A doua întâlnire

1:13[muzică] Binecuvântat să fie Dumnezeu.

2:20Binecuvântat să fiți și dumneavoastră, preaiubiților, bine ați venit în casa Domnului. Slăvit să fie Domnul pentru toate. Dis de dimineață am simțit că vine toamna. Nu știu dumneavoastră, dar a fost un pic de răcoare care a dus la toamnă. Știți că omul mereu e între sezoane. Când e iarnă vrem să vină primăvara. Când e primăvară vrem să vină vara. Când vine vara abia așteptăm să treacă, să vină toamna. Nu știu, noi totdeauna așteptăm ceva și totdeauna suntem între sezoane, dar slăvit să fie Domnul pentru toate. Vă invit respector să ne ridicăm. Simt să vă pun întrebarea asta în ultima perioadă. E cineva bucuros aici? Am Nu pentru ce are în buzunar, ci pentru ce poartă în inimă.

3:12Amin. Slăvit să fie Domnul. Preaiubiților, există [muzică] oameni înțelepți care au spus la un moment dat că s ar putea ca multe dintre lucrurile pe care ni le dorim noi să nu le primim așa cum le cerem, dar sunt și foarte multe lucruri pentru care nici nu ne am rugat și le am primit. Aș vrea să vă spun că vreau să deschidem cu ajutorul Domnului slujba din această după amiază împreună cu echipa de închinare pe care vă rog să i binecuvântați. Și acum să l binecuvântați pe Domnul, să nu fim păcătoși. Și aș vrea să vă mărturisesc că versurile cântării cu care vrem să deschidem slujba, eu le gândesc în felul următor. Doamne, [muzică] am nevoie de tine pentru că fără Tine, sufletește mă prăbușesc, pentru că fără Tine mintea mea merge în gol.

4:10Am nevoie de tine pentru că credința este o ancoră care în furtunile vieții mă ajută să nu fiu luat ca o frunză de vânt. Am nevoie de Dumnezeu pentru că Dumnezeu este cel care dă sens vieții mele. Nu știu dumneavoastră, dar fără credință viața ar fi sălbatică, crudă, aproape lipsită de noi. Mă aș vrea din toată inima când îi spui Domnului: Doamne, eu de tine am nevoie să te gândești la suflet, să te gândești la gândurile tale, să te gândești la veșnicia ta. să te gândești la pacea sufletului tău și să spui: "Eu de tine am nevoie". Și mulțumim lui Dumnezeu pentru faptul că putem spune. Vreau să vă mărturisesc că sunt oameni care din pricina mândriei și a încăpățânării nu pot spune cuvântul am nevoie. Dar eu mărturisesc în această după amiază nu că am nevoie, am tare mare nevoie.

5:05Așa că cu toată inima să i cântăm Domnului și să vă spun un mic secret. Când rostiți aceste versuri din cântare, nu le luați ca pe o poezie. Dacă Biblia spuneîngenunchez, poate îngenunchez. Dacă Biblia spune mă smeresc și versurile spun mă smeresc, te smerești. Dacă Biblia spune: „Înalță ți mâinile". Poți să ți înalți mâinile. Nu i nimic greșit în lucrul ăsta. Da, cu toată inima pornim. Pornim apa limpede a prezenței lui Dumnezeu care o rog să curgă în mijlocul nostru. Amin. Doamne, vii și îngenunchesc. [cântat] Ție îți [muzică] mărturisesc.

5:59Fără [cântat] tine [muzică] aș cădea, doar tu [muzică][cântat] ești odihna mea. Doamne, vii [cântat] [muzică] și îngenunchez. Ție îți mărturisesc. Fără [cântat] tine ne aș cădea. Doar tu ești odihna mea. Eu de tine [muzică][cântat] am nevoie.

6:56Am [cântat] nevoie, Doamne, tu ești neprihănirea [cântat][muzică] mea și a mea aprare. [cântat] [muzică] Eu de tine am nevoie. Am [cântat] nevoie, Doamne, tu ești [muzică][cântat] neprihănirea mea și a mea apărare [cântat] acolo [muzică] unde de mult păcat.

7:57[muzică] E har mai mult nemăsurat. [muzică] Hristos în mine asta [muzică] e. Prin harul [cântat] lor sfințenie. [muzică] Eu de tine [muzică][cântat] am nevoie. Am nevoie, [cântat] Doamne, [muzică] tu [cântat] ești neprihănirea mea și a [muzică][cântat] mea apărare, [cântat][muzică] eu de tine am nevoie.

9:00Am [cântat] nevoie, Doamne, [muzică] tu ești [cântat] neprihănirea mea și [muzică][cântat] a mea apărare, [muzică] să mă înveț [muzică] cântări sânnați [cântat] când ispite în cale vin. [cântat][muzică] Ea mă [cântat] las Iisus [muzică] pe al tău braț. [muzică] Ești [cântat] speranță și calit.

9:52Eu de tine [muzică] am [cântat] nevoie. [muzică] Am [cântat] nevoie, Doamne, [cântat] tu ești neprihănirea [cântat] mea și a mea apărare, [muzică] eu de [cântat] tine am nevoie. [cântat] [muzică] Am nevoie, Doamne, [cântat] [muzică] tu ești neprihănirea mea și cea mea apărare, [cântat][muzică] tu ești [muzică] neprihănirea [cântat] mea.

11:02[muzică] mea apărare, [muzică] Tată Sfânt din ceruri, nu puține, Doamne, sunt săgețile pe care cel rău le trage asupra noastră, săgeți arzătoare. Dar îți mulțumim, Doamne, că tu ești scutul nostru, protecția noastră, ocrotirea noastră. Doamne Dumnezeule, te rog din toată inima, în acest ceas de rugăciune, binecuvântează copiii tăi. Păzește mintea noastră de sămânța otrovitoare a celui rău. Păzește sufletul nostru, Doamne, ca nu cumva să fie ocupat de lucruri rele și străine voii Tale.

11:56Ajută ne, Doamne, să l umplem cu cuvântul tău. Te rog în numele Domnului Iisus Hristos, primește închinarea poporului tău și în ceasul acesta, Doamne, pentru că ți am cântat că îngenunchem înaintea Ta, ne așternem înaintea Ta, Doamne, și spunem: Ești Domnul nostru, ești regele nostru. Meriți, Doamne, Dumnezeul meu, să ne închinăm înaintea Ta, în ce nu închind înaintea Ta și îți mulțumim, Doamne, prin gestul acesta, Doamne, prin actul acesta de închinare, recunoaștem că Tu ești Domn, că tu ești împărat, iar noi suntem supușii tăi, copiii tăi, Doamne. Slăvit să fie numele tău. Primește, Doamne, închinarea noastră. Supunem voia noastră voii Tale, supunem viața noastră mâinii Tale, Doamne. Doamne, te rog din toată inima, mâna ta să coboare în aceste momente și să binecuvântezi mic și mare, tânăr și bătrân și să primești, Doamne, smerenia copiilor Tăi, să primești, Doamne, închinarea copiilor Tăi și îți mulțumim, Tată, în numele Domnului Iisus, prin Duhul Sfânt. Amin.

13:13Glorie ție, Doamne. Eclesiastul 7:1 spune așa: "Mai mult face un nume bun decât un deemnul mirositor și ziua morții decât ziua nașterii." Mai bine te duci într o casă de jale decât să te duci într o casă de petrecere, căci acolo îți aduci aminte de sfârșitul oricărui om și cine trăiește își pune la inimă lucrul acesta. Amin. Preaiubiților, trebuie să vă spun un detaliu care o să vă ajute să înțelegeți cât de frumos e Dumnezeu și cât de uneori cât de finuț lucrează Domnul.

14:10Trupul are nevoie de un delemn milositor. Ca să înțelegeți de ce e această paralelă. Un nume bun face mai mult decât un delemnul mirositor. Unemnul mirositor este ceea ce viața, omul aleargă pe pământ la nivelul acesta al lucrurilor orizontale, unde lemnul mirositor reprezintă, dacă vreți, dorința omului de a fi bine, comod, de a avea o viață plăcută. Și Biblia spune mai mult face un nume bun. Numele bun este acela despre care vorbea Dumnezeu și îți voi da un nume nou. E numele numele bun trece veșnicia. Unelemnul mirositor nu trece pragul veșniciei. Indiferent ce casă, ce mașină ai, toate se vor învechi și toate vor

01Numele bun trece pragul veșniciei: mai bine să-L cunoaștem

15:00trece. Și aș vrea în numele Domnului Iisus Hristos să facem un lucru. Vedeți, cuvântul acesta, nume bun în ebraic este șem. Așa să știți și dumneavoastră. Șem și cuvântul unelem mirositor esteem m. Mai adaugi e m la la final. Adică primim șanse egale pe pământul acesta, dar alegerea o facem noi. Tuturor Dumnezeu ne a dat suflare de viață. Tuturor Dumnezeu ne a dat minte să discernăm, suflet să putem simți. Dar noi facem alegerea. Ce ați spune dacă am face următoarea rugăciune? Doamne, în loc să mi dai mai mult, mai bine să mă ajuți să te cunosc mai mult. Amin. În loc să am mai mult, mi aș dori să te știu mai mult.

15:51Amin. Pentru că, dragii mei, tot ce contează [muzică] e doar ce trece pragul veșniciei. În cer n o să te întrebe cât e salariu. În cer n o să te întrebe ce ai adunat pe pământul acesta. Încer se va pune o singură întrebare: Cunoști numele celui care poate să ți dea mântuirea? L ai cunoscut pe acela pe care l am trimis să fie jertfă pentru păcatele noastre? Și tu să spui: „L am cunoscut, Doamne! Și haideți să spunem acuma în rugăciune, să spunem acuma în închinare: Vreau să te cunosc. Vreau să te cunosc, vreau să te cunosc. Împreună înaintea lui Dumnezeu ne închinăm.

16:50[muzică] Vreau să te cunosc mai mult, [muzică] să te onoresc cu tot ce sunt. Vreau să fac doar voia [muzică] ta. Să fac doar voia Ta. Vreau [cântat] să văd lumina Ta, să pot s o dau și altora. Vreau să fiu [muzică] ca tine, Iisus. Să fiu ca tine, Iisus. Transformă [muzică] viața mea, [cântat] Domnul meu. Înnoiește mintea mea, Tatăl [cântat] meu, să fiu ca tine eu [cântat] îmi doresc să te urmez.

17:53să [muzică] te urmez. [cântat] O inimă curată eu vreau pe care zi de zi [cântat] să ți [muzică] o dau. Să fiu [muzică][cântat] ca tine eu îmi doresc să te [muzică][cântat] urmez. Să te urmez. Oh. [muzică] Oh. [muzică] Oh.

18:43[cântat] [muzică] [sforăit] Vreau [cântat] să te cunosc mai mult, să te onoresc cu tot ce [muzică] sunt. Vreau să fac doar voia Ta. Să fac doar [cântat][muzică] voia Ta. Vreau să văd lumina [cântat] Ta, să pot [muzică] s o dau și altora. Vreau să fiu [cântat] ca tine, Iisus. Să fiu ca tine, Iisus. Transformă [muzică] [cântat] viața mea, Domnul meu. Înnoiește mintea mea, Tatăl meu, să fiu [muzică] ca tine. [cântat] Eu îmi doresc să te urmez, [muzică][cântat] să te urmez.

19:49O inimă curată [cântat] eu vreau care zi de zi să ți o [cântat][muzică] dau. Să fiu ca [cântat] tine eu îmi doresc [muzică] să te [cântat] urmez, să te urmez. [muzică] [muzică] [muzică] Tu mă ții de mână, [cântat] Doamne. Tu mă ții de mână, Doamne. Tu mă [cântat] ții de mână. Tu mi schimbi inima. [muzică] Tu mă ții de [cântat] mână, Doamne. Tu mă [muzică] ții de mână, Doamne, tu mă ții de mână.

21:09Tu mi schimbi inima. [muzică] Tu mă [cântat] ții de mână, Doamne. Tu mă ții de mână, Doamne. Tu mă ții de [cântat] mână. Tu mi schimbi inima. [muzică] Tu mă ții [cântat] de mână, Doamne. Tu mă ții [muzică] de mână, Doamne. Tu mă ții de mână. Tu mi schimbi inima. [cântat] [muzică] Transformă viața mea, Domnul meu. Înnoiește mintea mea, Tatăl meu. [muzică] Să fiu ca tine eu îmi [cântat] doresc să te urmez.

22:03Să te urmez. O inimă curată [cântat] eu vreau pe care [cântat] zi de zi să ți o dau. Să fiu ca tine eu îmi doresc să te [cântat] urmez. Să te urmez. ul meuș tată sfânt din ceruri, înnoiește, Doamne, inima noastră, transformă, Doamne, mintea noastră și binecuvântează ne să fim asemeni ție, să facem voia ta și să fim predați voii tale.

23:05Mulțumesc pentru fiecare suflet prezent aici sau în întâlnirea aceasta, Doamne, online pe care o avem cu tine. Te rog, în numele lui Iisus, binecuvântează fie acest suflet. Unii sunt aici aproape, unii sunt departe, dar tu, Doamne, ești aproape de toți cei a căror inimă, Doamne, te [muzică] caută. De aceea, Doamne, te rog să binecuvântezi ceasul acesta de închinare pe noi toți și binecuvântăm și noi numele tău cel sfânt. Să vă dați binețe unul altuia, să vă dați o binecuvântare unul altuia. Spuneți celui de lângă dumneavoastră un cuvânt de încurajare, un cuvânt de mângâiere. Slăvit să fie Dumnezeu.

24:04Domnul fie binecuvântat. dumneavoastră fiți binecuvântat. Nu vă grăbiți. Sunteți frumoși când vă salutați. Mulțumesc. Mulțumesc. Aleluia. Vreau să vă spun ceva. Săptămâna trecută am fost să fac un control din acesta de rutină la inimă. Știți ce înseamnă EKG ul? Nu cei mai mulți. Din nefericire știm ce înseamnă EKG ul. M am dus la domnul doctor, m a primit într un mod deosebit. a și închis cabinetul și mi a oferit așa un timp mai de lungă durată. Nu ne am grăbit și m am bucurat așa de faptul că Dumnezeu a scos în cale un om binecuvântat care pentru mine e o binecuvântare.

25:06Astăzi mă duc la sală să stau de vorbă și când intru dau nas în nas cu domnul doctor. Era la sală. cu mănuși în mână, cu salopete, muncind pentru biserica pe care o construim. Domnul să l binecuvânteze. Trebuie să i mărturisesc că mi a luat o inima mai repede la galop, [râsete] dar e o pildă pe care o spun pentru că primul șoc al meu l am avut la spălarea picioarelor când am mers prima dată la spălarea picioarelor după cină. Vă spun sincer, m am așteptat să fie plin și m am așteptat să mă văd cu toți cei care pe care îi cunosc. Și știi ce am băgat de seama? Am un lucru interesant.

26:01Foarte mulți, și ăsta e un cuvânt care să nu vă supere, dar e drept, foarte mulți dintre cei care erau acolo erau intelectuali, adică oameni care în societate au un anumit statut. M a mirat că omul simplu nu era și erau foarte mulți intelectualii. Cine știe ce spun eu poate adeveri că așa stau lucrurile. M a înfuntântat mult cu privire la lucrul ăsta. Am zis: „Dar de ce? Pentru că omul care în viață a muncit foarte mult și a ajuns unde a ajuns simte nevoia să se smerească sub mâna tarea lui Dumnezeu. Și pentru că uneori luptele la nivelul acesta sunt atât de mari încât simți nevoia să te cobori cu Domnul și să ți găsești pace, să ți găsești liniște. Aș vrea să vă mai prezint pe cineva astăzi. [muzică] El este David. Dumnezeu să l binecuvânteze.

26:57A ales să ne dea o mână de ajutor. Dumnezeu să l binecuvânteze. Amin. El nu este doar pianist, este profesor de pian. Ne am rugat pentru tine, David. Trebuie să mărturisesc înainte să ajungem noi avem un ceas de rugăciune. Ne am rugat, ne am rugat să ne place și Domnul să facă o legătură frumoasă între noi. Pentru că ori de câte ori slujim pe Dumnezeu, Dumnezeu ne pune în contul nostru ceresc. Mai spune Biblia așa: "Mai bine să te duci într o casă de jale decât într o casă de petrecere. De ce? Căci acolo îți aduci aminte de sfârșitul cui? Unor oameni. A și eu. Da. Și dumneata [muzică] de sfârșitul oricărui om. Și fiți atenți, cine trăiește, nu vi se pare ciudat că discuți despre moarte și închei versetul cu cine trăiește își pune la inimă lucrul acesta.

27:59Oare la ce se referă Biblia? Aș vrea să continuăm să ne adâncim în rugăciune și următoarele următorul îndemn, următoarea cântare e despre ceasurile grele [muzică] pe care uneori le avem fără să le cerem. Ce să faci în ceasul greu? Ce se faci în momentele de dureri ale vieții? În momentele când te ia pe neașteptate suferința? Preaiubiților, dați mi voie să împărtășesc cu dumneavoastră gândul acesta scurt. Nu spune Biblia să facem din casa noastră o casă de jale. Nu spune Biblia să te porți ca unul care ești mereu la priveghi. Nu, nu despre asta vorbești. Nu hainele

02Casa de jale: durerea devine capital de înțelepciune

28:41cernite și nici atitudinea aceasta de fetistă nu este ceea ce Dumnezeu vrea. Nu vrea să fim pesimiști. Nu vrea să ne înfrățim cu această mentalitate. Vai, lumea e o prăpădenie, [muzică] viața e groaznică. Nu, nu, nu despre asta vorba. Viața e un dar de la Dumnezeu. Viața are frumusețea. Ei, Domnul are frumusețea Lui. Atunci, despre ce este vorba? Despre minte. Dacă mintea ta stă în zona distracțiilor, dacă mintea ta stă în zona aceasta a plăcerilor vieții, tu mare lucru nu înțelegi. Sfârșitul vine și tu nu ți spui la inimă lucrul ăsta. Ce om după o petrecere a zis: „Mă simt mult mai înțelept!" Ce om după ce a băut, s a îmbătat, a mâncat sau a risipit banii pe la cazinou, a zis: „Aum mă simt inspirat de Dumnezeu să i fac un psalm."

29:33Dar câți dintre noi când am avut lacrimi pe obraz și când am pus la inimă durerea și am zis:„Durerea aceasta trebuie să sculpteze în mine chipul lui Hristos. Durerea aceasta trebuie să mă înțelepțească. Durerea aceasta trebuie să mă smerească. Știți de ce e bună uneori suferința? Pentru că ne aduce aminte cât de fragili suntem și nu mai suntem atât de tari în gură în privința oamenilor din jurul nostru. Și atunci Biblia spune că mai bine într o casă de jale nu înseamnă să te duci să locuiești într o casă de jale, ci înseamnă ca durerea să ți o faci cumva un capital de înțelepciune. Și Domnul să ne ajute. E un ceas poate prin care treci și nu i ușor. Poate că lucrurile pe care le ai acum nu sunt ușoare. Și ascultați mă, să nu cumva să vă uitați la noi. Dacă Salomea cântă sau dacă Rebeca cântă sau Marian cântă, ei sunt scutiți de dureri. Ei n au nicio problemă. De aia suntem noi aice, că nu mai putem de bucurie și cântăm Domnului.

30:32Sunt convins că Rebeca are luptele ei pe ale sorii Salomele și știu în parte și nu sunt mici. Marian, ați văzut cum are doi copilași, zici că sunt rachete. Nevoie de E nevoie de Dumnezeu și Dumnezeu să i binecuvânteze casa și tot David. Și eu sunt convins că și David are problemele lui. Haideți să spunem acestor dureri: Voi nu mi sunteți dușmani și nu fac din voi niște inamici și niște aliați. Fă din durere un aliat pentru mintea ta. Când Biblia spune mai bine să fii într o casă de jală. Spune pune ți la inimă lucrul ăsta. Și vreți să vă spun un lucru? Ce bine ar fi și durerea aproapelui s o punem la inimă. Amin. Să plângem cu cei ce plâng.

31:22să mângâiem pe cei întristați, pentru că așa vom fi oameni mai buni, vom fi oameni mai sensibili la veșnicie, la momentul sfârșitului. Omul care trece prin durere și o face prieten, mereu are această iminență a sfârșitului. Trăiește cu spectrul [muzică] acesta: Într o zi voi sta în fața lui Dumnezeu. Haideți să continuăm să ne închinăm Domnului și spune i Domnului: "În ceasul acesta greu, în ceasul acesta care este apăsător, aș vrea să spun așa: Numai prin Duhul Tău, numai prin puterea ta mă pot eu ridica. Și aș vrea, Doamne, să ți spun că nu fug de durere. Nu sunt supărat pentru că ai îngăduit o, ci te rog, ajută mă doar să n o risipesc într un mod în care să te supăr și ajută mă să mă înțelepțesc și să mă maturizez. Amin.

32:17[muzică] Orice am face, [cântat][muzică] Doamne, orice spune, fără Duhul tău egoană [cântat] după vânt și orice viață fără [cântat] tine a pune, umple ne, Iisus, [muzică] cu Duhul tău [cântat] cel sfânt. Duhul tău ne călăuște, Doamne, [cântat] în orice [muzică] zi. Duhul tău mângâiere [cântat] dă vremile târzii.

33:07Duhul Tău [muzică][cântat] ne învață cu plăcut să ne rugăm. Duhul tău, Doamne, [muzică][cântat] așteptăm. Și cum vom sta [muzică] noi oare în picioare când ziua [muzică][cântat] judecății va veni în încercări cum n au [cântat] mai fost susare, [muzică] numai Duhul tău [cântat] ne poate întări. Duhul tău [cântat][muzică] ne călăuzește, Doamne, în orice zi. [muzică] Duhul tău mângâiere dă în vremile târzii. [cântat] Duhul Tău ne învață cu [muzică] plăcut să ne rugăm.

34:12Duhul tău, o Doamne, [muzică] așteptăm. Stăm înaintea ta, [cântat] așteptând susurul plând. Umple ne, [cântat][muzică] Iisus cu Duhul Sfânt. Stăm [cântat] înaintea ta, așteptând susurul [cântat] plând, umple ne, Iisus cu Duhul Sfânt. Duhul tău ne călăuzește, Doamne, în orice zi Duhul Tău [muzică] mângâiere dă vremile [cântat] târzii.

35:04Duhul Tău ne învață [muzică][cântat] cu plăcut să ne rugăm. Duhul tău, Doamne, [muzică] așteptăm. Duhul tău ne călăuște, [cântat] [muzică] Doamne, în orice zi. Duhul tău mângâiere dă vremile târzii. [muzică] Duhul Tău ne [cântat] învață cu plăcut să ne rugăm. Duhul tău, Doamne, [muzică][cântat] așteptăm duhul tău, Doamne, [muzică] așteptăm.

35:54[țipăt] Aleluia! Durerea te poate conduce uneori la niște gânduri care nu te ajută, dar dacă Duhul Domnului este peste tine, durerea te conduce la niște lucruri extraordinar de profunde. Aș vrea ca rugăciunea următoare să pornim de la Ecleziastul, capitolul 7, pe care l am citit, versetul 4. Aș vrea să motivăm această rugăciune. Inima înțeleptului este în casa de jale, iar inima celor fără minte este în casa petrecerii.

36:45Te ai gândit vreodată ce poate să însemne lucrul ăsta? De ce inima înțelepților este în casa de jale și de ce inima celor fără de minte este în casa petrecerii? Cel care în viața aceasta caută doar plăcerile, doar distracția, doar să i fie lui bine, nu este socotit înțelept decât de Dumnezeu. Dar omul înțelept se gândește la sensul suferinței, la sensul durerii. El nu locuiește într o casă de jale, ci el este omul care meditează. De ce există suferință în lumea aceasta? De ce este greu oamenilor? și și pune la inimă lucrul acesta și el cugetă și prin rugăciune capeță răspunsuri de ce anume lucrurile sunt în felul acesta. Aș vrea să fim oameni înțelepți, să avem o inimă de oameni înțelepți și să nu socotim bună oară lista de rugăciune pentru mijlocire, o povară, s o socotim o înaltă responsabilitate, o cinste pe care Dumnezeu ne o dă să ne rugăm pentru acești oameni. Aș vrea să afișăm lista.

37:51Dumnezeu să l binecuvânteze pe Robert. E acolo la proiecție. Da. I am zis: „Hai să dai un îndemn, Robert." Și a zis: „Mai bun, și cine face proiecție?" Și am zis: „Astă, ești proiectant. Domnul să binecuvânteze. Aveți ă aceste nume. Mulțumesc Domnului pentru rugăciunile dumneavoastră. Mereu când mă întreabă cineva, zi mă întreabă: „Cum ești?" Și eu zicbinișor și el zice: „Nu, bine. Nu pot să zic că sunt încă bine, dar binișor, că dacă vă zic că sunt bine, v ați oprit din rugăciune. Să ne rugăm pentru lucrarea de amenajare a locașului. Am făcut o, o facem mereu și ne rugăm. Abia aștept să respire aerul noii săli de închinare. Ne rugăm pentru sora Angelica. Ă pe Dorothy putem să o trecem la biruință.

38:44Am fost la Onești, soția fratelui Cornel Pascu. Dumnezeu să binecuvânteze. Ea este bine. Dumnezeu a binecuvântat o. După două intervenții la inimă i s a administrat, i s a pus un peaker și acuma lucrurile sunt bune. A avut o perioadă mai grea de recuperare, dar este bine. Mulțumim Domnului pentru ea și vă transmite mulțumirile pentru rugăciunea care noi am făcut o. pentru sora Maria Georgescu. Domnul să o vindece de tumoare. Sora Aura vindecarei. David 14 ani, un tânăr pentru vindecare. Fratele Petre, fratele Dumitru. Fratele Dumitru e mai binișor. Slăvit să fie Domnul. Ne a mărturisit sora Cati că dânsul se recuperează, are poftă de mâncare, a revenit la viață. E o rugăciune pe care Domnul a ascultat o și nu putem să spunem decât aleluia, slavă lui Dumnezeu pentru Luca 10 ani, cancer. Numai dacă citești aceste lucruri puse unul lângă altul, nu poți să spui decât un singur lucru: Doamne, eu nu s mai vrednic și mai ocrotit și mai binecuvântat. Domnul să vindece acest copilaș. Ne rugăm pentru Robert și Mirela. Robert în continuare are probleme de sănătate. El este cel care m a însoțit în multe evanghelizări, a condus mașina și știu casa lor are nevoie să l scape Domnul și din diferite situații pământești. Domnul să l binecuvânteze și pe el și pe ea. Ne rugăm pentru fratele Gabi. Nici nu știam

40:20dacă vine astăzi la adunare, că ieri a avut o stare de sănătate mai precară. Dar Dumnezeu să i binecuvânteze efortul, inima, sacrificiul și să i dea Domnul sănătate pentru sora Maria Costache, eu îi zic Domnului: Mai ține o, Doamne, că mi e dragă când o văd zâmbind pe dânsa, mi se luminează ziua. pentru sora Tinca, pentru sora Carmen Radu, Domnul să i dea sănătate. Știți că și dânsa se luptă cu fratele Cornel Ilio am vorbit și situația sorei Coca nu s a îmbunătățit, are în continuare nevoie. Dânsa are o perioadă din aceasta de atac la nivelul minții și are nevoie de mare ajutor din partea Domnului. [muzică] Pentru cei din partea Bucovinii, Sami și Măriuța, în continuare ni s a spus să mijlocim pentru ei. Ne mulțumesc pentru rugăciunile făcute Domnul să i binecuvânteze.

41:12Pentru prietenii noștri de peste ocean, Lili și Liviu. Dacă Domnul ne ajută la inaugurare, o să i vedeți, o să discutăm. Domnul Dumnezeu i a trimis aici în adunare. Eu nu i cunoșteam, ei nu mă cunoșteau, dar Dumnezeu a făcut niște legături deosebite. Domnul să i ajute în ceea ce înseamnă următorul pas al vieții lor. Ei au nevoie de o rugăciune prin care să ne rugăm Domnului să i ajute călăuzindu i în ceea ce au de făcut pământește. Au nevoie de o călăuzire în privința lucrului lor. Să ne rugăm pentru Evelin și Teodora. Mai e puțin două săptămâni le vedem aici în adunare. Minunile lui Dumnezeu scase scoase dintr un dintr o mașină care era făcută praf contorsionată și Domnul a dăruit viața. Slavă Domnului. Ne rugăm pentru Alexandra.

42:02E cu noi Alexandra. Ne rugăm pentru ea. Credem că Domnul Dumnezeu lucrează în continuare, Alexandra, și ți dă Domnul Dumnezeu putere. Ne rugăm pentru Mirela, ne rugăm și pentru Maria. Părinții ei sunt aici cu noi. Dumnezeu să i binecuvânteze. Pentru sora Luisa Ionescu. Doamne, binecuvântează o ca toate lucrurile să le vadă cu ochii tăi. Așa cum ne am și rugat astăzi, așa să și fac. Ne rugăm pentru fratele George, pentru Mirabela, fiica dânsului. Domnul să lucreze, familia Pruteanu și de asemenea pentru pace, pentru pâine, pentru propovăduirea liberă a cuvântului lui Dumnezeu. Vă e greu să nu vrem să ne unim. Inima înțeleptului e în casa de jală, adică își pune la inimă durerea celuilalt. Ne ridicăm cu toții, mijlocim înaintea lui Dumnezeu și spunem: „Doamne, intervino tu! Amin.

43:35Tată Sfânt din ceruri, te rog în numele Domnul Iisus Hristos pentru toți aceia, Doamne, pe care i am adus înaintea Doamne, lucrează, Doamne, pentru vindecarea celor care sunt bolnavi, pentru izbăvirea, Doamne, celor care sunt apăsați. Rău. Lucrează Doamne pentru o ușă deschisă înța celor care au nevoie de ajutorul tău și binecuvântează ori și Dumnezeul cel. Slavă ție, Doamne! Ție te rog numeleusă în numele lui și îți mulțumesc lasă și Dumnezeu crească Mulțumesc, îți mulțumesc, Iisus Doamne, te lovim creează și întindeți mâna. Dă i eliberare, Doamne. Dă i eliberare, Doamne. Te rog să dai eliberare, Doamne.

44:46Scoate, Doamne, cu mâna ta cea care izbăvește cu mâna ta cea mare. Vindecă, Doamne, m am întrebat ce rost am pe pământ. Sunt uneori [cântat] ca frunza [muzică] luată în vânt, dar fă mă să înțeleg [cântat] și ajută [muzică] mă să cred din nou în tine. [muzică] A fost nevoie să [cântat] mă [muzică] prăbușesc. cu fața la [cântat] pământ ca să înțeleg [muzică] că tu ești Dumnezeu.

45:42În ceasul [muzică] [cântat] cel mai greu ai dat speranță sufletului [muzică] meu. [cântat] A fost nevoie să [cântat] mă prăbușesc [muzică] cu fața la pământ, ca să [cântat] înțeleg [muzică] că tu ești [cântat] Dumnezeu și în ceasul cel mai greu ai dat speranța sufletului meu. [muzică] Acesta e de astăzi [cântat] rostul meu să împart [muzică][cântat] iubirea ta de Dumnezeu și În jurul [cântat] meu de acum am în cer de acum o moștenire. [cântat] [muzică] A fost nevoie să mă prăbușesc cu fața la pământ, ca să înțeleg

47:18[muzică] că Tu ești Dumnezeu. [cântat] În ceasul [muzică] cel mai greu ai dat speranță sufletului meu. [cântat] fost nevoie [muzică] să mă prăbușesc cu fața [cântat] la pământ ca să înțelegem că tu ești Dumnezeu [cântat] și în ceasul cel mai greu ai dat [muzică] speranță [cântat] sufletului meu. [muzică] Cine poate mărturisi că versurile acestea sunt drepte?

48:21Slăvit să fie Domnul. Preaiubiților, vrem din toată inima să facem ceea ce e specific unei închinări. Dumneavoastră știți că închinarea este actul în care primim de la Dumnezeu că ni s a dăruit și noi ne închinăm lui Dumnezeu și dăruim. Ce aș vrea ca în momentele următoare să ne înnoim simțămintele față de Evanghelie, cum spune cartea sfântă. și să dăruim Domnului. Aș vrea de asemenea să vă anunț pentru că poate unii dintre dumneavoastră vă e bine să știți de pe acum. Sâmbătă la ora 10:00 cu toate surorile care pot da o mână de ajutor ne vedem la sala nouă. Ce facem acolo? Ce putem?

49:14curățenie, strângem, facem ordine ca să fie mai ușor. Așa că vă rog din toată inima, puneți vă pe agendă. E doar ziua de miercuri. Puteți să vă aranjați ca să fiți disponibile sâmbătă. Noi o să facem anunțuri și pe grupuri, dar dacă aici cineva e prezent și anunțul acesta îl ajută, am vrea să ne vedem sâmbătă. Să și ne rugăm, facem și curat, ne și rugăm, aducem un aer ceresc și Dumnezeu să binecuvânteze toată această lucrare. Acum ne închinăm Domnului, dăruim și aș vrea să spunem împreună: Doamne, binecuvântează l pe Beni. M am uitat atent la el în timpul închinării. Nu se închina ca atunci când nu era la predică. Era așa un pic mai concentrat, mai absorbit. Când trebuie să slujești, te ia așa te iau emoțiile.

50:08Dumnezeu să binecuvânteze slujirea lui așa cum v am obișnuit. Prima parte Beni o să meargă o frumoasă ilustrație din Biblie. Mesajul de astăzi este a doua întâlnire cu Dumnezeu și apoi în partea de final ne vom vedea și vom puncta sfârșitul acestei slujbi. Domnul să l binecuvânteze. Domnul să l întărească și să vă binecuvânteze și pe dumneavoastră pentru că cel ce [muzică] dă lui își dă și cel ce face lui își face. An [cântat][muzică] de îndurări, binecuvântări.

51:00Doar tu, Iisus, [muzică] mână [cântat] și [muzică] prin încercări tu mi ai dat [muzică][cântat] puteri să învingem greul împreună. [muzică] Îți mulțumesc, Iisus, [muzică][cântat] că sunt al tău. Îți mulțumesc, [cântat] Iisus, că [muzică] harul tău m a salvat. Îți mulțumesc, Iisus, [cântat] [muzică] că în tine m ai ascuns. Harul [cântat] tău, o Doamne, [muzică] îmi e îndeajuns.

51:56Harul tău, o [muzică][cântat] Doamne, mi e îndeajuns. Harul [cântat][muzică] tău, o Doamne, îmi dejun. [muzică] An de [cântat] îndurări, binecuvântări, [muzică] tu m ai vat și zi și [cântat] noapte și prin încercări [muzică] tu mi ai [cântat] dat puteri. [muzică] Tine voi merge mai departe. [cântat] Îți mulțumesc, [muzică] Iisus, că sunt al tău. [cântat] Îți mulțumesc, Iisus, [muzică][cântat] că harul tău m a salvat. Îți mulțumesc, Iisus, [cântat] că [muzică] în tine m ai ascun.

53:13Harul tău, [cântat] o Doamne, îmijuns. [muzică] Harul tău, [cântat] o Doamne, îmi e [muzică] îndeajuns. Harul [cântat] tău, o Doamne, [muzică] îmi e îndeajuns. Îți mulțumesc, Iisus, că [muzică] sunt al tău. [cântat] Îți mulțumesc, [cântat] Iisus, că harul [muzică] tău m a salvat. Îți mulțumesc, Iisus, [cântat] că în tine m ai ascuns. [muzică] Harul tău, o Doamne, [cântat][muzică] mi e îndeajuns.

54:08Harul tău, o [cântat] Doamne, îmi e îndeajuns. Harul tău, o Doamne, [muzică] îmi îndeajuns. Amin. Domnul să vă binecuvânteze. Amin. Într adevăr, slujirea și responsabilitatea slujirii îți aduce un gol în stomac, îți aduce o emoție. Dar am citut am citit undeva că atunci când ai emoții înseamnă că ești încă viu. Deci, slavă Domnului că suntem vii cu toții și că suntem vii datorită harului nemărginit și datorită harului pe care El ni l a adus ca astăzi să fim în prezența Lui. Aș vrea să citim un text care ne vorbește de niște de un grup de oameni care poate la un moment dat și ar fi dorit să simtă o altă emoție și ar fi dorit să simtă altceva în afară de durere pentru că mare parte din viața lor au simțit doar durere până într un punct în care o întâlnire interesantă cu Iisus le schimbă total sentimentul, le simtă, le transformă total trăirea și emoțiile. Și aș vrea să citim din Luca capitolul 17 începând de la versetul 11 la versetul 19. Și pentru aceasta aș vrea să vă ridicați în picioare.

55:41Iisus mergea spre Ierusalim și a trecut printre Samaria și Galileea. Pe când intra într un sat, l au întâmpinat 10 leproși. Ei au stat deoparte și au ridicat glasul și au zis: „Iisuse, învățătorule, ai milă de noi!" Când i a văzut Iisus, le a zis: „Duceți vă și arătați vă preoților." Și pe când se duceau, au fost curățiți. Unul din ei când s a văzut vindecat s a întors, slăvind pe Dumnezeu cu glastare. S a aruncat cu fața la pământ, la picioarele lui Iisus și i a mulțumit. Era samaritean. Iisus a luat cuvântul și a zis:„Oare n au fost curăți toți cei 10? Dar ceilalți nouă unde sunt? Nu s a găsit decât străinul acesta să se întoarcă și să dea slavă lui Dumnezeu? Apoi i a zis: „Scoală te și pleacă. Credința ta te a mântuit. Amin.

56:33Amin. Puteți să luați locurile. Domnul să vă binecuvânteze. Acum, lăsând la o parte un pic emoțiile și sentimentele, deja suntem într un cadru restrâns, ne cunoaștem, ne vedem miercuri de miercuri și aș vrea să vă pun o întrebare. Câți dintre dumneavoastră l ați întâlnit pe Iisus într un moment dificil din viața dumneavoastră? Dar mai mult, câți l ați întâlnit pe Iisus într un moment în care erați bolnavi, în care aveați o boală? Nu este deloc plăcut, corect. Nu e deloc

03Prima întâlnire vine din nevoie, a doua din descoperire

57:10de dorit, nu este deloc frumos, dar durerea aceasta are un mod interesant de a ne aduce înapoi înapoi la picioarele lui Hristos, de a ne duce înapoi în prezența lui într o stare a sufletului diferită. Narațiunea aceasta și această întâmplare este categoric o minune. Dar mai mult decât o minune este un semn că durerea creată nu trebuie să rămână doar o imagine a ceea ce a făcut Hristos în viețile noastre, doar o imagine a lucrării pe care El a făcut o în trecut, ci poate exista și astăzi o nouă întâlnire cu El. Practic, vorbim despre ce ne mai aduce la picioarele lui Iisus, după ce problema care ne a adus la picioarele lui Iisus s a rezolvat după ce a dispărut. De aceea v am întrebat dacă momentul întâlnirii cu Iisus pentru dumneavoastră a fost într un moment dificil sau într un moment al unei boli, unei dureri, unei suferințe, unei situații grele? Pentru că prima întâlnire cu Iisus este provocată de o nevoie, dar a doua întâlnire este provocată de ceea ce omul a descoperit în timp ce mergea cu Hristos în durerea respectivă și după ce aceasta a dispărut. Nu doar cum îl căutăm pe Hristos în încercare și ce se întâmplă cu relația noastră cu el după ce încercarea aceasta a dispărut.

58:30Aș vrea să împărțim această întâmplare, această narațiune în trei acte temporare. Toate sunt puse în jurul aceleași teme: minunea. Avem aici minunea, dar avem un moment înainte de minune, avem un moment în timpul minunii și avem un moment după ce s a întâmplat minuna, după ce s a întâmplat vindecarea. Iar totul se rezumă la o singură întrebare. Ce faci după ce ai primit ce ți ai dorit? Ce faci după ce ai primit răspuns la întrebare? Ce faci după ce ai primit rezolvare la problema respectivă? Pentru că adevărul este că încercările ne fac adesea să l căutăm pe Hristos, dar maturitatea noastră în credință se vede cea în ceea ce se întâmplă după cu relația noastră după ce încercarea a trecut. Și asta ne duce la primul punct, la momentul dinaintea minunii. Încercare îl căutăm adesea pe Hristos.

59:28Și în zilele noastre, dacă ne întoarcem puțin puțin la text și ne uităm în contextul respectiv, în zilele noastre nu vorbim foarte mult despre lepră pentru că, slavă Domnului, pe parcursul timpului au existat s au creat tot felul de tratamente, tot felul de medicamente care tratează lepra și atunci nu mai reprezintă un o problemă atât de mare pentru noi, nu mai reprezintă un pericol atât de mare. Dar lepra cu mult timp înainte era o boală care era incurabilă. Era o boală fără leac. Nu exista tratament care să vindece această boală și leproșii, oamenii care sufereau de această boală arătau de a dreptul grotesc, de a dreptul îngrozitor. Pentru că ce face această boală? Te boala aceasta deterior cu totul corpul tău, în special extremitățile, nasul, urechile, degetele și așa mai departe. dar îți afecta și simțurile. Leproșii nu simțeau durere, de aceea aveau componente ale corpului care pur și simplu se dezintegrau până la os.

1:00:32Nu era doar o boală care te omora încet din punct de vedere fizic, dar din păc din păcate era și o boală care te omora din punct de vedere social. Ei erau obligați să locuiască la marginea satelor. Nu puteau să locuiască împreună cu oamenii sănătoși. nu puteau să locuiască în comunități. Erau o serie de acțiuni pe care ei trebuiau să le facă atunci când își dădeau seama că aveau această boală, atunci când preoții declarau că omul respectiv era infectat cu această boală. Și mai mult de atât, atunci când ei mergeau pe stradă și se întâlneau cu un om care era sănătos sau cu un grup de oameni, ei trebuiau să strige de la distanță necurat, tocmai ca să atenționeze faptul că ei erau bolnavi de lepră și prin lepra se lua și prin contact fizic și atunci ca să nu să să elimine riscul de a infecta și pe alții, strigau de la depărtare necurat. Și acum vă dați seama ce înseamnă să ai o pancardă pe care să scrie necurat și s o porți cu tine încontinuu. Ce înseamnă să efectiv să strigi să strigi păcatul, să strigi durerea, să să ai o etichetă pe tine care efectiv să ți definească întreaga viață. Să ai o etichetă pe tine care efectiv să îți definească toată existența și tot ceea ce ești tu să fie doar o doar în necurăția aceasta. și doar să poți să locuiești fără familie, fără prieteni, fără acei apropiați, decât în alte comunități de leproși care evident nu mai aveai cum să i infectezi

1:02:09pe ceilalți pentru că erau deja infectați. De aceea ne aflăm în contextul în care Iisus merge spre Ierusalim și nu la întâmplare trece la granița dintre Samaria și Galilea, care era un ținut practic al inimălui. Și nu de mirare că trece înainte să intre într un sat. Nu avem numele satului dat, dar nu e de mirare că la marginea satului se află acest grup de leproși care efectiv erau expulzați din cauza bolii și erau acolo și observați ce fac și se atunci când se apropie de la de la o distanță respectabilă și ce fac ei strigă. strigă pentru că ei știau că trebuie să anunțe faptul că erau necurați și poate prin zona respectivă treceau mai mulți oameni, poate treceau foarte mulți oameni, dar cel mai probabil au făcut ceea ce am fi făcut și noi în zilele

04Iisus se oprește și le vede durerea leproșilor izolați

1:03:01noastre atunci când vedem, spre exemplu, un om fără adăpost pe stradă, îl ocolim. Sau un om care pare ușor dubios, îl ocolim pentru că nu vrem să avem contact cu oamenii de genul. Dar nu și Iisus. Iisus îi vede, Iisus îi observă, se oprește, dar mai mult Iisus le vede durerea, vede motivul pentru care ei strigă. Iisus era are un obicei interesant și de a lungul Bibliei vedem în toate pasajele în care vedem durere că este și Iisus acolo. E ca și cum ar avea un radar pe și pe radarul lui vede toate toate durerile noastre, toate durerile oamenilor care erau în timpul respectiv. și se apropie de oamenii aceștia care se vedea fizic că sufereau și că erau într o durere, care mai aveau nevoie de o speranță și de ajutor și Iisus era acolo. Iisus nici măcar nu își creează o cale către durere și el pur și simplu este acolo prezent lângă durere. El este acolo lângă durerea noastră, lângă durerea fiecăruia, lângă suferința fiecăruia. Și vedem că versetul spune că ei au strigat: Iisisuse, învățătorule, ai milă de noi și răspunsul vine imediat. Când i a văzut Iisus, el le a zis: „Duceți vă și arătați vă preoților.

1:04:20Și pe când se duceau au fost curățiți. Dacă ne uităm cu atenție la verset, vedem că ei strigă Iisuse. Deci îl cunoșteau pe Iisus. Ei știau cine este Iisus. Și foarte interesant că este urmat de învățătorule. îi atribuie lui Iisus o denumire care nu reprezenta denumirea clasică pe care i o atribuia i o atribuiau lui Iisus în vremea respectivă, adică rabunii, care însemna cel care ne înveți, ci era un cuvânt care vine din greacă, epistata. Epi, care înseamnă deasupra și histata, care înseamnă poziție. Adică îl vedeau pe Iisus într o poziție mai înaltă. îl vădeau pe Iisus într o poziție superioară de autoritate. Ei știau că nu este un simplu învățător, ci știau că este acel învățător care nu doar că vine cu o învățătură propriu zisă, ci că e cel care are puterea să pună deasupra durerile lor.

1:05:18Ei știau că este învățător care ei ei aveau o luptă, se duceau o luptă cu o boală incurabilă. Ei știau că un simplu învățător n ar fi putut niciodată să rezolve problema respectivă, dar de aceea îl vedeau pe Iisus ca epistat, acel care este deasupra, cel cu autoritate asupra bolii. Dar ce știau leproșii? Știm și noi astăzi că Dumnezeu are putere asupra bolii. Iisuse, ai milă de noi. Ei nu apelează la posibilitatea lui Iisus de a face această vindecare și la voința lui de a face această vindecare, pentru că ei știau că poate să i vindece. Dar apelează la observați că nu nu zice Iisuse vindecă ne și spune Iisuse ai milă de noi. Ei nu ar fi strigat la Iisus dacă nu știau că poate să i vindece și aceasta necesită o anumită formă a credinței lor pentru că ei aveau o credință atunci când l au văzut pe Hristos aveau o credință că el este singurul care poate să i vindece.

1:06:16Unele dintre cele mai apropiate momente ale noastre cu Dumnezeu s au născut în cele mai grele momente din viața noastră. De ce? Pentru că spuneam că durerea ne împinge să l căutăm mai mult pe Hristos, ne împinge să l căutăm mai mult pe el. Stă în natura noastră ca atunci când ne simțim dezechilibrați, când ne simțim că ceva se clatină, se clatină, să simțim această susținere.

05În încercare e mai ușor să mergem în credință

1:06:42Imaginați vă cum ar fi acum să avem o funie pe pe scenă și să trebuiască să mergem pe funie în echilibru, fără să ne ținem de nimic. Și acum imaginați vă cum ar fi să mergem pe aceeași funie, dar să ne susținem de o altă funie sau ne susținem de un perete. Ar fi mult mai simplu, ar fi mult mai mult mai de ajutor. Ne am simțit mult mai în siguranță pentru că avem ceva de care ne putem ține. Într adevăr, este mai ușor să mergi în credință atunci când ești în încercare și pare că nu avem nimic de pierdut. Cei 10 leproști care oricum urmau să moară din cauza bolii, care oricum erau izolați social, care oricum nu mai aveau nimic de pierdut pentru că rămăseseră și fără familie, probabil rămăseseră și fără locuință, trebuia doar să existe și să și aștepte efectiv moartea pentru că lepra era incurabilă.

1:07:34Și oricum nu aveau absolut nimic de pierdut și atunci credința lor era prezentă. Era prezentă în momentul în care ei efectiv nu mai aveau nimic de pierdut. Când diagnosticul vine atunci când auzim de la domnul doctor că ne dă pe foaia aceea medicală un diagnostic care nu este după placul nostru, care este sentimentul atunci când familia trece prin anumite crize sau atunci când nu știm ce să facem într o situație pe care o avem, rugăciunea devine foarte concretă. Știm exact ce ce să i cerem lui Hristos. Cei 10 știau exact de ce strigă la Hristos. Pentru că știau că de acolo vine sursa vindecării lor. Pentru că încercare căutarea și credința noastră în Iisus crește. Începem să facem pași către vindecare, chiar dacă nu putem s o vedem. Și în timp ce mergem realizăm cum Iisus a început deja să vindece relațiile noastre, cum Iisus deja a început să vindece situațiile noastre, să îmbunătățească poate relația cu familia, cu vecinii, cu prietenii, relațiile din muncă. atunci când diagnosticele încep să aibă totuși o concluzie pozitivă, să aibă un rezultat bun, toate situațiile acestea, toate situațiile noastre încep să găsească o rezolvare pentru că este ușor să credem când suntem în nevoie. Dar aș vrea să vă încurajez, indiferent că poate astăzi sunteți încă înaintea minunii, că încă încă nu s a s a întâmplat rezolvarea, încă nu a venit răspunsul, încă nu avem o soluție. Textul nu spune că trebuie să știi cum se termină. Cei 10 nu știau, dar știau spre cine să strige. Și asta

1:09:10ne duce în a doua parte a pasajului și în al doilea actor, adică în timpul minunii. În timpul minunii se întâmplă această vindecare. Versetul Versetul 14 spune în felul următor: Când i a văzut Iisus, le a zis:„Duceți vă și arătați vă preoților. Și și pe când se duceau au fost curățiți. Acum să ne întoarcem puțin la context. Gândiți vă că ce i pune Iisus să facă era destul de ciudat. De ce? pentru că le zice în felul următor: Duuceți vă și arătați vă preoților. Singurul motiv pentru care tu ca și bolnav de lepră, tu ca și lepros te ai fi arătat în fața preoților ar fi fost doar în momentul în care ai fi fost vindecat, pentru că altfel nu aveai de ce să te duci în fața preoților. Ei, gândiți vă, dacă stăm să ne imaginăm, textul nu spune, dar haideți să ne imaginăm puțin cum îi văd preoții pe cei care vin vindecați de lepră. Gândiți vă că ei n au văzut niciodată un om vindecat de lepră și gândiți vă când vin în în Levitic avem o întreagă listă și o întreagă procedură de a verifica și de a și de a confirma că cel care a venit declarând că este că este vindecat cu adevărat era vindecat. Dar imaginați vă că ei poate niciodată n au folosit n au folosit niciodată lista respectivă, procedurile respective, pentru că nu văzuseră un om care era vindecat. Știau că nu aveai cum să fii vindecat de lepră doar dacă se întâmpla o minune.

1:10:47Ce este interesant este că nu le spune: „V am vindecat, duceți vă și arătați vă preoților." Le zice: „Duceți vă și arătați vă preoților." Și în timp ce mergeau, ei au fost vindecați. Tot 10 au primit vindecarea, dar vindecarea scoate la suprafață ceva ce lepăra nu scoate la suprafață, ceva ce nu poate să arate. Cât timp erau bolnavi, toți au strigat știind că singura șansă de supraviețuire și singura șansă de vindecare era Iisus, pentru că n aveau nimic de pierdut. După vindecare, doar unul alege să se întoarcă. Și aici vine întrebarea lui Iisus care lovește destul de greu. Se vede că e ușor deranjantă când spune: „Dar ceilalți nouă unde sunt? Oare n au fost toți cei 10 vindecați? Unde sunt ceilalți nouă? Poate că problema lor era că au dorit suficient de mult darul

06Doar unul s-a întors; testul credinței vine după încercare

1:11:42încât n au mai n au mai avut sentimentul acela de a l căuta pe Iisus și au primit darul și apoi au uitat de dăruitor, dar nu l au dorit suficient de mult pe Iisus încât să se întoarcă după ce au primit cadoul, după ce au primit darul respectiv. Textul nu ne spune de ce nu s au întors. Nu știm concret de ce nu s au întors. Poate că voiau să ajungă mai repede acasă. Poate că voiau să își vadă mai repede familia. Poate că voiau să aibă cu adevărat o un certificat, o confirmare din partea preoților că boala lor este complet vindecată. Dar textul nu ne spune. Dar știm un lucru, că ei nu s au întors să i mulțumească lui Hristos. Ei nu s au întors la dăruitor și uneori încercăm în încercarea noastră ăă uneori încercarea noastră nu este cel mai mare test al credinței noastre. De multe ori încercarea noastră și de cele mai multe ori testul credinței noastre noastre începe după ce ă după ce durerea, după ce încercarea a trecut.

1:12:47Pentru că încercare știm că avem nevoie de Dumnezeu. Dar ce se întâmplă atunci când sănătatea revine? Ce se întâmplă atunci când problema aceea se se problema respectivă nu a găsit o vindecare? când copilul pentru care ne am rugat este bine, când problema financiară s a rezolvat, când perioada aceea grea a rămas în urmă și am reușit s o depășim, nu doar prin ceea ce ne a trecut Dumnezeu este punctul culminant al credinței noastre, al vieții noastre, dar ceea ce a produs în noi, ceea ce a traversat, ceea ce am traversat prin încercarea respectivă, acela este punctul culminant al vieții noastre. Ce se întâmplă după ce am trecut de încercare? Oare încercarea respectivă a devenit ne a făcut să devenim mult mai sensibili la glasul lui Dumnezeu? Oare ne a făcut să fim mult mai miloși față de cei care î suferă? De cei care suferă, de cei care sunt în nevoie? Oare ne simțim mai prezenți în rugăciune?

1:13:51Oare ne simțim mai profunzi în închinare? Poate am reușit să dăm la o parte această alergare după lucrurile materiale? ce se întâmplă cu noi după ce toată încercarea a trecut. Pentru că altfel există pericolul de a fi trecut prin încercare, dar totuși încercarea să nu fi trecut prin noi și atunci încercarea să nu ne fi învățat absolut nimic, doar să fi acceptat că Iisus și a făcut treaba. El a venit, ne a răspuns rugăciunii, ne a vindecat. Noi ne am făcut treaba noastră. Hristos a zis: „Duceți vă, arunca, arătați vă preoților. Noi ne am dus, ne am arătat preoților și asta să fi fost absolut tot. Drumul nu se termină acolo unde am primit răspunsul și drumul se termină la picioarele celui care ne a dat răspunsul și rezolvarea.

1:14:41Și asta ne duce spre a treia parte a întâmplării. Al treilea al treilea actor anume și anume după minune, unde ne întâlnim cu unde vedem de fapt a doua întâlnire cu Iisus. 10 oameni au avut nevoie de Iisus când aveau lepră. Numai unul a descoperit că mai avea nevoie de Iisus și după ce lepra s a vindecat și după ce lepra a dispărut. Acel unu spune Biblia că era samaritean. Și de ce specifică concret că era samaritean? Pentru că în perioada respectivă relația dintre samariteni și evrei era destul de conflictuală, era destul de de încrâncenată, nu prea se suportau, erau ca vecinii ăia doi care tot timpul se certau pe acum este bucățica aia de pământ că tu mi ai aruncat gunoiul în curte, de fapt nu e curtea mea și așa mai departe. Erau ca doi vecini care nu se înțelegeau absolut deloc.

1:15:42Evreii considerau că nu erau unde ajuns, că nu că nu erau eretici, că samaritenii erau eretici, că erau necurați și străini de credință adevărată. Și după ce că ne uităm la textul respectiv, unde ne spune clar că toți cei 10 erau leproși, nu știm exact de ce naționalitate erau ceilalți, dar știm că unul dintre ei era samaritan. Și pe lângă faptul că era și lepros, era expulzat din punct de vedere social, el era expulzat și din punct de vedere a naționalității naționalității sale, a credinței sale. El era expulsat de două ori, nu doar o dată. Dar în acea dar în comunitatea de leproși ca lepros, durerea era așa mare încât nici nu mai conta ce religie erai, ce naționalitate erai. Erau uniți de aceeași durere. Însă frumusețea acestui text este că povestea nu se termină în momentul vindecării. Nu am fost vindecat și pot merge acasă liniștit. Acest samaritean se oprește, se uită la ceea ce s a întâmplat cu el și se întoarce. Pentru că pe drum ce în timpul în care el se ducea spre preoți să confirme faptul că era vindecat, el a observat că deget degetele încep să i crească, urechile încep să i crească, nasul îi apare, nu mai simțea durere.

1:17:03Acum avea sentimente și avea emoții. Același Vedem că același glas care strigă de durere, care e strigat din groază, care e strigat din frică, e același glas care strigă și l glorifică pe Hristos. Pentru că spune Biblia și spune versetul că s a aruncat cu fața la pământ la picioarele lui Iisus și i a mulțumit. Oare cu același glas cu care strigăm și noi în durerea noastră, cu care strigăm și noi în suferințele noastre, îl strigăm astăzi și la Dumnezeu? Se vede oare vindecarea pe care am primit o? Se vede oare rezolvarea problemei noastre? Se vede oare situația prin care am trecut în închinarea și în slujirea pe care o avem față de Hristos și față de de biserică și față de ceilalți?

1:17:53Vedem că a doua întâlnire prima dată vine la Iisus cu o nevoie, a doua oară vine cu recunoștință. Aice vedem transformarea prezenței lui transformarea pe care pe care o are samariteanul în prezența lui Hristos. Prima dată stă la distanță și strigă, dar a doua oară îl găsim pe samaritan la picioarele lui Hristos. Prima dată spune: „Ai milă de mine și a și a doua oară nu mai vine să ceară ceva și vine spre el pentru că își dă seama că oricând se poate întoarce la Hristos. Îmi aduc aminte că biserica din care biserica în care am crescut eu, biserica pe care o păstorește tatăl meu, biserica în care am crescut de când eram mic, a avut n a avut dintotdeauna o clădire de biserică, n a n a avut dintotdeauna un locaș unde să ne întâlnim și primul loc în care ne am întâlnit noi a fost în casa noastră. Aveam o casă cu trei camere și o bucătărie. WC ul nu era atunci, că știți că WC ul înainte era în fundul curții, cum se zice la țară. O niște sobe mici pe acolo și aveam o cameră specială pe care o dăruisem lui Dumnezeu pentru biserică. Nu eram foarte mulți, eram destul de puțini oameni și știu că cel cel mai mare dar pe care Dumnezeu ni l a dat în familia noastră a fost darul de muzica și plăcerea de a cânta. Și bunica din partea tatălui a fost să zic așa profesoară la la materia asta. A fost soprană, îi plăcea să cânte

1:19:28pentru Dumnezeu, era pasiunea ei și știu că în cămăruța aia mică nu înțelegeam eu foarte multe lucruri, dar rețineam foarte bine cântările și știu că bunica avea o suită de cântări care îi plăceau ei foarte mult și printre suita aceasta de cântări se afla și un imn pe mine mă emoționează tot timpul când îl ascult. E una dintre cântările mele favorite și sunt 100% sigur că și dumneavoastră îl cunoașteți. Se numește Mărețul har. Mărețul har m a mântuit și acum îmi aduc aminte cum cum cânta și cum recita această această melodie și am fost foarte curios să văd cum a fost scrisă această melodie. Ea a fost scrisă în anul 1772 72 de către John Newton. Cântecul Amazing Grace din engleză sau Mărețul Har a fost scris sub formă de poezie în anul acesta de către John Newton, care a fost un fost căpitan englez de o navă care transporta sclavi.

1:20:29În 1748, Newton a fost surprins de o furtună violentă pe mare, care aproape i a făcut i a scufundat corabia, aproape i a distrus corabia, aproape i a omorât pe toți și încrozit a strigat către Dumnezeu cerând îndurare, fără să l cunoască cu adevărat pe Hristos. Dar încercarea lui, în problema lui, el a avut o formă de credință și știa că singura cale de a scăpa din furtuna respectivă era Hristos. Era doar Dumnezeu. Și atunci el ce face? Cere milă, cere îndurare de la Hristos. Acel moment ar a marcat efectiv începutul și începutul transformării sale spirituale, pentru că mai târziu el renunță la comerțul acesta cu sclavi și și dă viața lui Hristos. Și mai departe el scrie mai multe mai multe cântări. Dar această melodie, mărețul har, a rămas ca un imn care prezintă durerea și întâmplările prin care el a trecut și cum asupra modului în care Dumnezeu i a salvat un ticălos ca el. Vedem că până și John a avut două întâlniri cu Hristos. Prima întâlnire în momentul nevoii sale și a doua întâlnire în momentul în care a decis că viața lui trebuie să fie dată lui Hristos. să renunțe la tot ce făcea înainte și viața lui să fie o viață de misionar. Poate de multe ori ne gândim că au trecut anii de la peste credința noastră, au trecut anii sau au trecut mulți o perioadă foarte lungă din momentul în care

1:22:07am trecut peste durerea noastră sau în momentul în care l am întâlnit pe Hristos în durerea noastră și ne am ne am întors la Hristos datorită sau din cauza sau datorită durerii, poate cândva în momentul respectiv ne rugam Altfel ne rugam cu o credință diferită. Ne ne rugam știind că singura soluție pe care o avem este la Hristos. Poate cândva în momentul respectiv cuvântul lui ne atingea ne atingea diferit, ne mișca altfel. Poate viața s a așezat în momentul de față, problemele poate au dispărut, poate cel rău ne a mai lăsat puțin în pace și fără să ne dăm seama, fără să ne dăm seama [sforăit] intensitatea căutării noastre după Dumnezeu s a diminuat, am lăsat o un pic mai moale.

1:22:58Textul acesta nu vine doar să ne întrebe sau să ne atragă atenția că nu suntem recunoscători. Apropo, poate în seara asta chiar poate nu sunteți recunoscători de ce ar trebui să fiți și să i dați slavă Domnului, dar asta ca o mică paranteză. Nu vorbește despre doar despre recunoștință. Nu vorbește și nu ne trage la răspundere să ne întrebe unde ești astăzi. Ă nu nu vine să ne tragă la răspundere de ce credința noastră nu mai este aceeași. Și el vine și ne spune în felul următor că te poți întoarce și putem să avem o a doua întâlnire cu Hristos, chiar dacă peste viața noastră au trecut foarte foarte mulți ani. Samaritanul samariteanul se întoarce și l găsește pe Hristos. Și poate că acesta este unul dintre cele mai frumoase lucruri despre Hristos. El nu este doar Dumnezeul primei noastre întâlniri. El nu este doar Dumnezeul primei noastre întâlniri din momentul în care eram în în durere și în descurajare. Nu este doar Dumnezeul zilei în care am crezut, doar Dumnezeul momentului în care eram în nevoie. Nu este doar Dumnezeul rugăciunii pe care ți ai ascultat o acum 20 de ani sau în

07Cel întors a primit mai mult: „credința ta te-a mântuit”

1:24:13momentul în care eram în durere. El este Dumnezeul la care te poți întoarce din nou astăzi, fără să ne ceară ceva în schimb. Și când omul acesta se întoarce, descoperă că Iisus mai are ceva să i spună. Cei 10 au primit ceva. În schimb, el a primit ceva în plus. Versetul, ultimul verset spune: Apoi a zis: „Scoală te și pleacă. Credința ta te a mântuit. Și de ce ne spune„Du te, credința ta te a mântuit? De ce nu spune„Du te, credința ta te a vindecat? a zis: „Du te credința ta te a mântuit, pentru că a primit ceva mai mult decât au primit ceilalți. 10 au primit ceva de la Iisus, dar unul s a întors și a rămas la picioarele lui suficient cât să audă din nou glasul lui. Poate că și noi avem nevoie de această a doua întâlnire cu Hristos. Nu neapărat avem nevoie de o altă minune, nu neapărat avem nevoie de o rezolvare la o nouă problemă pe care o avem, ci de avem nevoie de a ne întoarce la picioarele celui care ne a purtat până aici. Și poate că după atâția ani de credință, cea mai frumoasă rugăciune pe care o putem să facem acum nu este Doamne dă mi, ci Doamne îți mulțumesc că ai fost cu mine și după tot ce am primit, eu încă te vreau pe tine. Eu încă tânjesc după tine. Nu trebuie să trăim toată viața din amintirea primei noastre întâlniri cu Hristos.

1:25:37După mulți ani cu Dumnezeu încă mai există întâlniri cu Iisus pe care încă nu am încă nu le am experimentat, pe care încă nu le am avut. Cu Hristos există și o a doua întâlnire și o a treia întâlnire și încă o întâlnire și încă o întâlnire și încă o întâlnire. De fiecare dată când harul lui ne face să ne întoarcem, găsim din nou loc la picioarele lui. Așa că după toate prin câte am trecut, prin toate prin care am trecut în toată perioada aceasta, după toate rugăciunile pe care Dumnezeu le a ascultat, după toate văile din care Dumnezeu ne a scos și după fiecare munte pe care Dumnezeu ne a ajutat să l escaladăm, toți anii prin care El ne a purtat, Hristos ne cheamă să ne mai întoarcem o dată. și la picioarele lui să creăm un altar. Nu pentru că avem nevoie de o nouă problemă, nu pentru că avem nevoie de un alt dar, ci pentru că după tot ce am primit în în toată viața noastră și după tot ceea ce Hristos a făcut pentru noi, dăruitorul rămâne cel mai mare dar pe care putem să l avem.

1:26:44Și Dumnezeu să ne ajute la aceasta. Amin. Dumnezeu să l binecuvânteze pe Beni și pe dumneavoastră. Spre sfârșitul vieții, John Newton a început să își piardă memoria. o formă de Alzheimer și obișnuia să plece de acasă, să plimbe și spuneau cei din casă, cei dragi: "John, nu te mai du, că într o zi s ar putea să nu mai știi nici cine ești, nici unde să te întorci, nici numele străzii."

1:27:39Și atunci John Newton a spus câteva cuvinte care ar trebui să fie pentru noi toți un punct de plecare pentru seara aceasta. Poate n o să mai știu cum mă cheamă, zice el. Nu mai știu unde locuiesc, dar niciodată n am să uit că sunt un mare păcătos care are un mare Dumnezeu. Amin. Preaiubiților, această a doua întâlnire cu Dumnezeu nu este așa doar o metaforă. Cine a venit la noi, cine a venit la Dumnezeu în biserică, cine s a întors la Dumnezeu de sfânt? erai sfânt și ai zis: „Hai să vin să l informez și pe Dumnezeu la biserică că eu sunt sfânt." Niciunul. Am venit mânați toți de nevoi, de dureri, de necazuri.

1:28:31Dumnezeu are un fel de a fi care este tulburător pe alocuri. Nu le a zis leproșilor: "Ați știi Biblia? Ați postit? Dar ze l ați dat?"

08Mila lui Dumnezeu se acordă, nu se câștigă

1:28:44s a uitat la ei, dar de departe și le a zis: „Duceți vă și arătați vă preoților." Adică, cu alte cuvinte, vindecarea i pe drum. Dumnezeu are această extraordinară însușire de a i fi milă. Dar vreau să vă întreb următorul lucru: dacă lui Dumnezeu i s a făcut milă de tine, automat ieșit după voia lui? Gândiți un pic. Dumnezeu a fost milă de mine din motive care î privesc pe el, nu pe mine. Mila se acordă, nu se câștigă. Și atuncei 10 leproști au primit milă. Dar vă întreb în numele Domnului Iisus Hristos, mila aceasta i a făcut pe ei virtuoși? Nu. Nu l a făcut pe Dumnezeu. L a înălțat pe Dumnezeu. Vedeți, noi putem într o primă întâlnire cu Dumnezeu să venim la biserică și să spunem: „Ai milă de mine? Ai milă de mine? Mi s a patat asta, mi s a întâmplat asta. Și e normal. Și Dumnezeu se uită spre tine și Dumnezeu, fără să ți ceară carnetul de note, fără să și ceară fișa de prezență, fără ca Dumnezeu să ți facă istoricul tău, Dumnezeu se îndură de tine. Poate mărturisi cineva că așa e?

1:30:01Ei, aice însă în sine este o viclenie pe care ceară o folosește foarte tare, pentru că eu am auzit oameni, i am zis: „Mă, dar Dumnezeu a avut milă de tine, de ce nu mai vii la biserică?" Și mi a spus: „Păi, cum?" Zice: „Eu sunt cu Dumnezeu. Păi, bun, dar cum dovedești lucrul ăsta? Că eu nu te văd la biserică. Nu, frate, știi ce se întâmplă? Dumnezeu ori de câte ori m a rugat a avut milă de mine și aceasta o ia drept o garanție a faptului că el e bine cu Dumnezeu. Dar dacă Dumnezeu are milă cu noi de noi, asta nu înseamnă că noi suntem cei care am făcut ceva. De aceea este atât de importantă această a doua întâlnire. Haideți să vă mai spun un lucru. Când s au dus pe drumul spre Ierusalim și s au oprit la un moment dat, nu știu, unul dintre ei, că doar n aveau oglindă, unul dintre ei s a oprit și a zis: „Aoleu, Vasile, nu mai lebră! că până la urmă ei au devenit oglindă unul pentru altul. În momentul acela s a întâmplat o mișcare. Nouă au continuat să meargă și unul s a întors spre Hristos. Mă pun întrebare. Sunt de osândiți cei nouă? Eu vă spun că nu. N au primit porunca să meargă să se arate preoților. Ce anume i a determinat să meargă să se arate preoților? Haideți, gândiți și dumneavoastră. Dacă erai în locul lor și ți spunea acest învățător, du te și arătă te preotului și tu ai fost vindecat în timp ce făceai lucrul ăsta. Mergând spre locul unde era preotul, spre Ierusalim, tu în momentul în care ai fost vindecat te întorceai sau mergeai înainte?

1:31:28Păi, cei mai mulți mergeau înainte. De ce? Simplu. De frică să nu cumva să nu mai fiu vindecat. Păi, dacă am primit vindecarea și mi s a spus: „Du te și arate preotului, de ce să bagi vină lor?" Vedeți, nu i neapărat că Dumnezeu bagă vină, dar vreau să înțelegeți un lucru, două lucruri. Mila lui Dumnezeu nu te face automat mântuit. Frica de a împlini poruncile Domnului, de a împlini voia Domnului, nu te face automat mântuit. Pentru că eu știu oameni care ascultă de Dumnezeu doar din frică, adică vin la biserică, fac ceea ce fac în mintea lor și ar mai dori și ei să se scalde mizerie, dar de frică c o pățesc n o fac. Și eu vă întreb, e un motiv suficient? Deci frica nu este aceea care să fie un motor care să genereze relație cu Dumnezeu. Frica este ceva care mai degrabă te are în vedere pe tine decât îl are în vedere în Bine, frica de Dumnezeu e cu totul altceva. Frica de Dumnezeu este fix acel moment când ți e teamă să dezamăgești pe cineva care a fost atât de bun cu tine. Frica de Dumnezeu înseamnă de dragul acestui Dumnezeu care mi a făcut atât de bine, mi e frică să l întristez, mi e frică să l dezamăgesc. Acuma, ca să înțelegeți că acestea două a doua întâlnire nu e o chestiune izolată, nu e un episod care este doar cu samariteanul acesta. Vreau să înțelegeți cum are loc această și să notați trei lucruri așa în minte.

1:33:03Primul, spuneți recunoștință, că vi l a spus Beni Pendelete. Deci, a doua întâlnire care e bazată pe recunoștință.

09Recunoștința este un mod de viață, rostit cu voce tare

1:33:12Da, scrieți acolo unde sunteți. Recunoștință. Poate scrii tu, Robert, recunoștință. A doua numește o responsabilitate. Există o a doua întâlnire, vom vedea noi, care este a responsabilității și a treia este a revelației. Am pus o și pedagogic ca să fie în notă obișnuită. Vreau să fim atenți. Când s a întors samariteanul, ce făcea pe drum? Striga cu voce tare, lăudând pe Dumnezeu: Aleluia! Am fost lepros și nu Eu știu ce o fi strigat el. Slavă lui Dumnezeu că l a folosit pe Iisus căruiu i se ziceistosul și m a vindecat el cu voce tare. Deci recunoștința nu este discretă, dragii mei. Nu sunt pocăit din alt de colț. O spun pretutindeni recunoștința nu este Doamne îți mulțumesc la biserică, ci înseamnă un mod de viață în care tot ce ai pe drumul public. Samariteanul era pe drumul public. Era pe drum. Aleluia.

1:34:10Toți se opreau. Ce i, mă, cu tine? Histos m a vindecat. Iisus, acela care i se zice Iisus m a vindecat. Locul de muncă, școala, toate sunt acele drumuri pe care Dumnezeu ne așează și unde ar trebui să spunem cu voce tare: „Nu nouă, Doamne, nu nouă, ci ție, Doamne, dăm toată slava. Tu ești cel care merită. Acuma, când samariteanul a ajuns în dreptul Domnului Iisus, Biblia spune că pe loc i se luat piuitul. Pentru că recunoștința, dragii mei, înseamnă o permanentă apropiere de Dumnezeu. Omul care este recunoscător mereu vrea să spună făcătorului de bine ceva. Ceva când a ajuns samariteanul, spune Biblia că s a prăbușit la picioarele lui și Hristos, interesant, Hristos i a zis lui i a pe el a luat de moț. Unde sunt dari ceilalți nouă? Păi, dar mie îmi zici, dar ce este păzitorul fratelui meu? Cum zicea odinioară cineva? Nu spun cine în Geneza. Acuma ideea este în felul următor. Vedeți, recunoștința are un test, dragii mei.

1:35:18Vii la Dumnezeu și deodată începi niște necazuri pe care poate nu le ai avut în lume. Vin niște încercări. Adică e ca și cum zici la un moment dat, dar cum? Eu m am pocăit și acum au venit un val de încercări. Când Hristos a apăsat asupra acestui fost lepros samaritean, el prin aceasta ne spune și nouă că după ce Dumnezeu a intervenit în viața ta, tu trebuie să rămâi recunoscătorului, indiferent ce vine în viața ta. Indiferent că vine un alt val, că vine un alt necaz, că vine o altă problemă, ar trebui să rămânem recunoscători. Și pentru că nu vreau să lungesc că trebuie neapărat la celelalte exemple, știți ce se săvârșește întru recunoștință? Știți ce se săvârșește între recunoștință sau ce reflectă recunoștința? V a spus Benny, mântuirea, prieteni, omul care nu mai are recunoștință față de Dumnezeu, care nu se mai duce să i spună: „Sărut mâna ta, Doamne, aia străpunsă, să stea la picioarele Domnului, să spună: „Doamne, și dacă am primit lovitura asta, tot te iubesc și tot sunt al tău."

1:36:19dumneavoastră știți că în recunoștință este însuși actul mântuirii. Păi, ce i a zis el? Iartă mă. I a zis el, spală mă de păcate. Nu i a zis nimic. Dar ce a făcut? S a prăbușit la picioare. Stătea la picioare smerit că Dumnezeu îl apăsase pe el, îl făcuse pe el responsabil. Unde sunt ceilalți nouă? Și acolo stând și tăcând și în recunoștință și neplecând de la picioarele lui Dumnezeu, a fost săvârșită mântuirea lui. Pot să vă pun acuma o întrebare sau să fac o afirmație care nu știu dacă va fi simplă. dumneavoastră înțelegeți că omul care nu mai are recunoștință față de Dumnezeu își pune în pericol mântuirea. Că de fapt nerecunoștința, că nu l recunoști pe Dumnezeu în toate căile tale, că nu i mulțumești lui Dumnezeu, știi că s ar putea să fie vorba de o mântuire care s a cam dus pe apa sâmbetei? Păi, cum poți tu față de un Dumnezeu atât de mare care te a mântuit să nu i spui mereu și în fiecare zi: „Îți mulțumesc, Doamne?"

1:37:13Asta vine din mântuire. Omul mântuit simte nevoia să spună: „Îți mulțumesc, Doamne, slavă ție pentru toate. Nu se poate. Omul mântuit asta face. Omul mântuit e e pe drum, e cu vocea tare și spune: „Aleluia! El cântă în tramvai măcar că se uită la ei și la el și fredonează. Bine, nu cânta că după aceea o să primești un telefon de la 112. [sforăit] Acuma vreau să trecem la al doilea la al doilea la al doilea punct ca să înțelegeți cât de importantă este această a două întâlnire și de ce este importantă. În Ioan 5. În Ioan 5 e un om bolnav de 38 de ani. El este paralitic. Na, să știți că el era privul din Beteza și acolo era un obicei. Cobora un înger din când în când, atingea apa și primul care intra după ce îngerul atingea apa era vindecat. Histos vine.

1:38:10Deci, nu avem timp să intrăm în detalii. Textul este minunat, este extraordinar. Acolo nu este doar vindecarea unui paralitic, ci este vindecarea unui sistem paralizat cu totul. Dar când o să fie timpul, povestim. Însă Domnul Iisus Hristos îl întreabă:Vrei să te faci sănătos și el în loc să spună: „Da, Doamne, mulțumesc frumos", începe să i se plângă, că ăsta i omul. N am pe nimeni. Într un fel e de înțeles că după 38 de ani, în sfârșit, Domnul Iisus Hristos îl vindecă, îi zice: „Ridică ți patul și umblă." De ce spun că e vindecarea unui sistem? Pentru că era într o zi de Nu știa Hristos. Nu știa Hristos. ridică sfatul și umblă. Motiv pentru care imediat a fost lu la cercetări. Păi cum că tu într o zi de sabat i ai zis să ți ridice patul? Era o mare călcare a legii să ți ridici patul. Pă cine ți a zis să ridici patul să umbli?

1:39:07Și el a zis: „Nu știu, nu știu cum îl cheamă, nu știu cine este. Dar după aceea spune bia, fiți atenți că Domnul Iisus Hristos l a găsit, s a întâlnit cu el lângă templu. Deci omul acesta s a dus la templu și lângă templu s a întâlnit cu Domnul Iisus Hristos. Domnul Iisus Hristos are un dialog cu el care este extraordinar. Vreau doar să vi l citesc un pic ca să înțelegeți. Deci zice versetul 15, nu 15, versetul 14 din Ioan 5. După aceea, adică după ce fariseii l au certat bine și au zis: „Cine este, nu l știu." După aceea Iisus l a găsit în templu. Deci asta era a doua întâlnire și i a zis: „Iată că te ai făcut sănătos." O exclamație. Și uitați aici cuvântul. Te ai făcut sănătos. Corect era: Te am făcut

10Responsabilitatea: „te-ai făcut sănătos” înseamnă parteneriat cu Dumnezeu

1:40:01sănătos. Dar aici este cheia înțelegerii. Te ai făcut sănătos. Deci, vă rog subliniați cu trei linii. Patru, cinci, 6. Da. Te ai făcut sănătos. Zice, te ai făcut sănătos. De acum să nu mai păcătuiești ca să nu ți se întâmple ceva mai rău. Te ai făcut sănătos înseamnă nu doar că ai fost vindecat de paralizie, ci că de aici încolo sufletul tău trebuie să trăiască într un mod curat, frumos, ca să nu te îmbolnăvești din nou. Te ai făcut sănătos înseamnă parteneriat cu Dumnezeu. El își face partea, tu îți face îți faci partea. Și atunci cea de a doua întâlnire se numește întâlnirea responsabilități. Oameni buni, suntem responsabili. Ce ne învață pe noi această a doua întâlnire cu Dumnezeu? Când te rogi lui Dumnezeu, după ce e mulțumit și ești recunoscător, după ce trăiești într o simțământ de recunoștință, ce face Duhul Sfânt cu tine când vii la biserică? Ce face Duhul Sfânt cu tine? te ia și zice: „Vezi, asta nu i bună. Vezi, asta nu i bună, asta nu i bună. Ai grijă aici, ai grijă aici. Trăiește cum trebuie. Deci Dumnezeu în a doua întâlnire și această a doua întâlnire trebuie să o înțelegeți nu doar ca o a doua întâlnire, punct, ci ca o repetată a doua întâlnire. Este dincolo de mila lui manifestă, este dincolo de frica aceasta să ți se întâmple ceva rău. E mai întâi să trăim în recunoștință și apoi să avem ce?

1:41:28responsabilitate. Pentru că eu cunosc oameni care după ce au fost vindecați, după ce au fost scoși din groapa pieirii, după ce Dumnezeu i a scos poate din pușcărie, din droguri, din după aceea s au întors la ele din nou. De ce? Pentru că ei n au înțeles că a doua întâlnire este despre responsabilitatea. Dumnezeu lucrează, dar lucrează cu tine. Iată că te ai făcut sănătos. De fapt, el îl vindecase. Dar te ai făcut sănătos înseamnă dă mâna și tu cu mine în această vindecare ca nu doar picioarele, nu doar trupul, ci și mintea ta și sufletul tău să fie vindecate. Amin. Amin. Domnul să ne ajute. David, mai ești? Da. Să mă ajute un pic. Ei, acuma mai este o mai este încă o narațiune biblică despre o a doua întâlnire ca să rămâneți pe deplin încredințați că această a doua întâlnire nu este ceva care doar l am scos dintr un text. Deci, prima dată este samariteanul. Samariteanul când se oprește, ca să înțelegeți, ceilalți nu au zis: „Dar ce faci?" Păi, zice, m aș întoarce să l văd pe Iisus.

1:42:38Păi, da, dar acest Iisus ne a zis să mergem la Ierusalim. între ăia 10. El era neascultător. Dar câteodată să vă spun un lucru. Există acea mișcare a inimii. Există acel act prin care Duhul lui Dumnezeu îți spune care este direcția vieții tale. Și lucrul acesta, dragii mei, nu se învață de la oameni. Asta se învață de la Dumnezeu. Și samariteanul se întoarce. Bine, samariteanul se întoarce pentru că ideea lui este: Vreau să l văd pe acela care m a vindecat. Vreau să l cunosc pe acela care m a vindecat. Și în actul recunoștinței, aici este lucrul extraordinal, se săvârșește mântuirea lui. Niciun om care moare cu amărăciune pe buză, cu răzbunare în inimă, cu inima seacă și pustită să nu se gândească la mântuire. Trebuie să mori având pe buze cuvinte dulci, pline de farmec, care să spui: „Doamne, îți mulțumesc!" și să i spui Domnului pentru toate. Recunoștința nu este un bilețel trimis așa pe ascuns.

1:43:41[muzică] E pe stradă, e la locul de muncă, slăvind și lăudând pe Dumnezeu cu voce tare. Și recunoștința mai înseamnă ceva, să rămâi credincios lui Dumnezeu chiar când ești la picioarele lui și mâna Domnului apasă peste tine, că a apăsat peste el. Unde sunt ceilalți nouă? Păi, dar eu așa aș răspunde. Dar ce sunt pe numele meu? Eu sunt responsabil de ei. Dar când a apăsat pe el, a testat ce e? O recunoștință adevărată. Uneori s ar putea ca în viață să trăiești niște necazuri care nu ți se datorează. Dar spune așa: "În toate, Doamne, îți sunt recunoscător și pentru ce înțeleg și pentru ce nu înțeleg și pentru ce este mie dat și pentru ceea ce pur și simplu tu îmi dai. Nu știu. În toate lucrurile acestea eu îți mulțumesc că tu ai un plan." Asta înseamnă recunoștință. Cum actul responsabilității e cu paraliticul, se întâlnește cu el. Nu putea să i spună: "Ridică ți patul, umblă și să nu mai păcătuiești." Dar nu i a zis o atunci. Nu i a zis o. L a lăsat pe om să ce? Să se elibereze.

1:44:48Când ești bolnav, când ești necăjit, când ești bolnav, știi la ce ce aude urechea ta? Medicamente. Când spui medicamente, auzi. Când spui doctor, auzi. Omul care are un necaz n aude. Dumneavoastră să știți că omul degeaba îi spui unui om în necaz: "Domnul e păstorul tău." N aude, nu înțelege. El nu poate sufletește să rezoneze. De ce? Pentru că durerea te face surd uneori și Hristos îl lasă, îl vindecă, se întâlnește cu el când stătea lângă templu și apoi stă de vorbă cu el și spune: „Acum să ți spun ceva [muzică] că nu mai ești sub atacul acestei probleme pentru că să ai deplină libertate a minții și limpezenie să înțelegi că eu sunt un Dumnezeu care ți spune: „Fii responsabil pentru viața ta.

1:45:38Fii responsabil când îi spune ridică ți patul și umblă nu l învinuiește în fața tuturor. Nu i spunezi că ai fost păcătos. Acuma, dacă îi spune să nu mai păcătuiești este evident că el a avut ceva în trecutul lui. E logic să nu mai păcătuiești. Este clar că el se referea la ce a fost înainte. Măcar păcatul de a fi fost arțăgos n am pe nimeni. Deci măcar păcatul de a fi fost negativist n am pe nimeni. Acuma, a treia situație din Biblie, a treia situație din Biblie e din Ioan 9. Într o zi, ucenicii cu Domnul Iisus trec pe lângă un orb orb din naștere. Ucenicii [muzică] întreabă:„Cine a păcătuit, el sau părinții lui?" Și Domnul Iisus a spus: „Nici el, nici părinții lui, ci s a născut așa ca să se vadă în el lucrările lui Dumnezeu.

1:46:32Acuma Domnul Iisus Hristos, știți că ea atină, pune pe ochi și l trimite să se scalde la scăldătoarea siloamului. Omul se duce, se scaldă și aici este o magnifică narațiune plină, suculentă. Poți să mănânci zile întregi din [muzică] mâncarea asta. Se întoarce, se întoarce și când se întoarce el și toți se uită la el și spun: „E acela." Unii ziceau: "E el, alții spuneau că nu i el, că omul vindecat nu mai arată cum arăta înainte. Unde aterizează? Direct în fața cui? inchiziției, poliției. Cheamă și pe părinții lui. Sunt chemați și părinții lui. Și părinții sunt întrebați. El e zice întrebați l pe el că e mare.

1:47:23Părinții nu știau copilul. Ba da, dar de frică. Și el este chestionat și ei spun dă slavă lui Dumnezeu. Știm că ești păcătos. Și el spune așa despre cel ce i a deschis ochii. Dacă are păcat sau n are păcat, eu nu știu, dar un lucru știu. Eram morb și acuma văd. Pentru că era o înțelegere a legii potrivit căreia niciun păcătos nu poate să facă lucrările lui Dumnezeu. Le a dat o peste peste mâini puternic de tot. Și ce fac ei? Uitați vă în Ioan 9. Îl dau afară. Și așa scrie Biblia. L au dat afară. Și când l au dat afară, vă dați seama că ce sentiment ai? Ori din naștere, vezi și tu lumea și când o vezi te apucă jalea. L au dat afară.

11Orbul din Ioan 9: revelația fără de care nu creștem

1:48:20Asta este expresia pe care o spune cuvântul lui Dumnezeu. L au dat afară. Cine credeți că l a găsit? Și când l a găsit i a zis: "Crezi tu în Fiul lui Dumnezeu?" Și zice: „Dine, în cine să cred? Cine i Fiul lui Dumnezeu? Și el îi zice: mai departe, mulțumesc, Robert, cel care vorbește cu tine, cel ce stă în fața ta. Pentru că o a doua întâlnire cu Dumnezeu are cu sine revelația. Prieteni, dacă n avem revelație cu Dumnezeu, noi niciodată n o să putem să ne maturizăm, niciodată n o să putem să creștem. Știți ce înseamnă revelația cu Dumnezeu? Azi îl cunosc mai bine, mâine îl cunosc și mai bine, apoi îl cunosc mai bine. Doamne, să te cunosc, să știu cine ești. Revelația înseamnă să deschizi Biblia, să spui: „Nici n am știut cât ești de frumos, nici n am știut cât ești de măreț.

1:49:24Doamne, ești uluitor. Asta înseamnă revelația. Revelația înseamnă să ți se descopere Domnul când Dumnezeu a

12A doua întâlnire poartă trei lucrări: recunoștință, responsabilitate, revelație

1:49:31coborât, când Dumnezeu a venit lângă tine, când Dumnezeu s a prezentat, când Dumnezeu s a descoperit ție, ce sentimente ai avut? Aleluia! Slavă ție! Ai fost plin de încântare. Această a doua întâlnire cu Dumnezeu poartă cu sine trei peceți. Poartă cu sine trei lucrări care ne ajută enorm în viața de credință. Prima este recunoștința unde pentru mine e dovada că sunt mântuit. Omul recunoscător e omul care știe cui datorează starea de bine în care se află. A doua este responsabilitatea. Tu n ai cum să aspiri să duci pocăința până la bun sfârșit și mântuirea până la capăt dacă nu ți asumi responsabilitatea. Iată că te ai făcut bine, adică eu te am vindecat, dar și tu participi în actul vindecării pentru că al minter n o să sfârșești bine. Și trei, revelația. Să l cunosc pe el. Să l cunosc pe el. Dragii mei, să ne ajute Domnul Dumnezeu să înțelegem că această a doua întâlnire nu este o a doua întâlnire matematic numai contabil. Este o permanentă a doua întâlnire. Adică momentul când mă duc eu după el, momentul când alerg eu la Dumnezeu. Cum se potrivește astăzi? El n a fost benit.

1:50:50Dar cât se potrivește cu Psalmul 42 pe care l am citit acolo unde psalmistul spune: „Dorința mea este să ca cerbul care însetează după izvor de apă, așa însetează sufletul meu după Dumnezeu. E acel moment când nu nevoia, nu frica, nu pedeapsa, nu necazul te aduce la Dumnezeu, ci când îl cauți pe Dumnezeu, spunând: „Doamne, am nevoie să înțeleg ce înseamnă să trăiesc în recunoștință, ce înseamnă să trăiesc în responsabilitate, ce înseamnă să trăiesc ca un om care primește revelații și descoperiri de la tine. Rog echipa să vină. Gata, seara aceasta s a terminat. E și 29. Amin. Să nu mi spuneți că nu v am că v am ținut. Acuma ce aș vrea eu să ne gândim? Știți dumneavoastră că Pământul va trece cu tot ce este pe el? Știți că casele, banii, bogăția va trece? Știți că lucrurile care sunt eu, dumneavoastră vom trece, dar știți că e ceva care va rămâne. Ce rămân? Spune Biblia că trei lucruri rămân pe acest pământ. Știe cineva?

1:52:02Dragostea, nădejdea și credința. Trei rămân. Și aș vrea în numele Domnului Iisus Hristos, că tot am vorbit acuma despre trei. Am vorbit despre recunoștință, responsabilitate, revelație. Aș vrea să încheiem seara spunând așa lui Dumnezeu: Doamne, toate pot pieri, toate se pot consuma, dar dragostea rămâne, nădejdea rămâne, credința rămâne. Și aș vrea în această seară să spui așa: Indiferent de luptă, de ispite, de încercări, indiferent de unde vin săgețile, voi putea sta în picioare căutându l mereu pe Dumnezeu în actul recunoștinței, în actul responsabilității și în actul revelației. Eu ori de câte ori descopăr mai mult din el, mă simt din ce în ce mai mic. Pe el îl simt din ce în ce mai mare. Orice revelație mă aduce în recunoștință.

1:52:53Orice recunoștință mă duce în responsabilitate. Și așa se săvârșește cea de a doua întâlnire cu Iisus, care ar trebui să fie repetată, repetată pentru că este momentul în care te duci tu voluntar, deliberat, matur spre el. Amin. Ne ridicăm și în această seară încheiem cu această frumoasă cântare pentru cei care sunt prezenți și spune așa: N o să mă birui tu, Satana. N o să mă biruie întunericul. Nu o să mă dea peste cap ispita pentru că am o ancoră care este Hristos. Pentru că Hristos îmi dă dragostea care nu trece, credința care nu trece, nădejdea care este împotriva oricărei nădejdi. Slăvit să fie Dumnezeu. Hai să ne închinăm Domnului, să spunem așa: Vrem să rămânem credincioși. Vrem să rămânem credincioși. Vrem să rămânem pocăiți. Vrem să fim copiii tăi până la capăt.

1:53:44Aleluia! Slăvit să fie Dumnezeu! [muzică] O, nu s mai tari ispitele ca harul ce l ai [cântat] primit [muzică] ca să le poți răbda, [cântat] căci nu se cer întâi să [muzică] urci calvar. ul [cântat] întâi primești putere de [cântat] a răpta. Credință se cere [cântat] credință și orice ispit ai să înving [muzică] credință [cântat] de avei credință.

1:54:59[cântat] Puterea ostir. [muzică] [cântat] [muzică] [muzică] Nu s mai tari durerile întâlnite decât puterea [cântat] care o vei primi. Căci nu sunt poverile sporite, ci întâi primești [cântat] puterea suferit.

1:55:50Nădejde se cere, [cântat] nădește și orice durere [cântat] vi nădejde de a avea vei nădejde [cântat] Puterea durerii oți. [cântat] [muzică] Nu s mai tari [muzică] vrășmașii niciodată decât iubirea [cântat] gata a ierta.

1:56:55[sforăit] Că întâi nu [cântat][muzică] vine urani verșunată, ci întâi se va mări iubirea [cântat][muzică] ta. Iubire, [cântat] secere, [cântat] iubire. Știi [cântat] orice vrăjmaș ai să învinge iubire de a [cântat] avea vei iubire jert fiind ură întreagă [cântat] iub Iubire se cere iubire. [cântat] Știi orice vrmaș ai să vin [cântat] iubire de a ve [cântat] iubire jert fiind un întreagă.

1:58:26[cântat] Mulțumim, Doamne, cu recunoștință pentru ziua de azi, pentru ceasurile petrecute în biserică, pentru că ne am rugat, pentru că te am simțit, pentru că ne ai vorbit, pentru că am avut părtășie unii cu alții. pentru că ne am putut închina. Doamne, ajută ne plecând din locul acesta să fim oameni responsabili, care să știm, Doamne Dumnezeul meu, că noi avem partea noastră pe care trebuie s o facem înaintea ta. Ai avut milă de noi. Ne ai scos din necazuri.

1:59:17Ne ai scos, Doamne, din situații atât de grele. Dar te rog frumos, dă ne înțelepciunea să