos mi a zis o vorbă, el mi a făcut o promisiune. Mă duc să mă liniștesc. Mă duc să stau liniștit. Pentru că dacă a zis că fiul tău trăiește, eu am ales să creed promisiunea lui. De ce nu vă odihniți în promisiunile lui? Aleluia! De ce nu vă odihniți în cuvântul lui? Viu este Domnul care ți a dat cuvântul lui. Domnul spune: „Voi ar trebui să vă odihniți. Voi ar trebui să vă odihniți. Să ne ajute Domnul. Amin. Să ne binecuvânteze Dumnezeu.

41:11Amin. Și să ne dea Domnul Dumnezeu puterea să înțelegem Amin. Ce face Domnul Dumnezeu. Uitați ce spune ce se scrie în Faptele Apostolilor 10:36. 10: 36 El a trimis cuvântul său fiilor lui Israel și le a vestit Evanghelia păcii prin Iisus Hristos, care este Domnul tuturor. El vine Domnul și spune: „Doamne, dar de ce nu vii în casa mea? Doamne, dar de ce nu mă ajuți? Ți am trimis cuvântul. Ți am trimis cuvântul." Și a trimis cuvântul. Și cuvântul lui este cuvântul păcii, este cuvântul autorității. Și ar trebui să te odihnești. Ce fel de tată este acela care nu se duce acasă când copilul lui trage să moară? Tatăl care a primit o promisiune că fiul lui trăiește și se duce să stea liniștit. Și atunci eu vă spun vouă când noi ne dăm, iertați mă, de ceasul morții, când noi de fiecare dată nu mai putem și ne umflăm de plâns și ne ia groaza și frica, ce se întâmplă? Se întâmplă că pe drumul credinței n am înțeles că promisiunea lui care o luăm o luăm pe el și cuvântul care ni l dă e El însuși.

42:23Și Domnul să ne ajute. Domnul să ne binecuvânteze, Domnul să ne dea putere. Acum, dacă alegi să creezi promisiunea lui, să spun ce se întâmplă. Dar nu pot păși pentru că râul e învolburat. Dă peste mal. Când au ajuns să treacă la râul Iordan, Hristos le a spus prin Duhul Sfânt: "Îngerul, vocea lui Dumnezeu, pășiți în Iordan". Păi, cum să pășesc în Iordan când Iordanul este învolburat și dă peste maluri. Dar ăsta i cuvântul care ți l a trimis. Încrede te în mine. Da, dar ochii mei îmi spun altceva. Mintea mea îmi spune altceva. Nu, dar pășește. Dar ce se va întâmpla când voi păși? Ai răbdare, vei vedea. Ce n au știut ei este că în momentul în care au pășit, mai sus, mai sus în amonte, Dumnezeu a pus mâna și a strâns apele. A pus mâna lui și tot râul curgea în palma lui Dumnezeu și s a oprit. Iar jos în aval, toate toată apa s a scurs și au trecut ca pe uscat.

43:32Domnul spune în felul următor: Dacă tu crezi promisiunea, în timpul în care crezi promisiunea, ceva se întâmplă. Dumnezeu lucrează la un nivel necunoscut ochilor tăi, la un nivel nevăzut minții tale, dar Dumnezeu lucrează. Iar dacă tu crezi promisiunea, tu îi dai voie lui Dumnezeu să și declanșeze îndurarea. Ce faci, tată? Nu te duci să alergi? Nu, nu te duci să le iei să vezi ce dacă îți moare copilul. Nu zice dacă a zis că trăiești. Și am ales să cred. Știți ce ar trebui să facem noi? Să venim să ne rugăm, să citim, să ne încredem și să plecăm liniștiți, să spunem: "Bun capul pernă, copilul meu va fi mântuit, eu voi fi vindecată, pâinea nu va le pe masă, pentru că Domnul este tăria mea, pentru că Domnul este încrederea mea. Nu mă bizui pe o părere, nu mă bizui pe un sentimentalism, ci pe însuși Hristos, care este Logosul întrupat, e cuvântul lui Dumnezeu din cuvântul adevărat.

44:29Slăvit să fie Iisus! Drumul credinței începe cu o problemă. Nu cu tine tare, ci cu tine aproape doborât. Dar vii la Hristos și Hristos știe că vii la el. Unii acuma s au înfundat în crâșmă ca să și uite de necaz. Unii acuma s au dus, iertați mă, pe unde s au dus. Știți ce vă spun? Ca să se răcorească. Tu cu problema ta ai venit la Dumnezeu, nici n ai știut că începi un drum al credinței, că drumul credinței totdeauna începe cu problema ta adusă lui și el îți spune în aceste momente: "Poți să strig către mine?" El știe din ce suntem făcuți.

45:20El știe că n avem altă șansă în afară de el. Este adevărat că Hristos zice: "Dacă nu vedeți semne și minuni, nu credeți, dar n o spune celui care vine cu necazul, cât o spune celui care ar fi trebui să înțeleagă mai mult decât necazul lui. Mie, care sunt de zeci de ani, ție care ești de zeci de ani." Și acuma vreau să închei. Drumul credinței începe cu problema și el se continuă cu o promisiune. Hai cu mine, Iisuse. Nu, nu, ce îți dau cuvântul, nu vin eu. Dar dându ți cuvântul, vin eu. A, da, perfect. Mă duc să mă odihnesc pentru că fiul meu trăiește. Dar acuma se întâmplă ceva grozav. Tatăl, spune Biblia, ajunge acasă a doua zi. Dar tatăl pe drum, deși a crezut promisiunea, cu siguranță avea o frământare.

46:15Am să vă spun acuma la ce se gândea 100% știu la ce se gândea slujbașul. Stai să vă spun de ce. Imediat. Când a ajuns acasă, uitați vă la ceva care se întâmplă

09Robii repetă exact cuvintele lui Iisus: fiul tău trăiește

46:31extraordinar și nu este o coincidență. Citesc versetul 51. Pe când se cobora el, l au întâmpinat robii lui și i au adus vestea că fiul lui. Ceva aici este uluitor. Nu i normal să i spui stăpânului tău: "Fiul dumneavoastră trăiește". Corect ar fi fost să spună: "Fiul fiul dumneavoastră a fost vindecat." Dar ei repetă aidoma ce a spus Iisus. Vedeți că este fix aceeași declarație. Hristos n a zis: „Fiul tău a fost vindecat. A zis: "Ful tău trăiește". Dar dacă tu vii la Iisus cu o problemă și el lucrează și la alte probleme pe care tu nici măcar nu le socotești probleme.

47:25Cum adică fiul tău trăiește? Forma grecească este un prezent continuu. Trăiește și va trăi. Trăiește și va trăi. Dar stai puțin, dar eu am venit să te rog să i dai vindecare. Hristos spune: „Fiul tău trăiește. Robii î întâmpină și spun: „Fiul tău trăiește. Cine o fi pus în gura lor cuvintele pe care le a rostit Hristos cu gura lui? Și atunci se întâmplă ceva ieșit din comun. În mod normal, îi mulțumesc lui Andrei că m a salvat. Am văzut eu că erați așa un pic plecați sau eu eram plecat. Oricum unii dintre noi erau plecați. Ori eu, ori voi. Dacă auzi că fiul tău trăiește, ce faci primul lucru? Sincer, spargi ușa. Spargi ușa, te duci, l iei în brațe, îl săruți, îl strângi în brațe și spui: „Te iubește tata. Tatăl ăsta nu face lucrul ăsta. El are niște întrebări. Fiți atenți.

48:26Pe când se cobora el, l au întâmpinat robii lui și i au adus vestea că fiul lui trăiește. El i a întrebat de ceasul în care a început să i fie mai bine. Și ei au zis: „Ieri când ai crezut, ieri în ceasul al șaptelea l au lăsat frigurile și acum ascultați. Tatăl a cunoscut, a cunoscut. Cuvântul poate să fie a recunoscut. a cunoscut, a înțeles, a priceput ceea ce durerea nu te nu ți dă voie să înțelegi. Însă vindecarea, eliberarea, belșugul de îndurare, harul lui îți dă harul să înțelegi puterea să înțelegi ce anume? Că tocmai în ceasul acela Iisus îi zisese:„Fiul tău trăiește. Vii cu o problemă care te absoarbe, te consumă.

49:18Nu știi decât un singur lucru. Ai auzit că cineva de lângă tine s a dus la biserică și a fost vindecat. Cineva a crezut în Dumnezeu, s a dus, s a rugat și a primit eliberare. Și vii cu problema la Iisus, nu l înțelegi, ești consumat. Dar tu ai început un drum al credinței. N ai știut. Dar drumul credinței începe cu o problemă care i o dai lui Hristos, nu barului, nu băncii, nu prietenilor, nu pilelor, ci lui Histos. Și apoi primești de la el, măcar că ți doresc să intre în casă cu tine, să lucreze, îți dă o promisiune, îți dă cuvântul lui. Amin. Amin. Și aicea fie mergi pe drumul credinței și spui: „Aleg să cred promisiunea ta." Fie unii spunbaliverne n a făcut nimic, nu mă mai interesează, nu mai calc niciodată acolo. El a ales să creadă și să se odihnească în promisiune. Mă duc, pun capul jos, că mi a zis că fiul meu trăiește. Dar încă nu știa totul pentru că a crezut acest cuvânt. Însă ce ar frământa pe el? Mă, dar până la urmă cine i omul ăsta care a făcut promisiunea asta? Eu cred că el are putere, dar tatăl era frământat de niște întrebări. Dar dacă în secunda când a zis, în aceeași secundă s a și întâmplat și dacă eu i am cerut vindecare și el a zis că trăiește și că i dă viață, înseamnă că acest Iisus cu care vorbesc eu nu i doar ceea ce înțeleg ceilalți, un făcător de

50:53minuni. El a zis și se face și mi a dat mai mult decât am cerut. Și atunci Biblia spune în felul următor și ascultați ce spune Biblia. Tatăl a cunoscut că tocmai în ceasul acela iese Iisus Fiul tău trăiește și a crezut el. A crezut el și toată casa lui. Și acesta este, spune Biblia, al doilea semn pe care Iisus Hristos l a făcut. Și vreau să înțelegeți un lucru. Domnul să ne ajute și Domnul să ne dea putere. s a dus la Hristos și a zis: „Vindecă l." Hristos a zis: "Îi dau viață. Îi dau viață. Dau mai mult decât ai cerut și nu vin cu tine, dar îți dau promisiunea și promisiunea aceea s a întâmplat în momentul în care El a rostit o. Domnul să ne ajute. Domnul să ne dea putere. Acuma s a gândit așa tata.

51:53A stat și a gândit. Am venit la Hristos cu o problemă. Mi a făcut o promisiune. Am crezut promisiunea. Promisiunea s a împlinit, dar pe lângă promisiunea pe care el a împlinit o, mi a dat cu mult mai mult decât am cerut. Fiul meu nu doar că este vindecat, fiul meu, zice el trăiește. Și atunce zice el, n ar trebui să rămână lucrurile așa. N ar trebui să rămână așa cum a zis el, fiul meu trăiește. Repet, el a zis: "Fiul tău trăiește, adică are viață și va avea viață." Ar fi putut să rămână doar vindecat, pentru că mulți au fost doar vindecați. Dar a zis: „Fiul tău trăiește." Și atunci ele sunt în felul următori. Păi dacă fiul meu trăiește, fiindcă Iisus a zis că trăiește, ar trebui ca toată casa să trăiască și ar trebui ca noi toți să primim de la el ceea ce a primit fiul meu. Și a zis toată casa să creadă că Iisus Hristos, al doilea semn, nu i numai Dumnezeul care schimbă apa în vin, ceea ce ne place, ci și Dumnezeul vieții.

52:59Aleluia! Amin. Este Dumnezeul vieții. Este Dumnezeul vieții. Amin. Și atunci a zis: "Acest Hristos nu i doar un făcător de minuni, cum zic unii, acest Hristos e Domnul vieții. Și dacă e Domnul vieții, viața noastră nu mai e a noastră, ci viața noastră este vina lui." Și așa se încheie, prieteni, drumul credinței cu persoana Domnului Iisus Hristos. Fiindcă ce se întâmplă? Fiți atenți în ceas s a petrecut minunea. Ceasul al șaptelea poartă cu sine un simbol. Totdeauna șapte este cifra lui Dumnezeu. În ceasul al șaptelea Hristos rostise cuvântul: Fiul tău trăiește. Tatăl nu văzuse nimic din toate acestea. Doar a ales să creadă. Ceasul nostru omenesc e

10Prin problemă spre promisiune, prin promisiune spre persoană

53:53ceasul dovezilor. Dacă nu vedem, nu credem. Tatăl a crezut și pentru că a crezut, a văzut. În ceasul al șaptelea, Dumnezeu lucrează cu cuvântul lui. Ceasul omenesc este ceasul evidențelor, este ceasul dovezilor pe care noi toți le cerem de la Dumnezeu. Dar Dumnezeu spune în felul următor că este timpul ca noi să intrăm în ceasul lui Dumnezeu. Să intrăm în timpul lui Dumnezeu, să pășim în ceasul lui Dumnezeu, să rămânem în ceasul a șaptelea. Ce spune ceasul a șaptelea? că am o problemă, mă duc la el, primesc o promisiune, dar am și o prezență pentru că e o persoană care stă și rămâne cu mine. Ăsta i drumul credinței. Drumul credinței începe cu o problemă. Te duci și te adresezi lui. Primești o promisiune. Dacă ai crezut o, mergi înainte. Promisiunea se împlinește și fiindcă se împlinește, vrei să rămâi cu persoana, nu doar cu promisiunea.

54:48Ăsta e drumul credinței. Este cea mai simplă schemă de credință care poate să existe. De aici încolo să spui prin problemă, spre promisiune. Prin promisiune spre persoană și persoana înseamnă prezență. Slăvit să fie Domnul. Slăvit să fie Dumnezeu. Aș vrea să chem echipa de închinare în timp ce vă pun o poză. Dacă mă poți ajuta, te rog frumos, Andrei. A era deja să faceți cunoștință cu Luis Zamperini. Luis Zamperini s a născut în 1917 într o familie de origine italiană, săracă, în California. În copilărie a fost bătut, batjocorit, un copil dificil. Știi ce făcea la cinci sau șase ani? Lua chiștoacele de la aruncat și le fuma.

55:48La opt ani bea alcool. S a bătut cu toți în școală. Într o zi, niște fete din școală au zis:„E o întrecere sportivă, un cross, ceva de alergat. Hai și tu. N a vrut să se ducă, dar așa au insistat fetele alea, că dacă și fetele își pun în cap ceva. Și s a dus și a alergat. Atât de prost a alergat că toată lumea a râs de el. Antrenorul a zis: „Nic cât fetele astea nu faci, să nu mai calci niciodată pe pistă. S a dus undeva în spate și de nervi a început să plângă. Fratele lui s a dus la el și a zis: „Ce stai, mă, și plângi? Stai așa și ți plângi de milă cu problema pe care o ai. Zice: "Hai, zice, că te antrenez eu și vreau eu să te ajut să alergi cum trebuie, ca să nu lungim poveștea prea mult." Așa s a antrenat cu fratele lui. Așa a început să se disciplineze că a ajuns unul dintre cei mai rapi tineri din America. La olimpiada din 1936 de la Berlin. El a alergat pentru Statele Unite ale Americii. La final, Hitler l a chemat și a zis: „Tu ești ăla, zice, ca o tornadă și i a strâns mâna. A ajuns un alergător, unui cei mai rapizi alergători, după care trebuia să fie la olimpiada din Tokyo, din Japonia. Numai că au intrat în război și n a mai avut loc această olimpiadă.

11Zamperini, pe ocean, promite să-și dea viața lui Dumnezeu

57:21A intrat în forțele aeriene americane și în 1943 se prăbușește în Pacific tot echipajul cu toată cu tot avionul. 14 oameni se prăbușesc. Doar trei supraviețuiesc într o barcă pe care au stat 47 de zile. Într un final numai doi scapă. Unul dintre piloți moare. I a zis lui Dumnezeu atunci pentru prima dată în viață că a venit problema pe care nicio mână omenească nu poate s o rezolve. singur pe o imensitate de ocean, într o barcă, fără mâncare, fără apă, cu atâția colegi morți. Doamne, dacă o să mă scapi, am să ți dăruiesc viața ție. Asta o spune el, e declarația lui. Există un film, Unbroken se numește.

58:23Dar știți ce face filmul ăsta Unbroken? Îmi pare rău că e regizat de Angelina Jolie. Nu spune nimic despre partea spirituală, nimic. Nu spune despre rugăciunea pe care a făcut o, pentru că asta o mărturisește el cu gura lui. A zis lucrul acesta. Doamne, dacă mă salvez, citat, mă dau ție. A venit un vas și a zis: „M a salvat Domnul când colo erau japonezii și l au băgat în lagăr doi ani de zile când ăștia au auzit cine este el, că e atlet american și au făcut o țintă din a l distruge din punct de vedere psihic. Acolo există exista un japonez, i se spunea Pasărea, un om de o cruzimeș din comun.

59:15l a pus în condiții de inaniție, de sleire, să alerge împreună cu cei mai antrenați atleți gardieni din închisoare. Știți ce a făcut omul ăsta? A tras aer în piept și a zis: „Alerg!" Și i a bătut pe toți. Atât de tare i a i a terminat pe ăștia că l au pus să țină un lemn deasupra capului și a zis: „Dacă lași mâinile jos și dacă cedezi, te împușcăm." Și a stat gardienianul, gardianul lângă el cu pistolul și stătea cu butucul ăla deasupra capului. Și știți ce mărturisește? Nu știu, zice, de unde am avut putere, dar a stat ori în șir, gardianul s a plictisit, a lăsat pistolul, a lăsat bușteanul și a tras o mamă de bătaie. Pentru că problemei tale poate să i se adreseze cineva a cărei putere este mai mare decât orice putere.

1:00:07Cineva care te aude în mijlocul valurilor. Cineva care te aude în imensitatea singurătății tale. Că strigtul tău îl aude cel ce este prea înalt. A fost înfometat, lovit, înjosit. să muncească până la epuizare. Aproape că i au zdrobit trupul. Când s a întors acasă, l au luat pe sus și au zis: „Ești eroul Americii." Dar el se trezea noaptea sărind în somn. s a căsătorit și într o noapte s a trezit că era cu mâna pe gâtul soției sale strângând o pentru că avea coșmaruri cu pasărea și avea gânduri să l distrugă, să l omoare pe ăsta. Avea gânduri de răzbunare și nu se putea elibera. Și eroul Americii a început să se refugieze în alcool pentru că Domnul vine și spune: „Problema ta are din partea mea o promisiune. Unii o cred, alții n o cred. Unii pentru că sunt atâta de amărâți și întârzie Domnul și pentru că minunea se întâmplă atunci, dar o vezi a doua zi că Domnul lucrează sus și tu nu vezi. Unii dintre noi n avem curajul și puterea să rămânem în promisiune și ne refugiem în tot felul de chestii.

1:01:28Dar soția lui s a întâmplat o minune și a dat viața și a predat ea viața lui Hristos și a zis: „Hai să mergem pentru că este unul Billy Gram care predică aici la noi. s a dus și în momentul când a predicat Biligram, a ieșit în față și a predat viața lui Dumnezeu și a început să înceapă un proces de vindecare. Pentru că Domnul nu i prezent în această seară doar să te scoată din alcool, doar să te scoată din coșmaruri, ci să ți dea puterea vieții și să ți dea Domnul Dumnezeu viață din viața lui. Fiul tău trăiește, nu doar o vindecare, viață. Al doilea semn, care înseamnă Domnul vieții, e la cârmă. Când a fost în mijlocul mesajului,

12Zamperini se întoarce la Hristos, renunță la ură și iartă

1:02:20spunea Zamparini că în el se dădea o luptă grozavă. Dar la un moment dat s a uitat Billy Grem la el și a folosit cuvântul din Apocalipsa 21:5 care spune așa: "Iată eu, zice Domnul, fac toate lucrurile noi. Problema ta, promisiunea lui." Și Domnul spune: „Vreau să fac toate lucrurile noi." Știți ce s a întâmplat cu el? S a întors la Hristos, a renunțat la ură, s a vindecat sufletește și coșmarile au încetat. În următorii ani s a dus în Japonia, s a întâlnit aproape cu fiecare gardian din lagăr și le a spus tuturor: "Ești iertat, ești iertat, ești iertat." Histos nu numai că îți rezolvă problema, dar îți dă viață și te face pe tine viață pentru cei din jor.

1:03:16Pe pasărea nu l a întâlnit. Nimeni nu știe nimic de el. Probabil spun istoricii, ori s a ascuns, ori și a luat viață, dar i a scris o scrisoare publică, circulă peste tot și în scrisoare asta așa: "Te iert, nu mai sunt prizionierul tău pentru că Hristos m a eliberat. Nu mai sunt prizionierul tău pentru că Hristos m a eliberat. Aici, în această seară, aici e Domnul vieții. Ai venit cu o problemă, îți dă o promisiune, dar promisiunea trebuie să te conducă spre persoana lui și dacă pleci cu el, ai viață din Hristos, ai eliberare din Hristos, ceva nou se întâmplă cu viața ta. Slăvit să fie Domnul. A scris o carte. Cartea aceasta merită citită. se numește diavolul la călcâile mele.

1:04:08Și el zice așa: Când diavolul este la călcâi, când a fost la călcâile mele, am ales să merg pe drumul credinței cu promisiunea lui Hristos în inimă. Poate chiar aici la călcâile tale te calcă pe bătăduri Satana. Dar Dumnezeu spune: Am un drum pentru tine. Pe drumul acesta când vei păși, Satana nu mai poate să umble cu tine. Nu mai poate să stea la călcâile tale pentru că cu promisiunea în inimă tu pci pe un drum al credinței. Și în această seară vreau să întreb deschis: E cineva care vrea să plece pe acest drum al credinței? E cineva care spune: „Doamne, ajută mă să pășesc mai mult pe drumul credinței?" E cineva care să spună am nevoie mai mult decât oricând să trec de la problemă la promisiune și de la promisiune la persoana Domnului Iisus Hristos. Mărire Lui. Mărire Lui, mărire Tatălui Ceresc. Vă invit respectivos să ne ridicăm. Doamne, aici în marea aceasta, aici, Doamne, în seara aceasta sunt oameni cu probleme.

1:05:09Doamne, asta te rog pe tine în ceasul acesta, măcar că știu că te obosim uneori cu problemele noastre. Nu ne am dus, Doamne, Dumnezeul meu, să le vărsăm pe ulițile lumii. Nu ne am dus, Doamne, să ne înfundăm în crâjme sau în cazinouri. Am venit în casa ta de rugăciune, așa cum suntem. către Tine strig în aceste momente măcar că știu că te obosim cu cererile noastre repetate. Te obosim, Doamne, pentru că de multe ori nu pricepem. Dar, Doamne, unde să mergem? Unde să ne ducem, Doamne? Că nu i niciun număr pe care să ne odihnim. Nu i nimeni să vrea să ne asculte. Regile lumii acesteia, Iroda lumii acesteia poate să mi dea un salariu, dar n are puterea să mă ajute acolo unde numai tu poți. Rege al regilor și domn al domnilor.

1:06:05Ți am cerut să vii cu mine. Ți am cerut să fii cu mine în problema mea, dar tu mi ai făcut o promisiune, o promisiune de vindecare, o promisiune de eliberare. Dacă în această seară diavolul va fi biruit. Eu cred că în această seară, aici în locul acesta, Domnul dă vindecare, dă eliberare. Eu cred că în această seară Domnul rupe lanțuri. Eu cred că în această seară Domnul eliberează pentru că cuvântul lui e viu. Aleg să te cred pe tine, aleg să mă încred în tine, aleg să cred promisiunea ta. Vreau să mi plec capul să mă odihnesc în promisiunile tale. Aștept cu încredere că mâna ta lucrează chiar dacă ochii mei nu văd. Mâna ta lucrează chiar dacă ochii mei încă nu pot să înțeleagă. Glorie, glorie, glorie.

1:06:59Suntem aice oameni Tată Sfânt din ceruri, care putem adeveri în această seară că problema noastră care a fost adusă la tine și căruia ai făcut o promisiune a fost împlinită. Ridic o mână în această seară și spun: „Te ai ținut de cuvânt? Promisiunile Tale sunt da și amin. Am văzut în viața mea, Doamne, cum ai împlinit ceea ce ai promis. De aceea, Doamne, acuma, acuma, pe acest drum al credinței, aleg să rămân cu tine, cu tine, cu tine, cu tine, cu prezența ta, cu tine, cu prezența ta. Tu, Doamne, tu ești încheierea. Tu ești, Doamne, Dumnezeul meu, tot ce i mai prețios pe drumul credinței. Tu, Doamne, persoana ta, prezența ta, părtășia cu tine. Glorie, slavă, mărire ție, Doamne.

1:07:54Îți mulțumesc din toată inima. Aleluia! Poate acolo unde ești îi spui Domnului în această seară am venit cu o problemă, Doamne. Poate n ai una, poate ai două, poate n ai două, poate ai nouă, dar spune i Domnului așa: "Măcar, Doamne, că poate te obosesc ca nu știu taar. Am venit la tine. Tu ai spus că ți se face milă de gloate. Sunt și eu unul din gloate. Și în această seară te rog, ia aminte și la problema mea. Sunt prea slab, prea fragil. Nimeni nu poate. Doar tu poți. Glorie ție. Numai tu poți. Numai tu poți. Aleg să cred promisiunea. În această seară am rostit aici, Doamne, la Anvon vindecare. Am rostit la anvon, Doamne, încrederea că tu rezolvi problemele, dar cred, cred din adâncul inimii, ochii mei, ochii mei au văzut că promisiunea pe care o faci e da și amin.

1:08:55Dar mă rog, Doamne, ca după ce vor merge și vor vedea că tu nu numai că ai împlinit promisiunea, ci ai dat cu mult mai mult peste să spună:„Vreau să rămân cu persoana care a făcut promisiunea, cu persoana care mi a rezolvat problema. Și mâna asta ridicată, Doamne, este o mână prin care îți spun: Vreau să rămân cu tine. Eram departe, rătăceam în noapte. Tu ai venit și ne ai salvat. Ne ai scos din chinurile vieții, din rea groapă a morții, ai venit și ne ai salvat. Pentru că ești soarele nostru, ești barca de salvare, ești mirele iubit și minunat.